Astăzi, 27 martie, se împlinesc 103 ani de când Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România. Cu acest prilej, la Chișinău, are loc o ședință solemnă de consemnare a zilei de 27 martie 1918, la care participă mai mulți înalți demnitari de stat, transmite IPN.
În cadrul ședinței solemne, președintele Academiei de Științe din Moldova, Ion Tighineanu, a remarcat că declarația unirii Basarabiei cu România a contribuit în mod decisiv la dezvoltarea națiunii, având o semnificație specială pentru poporul românesc și comunitatea științifică. Este o datorie a urmașilor de a reflecta veridic evenimentele istorice. Președintele AȘM a salutat aducerea la o condiție normală a edificiului în care a fost votată declarația, promisă a fi reabilitată încă la finele anului 2017. De asemenea, a spus că, poziția AȘM față de limba română a rămas neschimbată pe parcursul anilor, și anume că „limba română e numele adevărat al limbii noaste”.
Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a remarcat că la 27 martie toți românii trebuie să se gândească la țara întregită, așa cum au făcut-o generația lui Ion Inculeț, Pan Halippa, Nicolae Iorga, Ionel Brătianu. „Prima provincie românească care a dat exemplu de reunire a ținuturilor românești înstrăinate a fost Basarabia. La mulți ani, Basarabia, de 27 martie!”, a spus președintele Academiei Române.
Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniță, s-a arătat convins că România și Republica Moldova, doar împreună, prin viziunea politică, curaj și proiecte realizate în folosul cetățenilor, vor reuși să șteargă pentru totdeauna consecințele încă vizibile ale pactului Ribbentrop-Moldotov. Relațiile dintre cele două state sunt bazate pe limbă, istorie și cultură comună, fundamentate pe parteneriatul european al Republicii Moldova, a remarcat diplomatul. Daniel Ioniță a mai spus că România e aproape de Republica Moldova pe parcursul anilor cu susținere necondiționată, dar și pentru a depăși pandemia cu vaccinuri și echipamente medicale. „Vă adresez tuturor, tuturor cetățenilor care sunt români sau simt românește, felicitări și să vă doresc un viitor comun mai bun și mai prosper într-o Europă a noastră fără granițe sau fără limite”, a declarat ambasadorul.
Deputata Maria Ciobanu a remarcat că, acum 103 ani, istoria le-a oferit românilor șansa unui destin decent și măreț. Idealul suprem al unității naționale a devenit realitate pe 27 aprilie 1918. Unirea românilor de pe cele două maluri ale Prutului vindecă o rană a națiunii române ce sângera de peste un veac. Basarabia românească în spirit și trup devenea românească în lege și cuvânt, iar de acum încolo, viitorul românismului parcă predestinată înfloririi tricolorului, a menționat parlamentara. La începutul anilor 90, se credea că se va reveni la rădăcini, dar nu a fost să fie și viitorii politicieni nu au avut ca obiectiv dezideratul unirii.
Ana Guțu, secretar de stat la Departamentul pentru relația cu Republica Moldova, consideră 27 martie 1918 un eveniment important în istoria românilor, care îi mobilizează pe toți oamenii pentru a conștientiza cât mai profund istoria comună, românească, istoria românilor, identitatea românească a celor de aici, din Republica Moldova de astăzi și, mai ales, pe cei care devin responsabili pentru viitorul acestei palme de pământ. Potrivit ei, Moldova este independentă de 30 de ani, dar se zbate într-o criză identitară profundă, dar și una politică perpetuată din 2015. Rolul responsabililor politici de aici este de a-și asuma responsabilitatea pentru trecutul istoric care ar putea servi drept sursă în acțiunile pentru apropierea celor două state românești, a remarcat Ana Guțu.
Acum 103 de ani, Sfatul Ţării a votat în favoarea unirii Basarabiei cu România, aceasta având dreptul să îşi păstreze autonomia şi propriul său organ legislativ.
