Învățământul dual a căpătat amploare în Republica Moldova, iar întreprinderile apelează tot mai des la această modalitate de formare profesională a tinerilor. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Galina Rusu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii „Suport european pentru industria Republicii Moldova: beneficii pentru angajatori și angajați”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit reprezentantei Ministerului Educației, tinerii nu pot fi obligați la absolvire să activeze în cadrul companiei, iar acest lucru poate fi obținut doar prin motivarea lor.
Secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării spune că din 2014, de când a fost pilotat învățământul dual în Republica Moldova, această formă de pregătire profesională a tinerilor a luat amploare. Potrivit Galinei Rusu, numărul companiilor care implementează învățământul dual a crescut, fapt ce reprezintă un indicator al fiabilității acestui program.
„Învățământul dual a căpătat amploare. Am implementat sistemul de compensare a cheltuielilor. Avem un bun fundament legislativ pentru a multiplica învățământul dual. Noi am preluat experiența din Germania și Elveția, în special. Am avut din partea lor întreg suportul pe expertiza în acest domeniu. Noi, cei de la Ministerul Educației, credem în această formă de studii, chiar dacă avem diverse provocări, care vin, inclusiv, din salariile mici. Avem o statistică clară. Companiile dacă sunt implicate, înseamnă că au beneficii, au rezultate. Instituțiile de învățământ au absolvenți bine pregătiți, deci, au și o imagine bună în privința formării specialiștilor în domeniu”, a spus secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării, Galina Rusu.
Potrivit legii, învățământul dual reprezintă o modalitate de instruire și de formare profesională, responsabilitățile fiind partajate între partenerii duali – companie (locul de muncă) și instituția de învățământ. Secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării a explicat că programul de muncă și cel de studii este ajustat în urma unui dialog dintre instituția de învățământ și întreprindere.
„Noi, la nivelul Ministerului Educației, aprobăm un plan de studii standard. Dar în urma contractului de colaborare dintre companie și instituția de învățământ este proiectat planul de studii care va fi urmat. Se decid disciplinele, se decide câte ore pe zi va veni elevul la companie. Partea teoretică este preocuparea instituției de învățământ. Instituția este obligată să ajusteze planul de studii la cerințele companiei respective. Când spun ajustare, e vorba de discipline, conținut, grafic. Asta se face prin dialog între instituția de învățământ și unitatea unde va merge elevul”, a mai spus Galina Rusu.
Reprezentanta Ministerul Educației și Cercetării a menționat că elevul nu poate fi obligat prin contract să muncească în cadrul întreprinderii și după absolvirea instituției de învățământ. Acest lucru poate fi realizat doar prin motivare, a punctat secretarul de stat, Galina Rusu.
„Aspectul determinării elevului să muncească în întreprindere după studii s-a discutat și cu Sindicatele atunci când s-a aprobat legea învățământului dual. Eu personal, și Ministerul Educației, susținem ideea educației pentru toți, a formării profesionale pentru toți. Motivare, nu obligare. Noi credem că dacă acești elevi vor fi obligați să muncească, dacă nu vor fi motivați și doar vor fi forțați de contract să o facă, nu vor aduce plusvaloare entității. Noi trebuie să motivăm și să nu mergem pe regula de forțare. Noi nu credem că prin forțare poți obține rezultate”, a explicat secretarul de stat al Ministerului Educației și Cercetării.
Uniunea Europeană implementează în Republica Moldova un program de sprijin pentru unitățile economice care implementează programe de învățământ dual, în perioada septembrie 2023- august 2024.
Dezbaterea publică la tema „Suport european pentru industria Republicii Moldova: beneficii pentru angajatori și angajați” este ediția a patra, realizată în cadrul proiectului „Beneficiile aderării Republicii Moldova la UE pentru om, comunitate și țară”. Proiectul este susținut financiar de către Fundația Soros Moldova.
