Președintele Republicii Moldova nu poate înainta un candidat la funcția de prim-ministru în lipsa organelor de conducere ale Parlamentului. Imposibilitatea întrunirii Parlamentului din cauza lipsei organului care îl convoacă presupune imposibilitatea președintelui Republicii Moldova de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Este decizia Curții Constituționale, luată astăzi, 15 mai, după ce a examinat o sesizare a președintelui Igor Dodon, transmite IPN.
Potrivit hotărârii, obligația consultării fracțiunilor parlamentare poate fi îndeplinită în mod independent de alegerea președintelui legislativului și de existența organelor de conducere ale Parlamentului. La fel, se menționează că formarea fracțiunilor parlamentare este un proces separat de alegerea președintelui Parlamentului. Mai mult, consultarea fracțiunilor parlamentare de către șeful statului se poate desfășura înainte, în timpul sau după ce aceleași fracțiuni parlamentare negociază, într-un cadru diferit, alegerea unui președinte al Parlamentului.
Curtea constată că, spre deosebire de obligația consultării fracțiunilor parlamentare în vederea eventualei desemnări a unui candidat pentru funcția de prim-ministru, obligarea înaintării unui candidat la această funcție depinde de existența organelor de conducere ale Parlamentului. Pentru a înainta un candidat la funcția de prim-ministru, șeful statului trebuie să aibă, în primul rând, un partener de dialog instituțional în persoana președintelui Parlamentului, ca reprezentant al Parlamentului. În al doilea rând, trebuie să fie alese organele care fac posibilă convocarea Parlamentului în ședințe.
Magistrații scot în evidență faptul că președintele Republicii Moldova are obligația consultării fracțiunilor parlamentare în vederea desemnări unui eventual candidat la funcția de premier, iar membrii Parlamentului au obligația constituțională a alegerii organelor de conducere ale legislativului, pentru a se putea realiza procesul de desemnare a candidatului la funcția de prim-ministru.
Lipsa organului care reprezintă Parlamentul, spun judecătorii CC, pe de o parte, și lipsa organelor care fac posibilă convocarea sesiunilor sale, pe de altă parte, îl împiedică pe președintele țării să desemneze un candidat pentru funcția de premier. În situația în care Parlamentul este reprezentat și sunt alese organele sale de conducere, președintele Republicii Moldova poate desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Lipsa întrunirii deputaților în ședință plenară pentru examinarea chestiunii învestiturii Guvernului echivalează, în acest caz, cu o respingere a solicitării de învestitură.
De regulă, respingerea unei solicitări de învestitură de către Parlament nu reprezintă o respingere a persoanei candidatului, ci o respingere a programului de activitate și a listei de membri ai Guvernului cu care se prezintă acesta în fața Parlamentului. Posibilitatea unei a doua solicitări de învestitură reflectă șansa acestui candidat de a opera modificări la programul de activitate sau la lista membrilor Guvernului cu care se prezintă în fața Parlamentului, astfel încât să i se acorde un vot de încredere.
Totuși, în practică pot apărea situații neprevăzute la data consultărilor, cu referire la persoana unui candidat. În cazul în care respingerea unei solicitări de învestitură s-ar baza, cu caracter de excepție, pe persoana candidatului, ar putea fi înaintată o altă candidatură, însă numai după inițierea unei noi runde de consultări cu fracțiunile parlamentare.
Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.
