Seceta va reduce recolta de pâine din acest an cu aproape o treime

Vremea caniculară şi lipsa de precipitaţii vor diminua, anul acesta, recolta culturilor cerealiere cu 25–30 %, susţine Valeriu Bulgari, preşedintele Uniunii Republicane a Asociaţiei Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”. Bulgari a declarat, pentru Info-Prim Neo, că cele mai afectate de secetă sunt culturile de primăvară, îndeosebi în regiunile de nord, nord-est şi centru ale republicii, unde a plouat mai puţin comparativ cu restul teritoriului. Potrivit sursei citate, unele plante trec deja în faza de criză, inclusiv porumbul, orzul de primăvară, mazărea, adică toate culturile care au rădăcini superficiale de 25–30 cm. Cu aceeaşi problemă se confruntă şi plantaţiile multianuale, livezile mai tinere de 5 ani. Potrivit lui Bulgari, situaţia florii-soarelui, porumbului, culturilor multianuale mai are şansa de a fi salvată în cazul în care va ploua în următoarea săptămână. Însă, potrivit sinopticienilor, în următoarele 5 zile precipitaţii nu se prevăd, iar temperatura aerului se va menţine la cota 26-33 grade Celsius. Mai proastă este situaţia grânelor care au depăşit faza când mai pot fi salvate, susţine expertul. În acest sens, pentru a diminua consecinţele negative ale secetei şi a salva măcar o parte din roadă, specialiştii recomandă micşorarea numărului de plante la hectar, reînsămânţarea culturilor de primăvară, efectuarea nutriţiei foliare a spicoaselor de toamnă, folosirea intensivă a irigaţiei. [O şansă pentru pomi şi viţă] Ilie Donică, director ştiinţific al Institutului pentru Pomicultură, e de părere că, în general, roada de fructe încă nu e compromisă. „Caisul, vişinul, cireşul este rezistent la temperaturile înalte. Mai dificil îi vine piersicului, prunului, mărului, părului, gutuiului, deoarece aceşti pomi necesită folosirea unei cantităţi mai mari de apă”. Pentru a redresa situaţia în sectorul pomicol, Secţia de Ştiinţe Agricole a Academiei de Ştiinţe recomandă tuturor pomicultorilor răritul fructelor, efectuarea operaţiilor prin tăiere în verde, stropirea livezilor cu îngrăşăminte minerale complexe, realizarea protecţiei plantelor contra dăunătorilor şi a bolilor, irigarea etc. Seceta nu are un impact foarte mare nici asupra culturilor viticole, susţine Tudor Cazacu, vicedirectorul Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie. Potrivit acestuia, la momentul actual pot suferi doar plantele care sunt supraîncărcate cu roadă, cele bătrâne, precum şi plantaţiile pe care nu se fac lucrările de rigoare. Şi în acest caz, savanţii recomandă înlăturarea lăstarilor în plus, a frunzelor din zona inferioară a butucilor, a inflorescenţelor slabe şi a celor în plus etc. [În urma secetei, vor creşte abundent doar preţurile] Primele efecte ale secetei s-au făcut resimţite, precum era de aşteptat, la piaţă, unde preţurile unor fructe şi legume au crescut, chiar dacă, în lipsa oportunităţilor de export a produselor agricole, întreaga producţie urmează să fie comercializată în Moldova. Astfel, roşiile, castraveţii, cireşele şi vişinele autohtone costă între 10–13 lei, adică tot atât cât produsele de import. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut au crescut preţurile la vişine, căpşune, mere, varză etc. Mai mulţi agenţi economici, dar şi simpli comercianţi susţin, însă, că adevăratul „boom” al preţurilor abia urmează. “În urma secetei avem de două ori mai mult de lucru, în plus, costă foarte scump irigarea. În cazul legumelor, chiar dacă le udăm, ele sunt arse de soare şi de pământul înfierbântat, de aceea recolta din anul acesta este cu mult mai mică”, spune unul din comercianţi Vasile Şterbeţ. [„Poate dacă ploaia va veni…”] Aşadar, lipsa ploii devine o problemă naţională. Experţii susţin, însă, că nu natura e de vină, ci gestionarea defectuoasă a domeniului agricol de către guvernarea care în fiece an e surprinsă pe nepregătite ba de ploi multe, ba de secetă. „Actuala situaţie de criză nu se rezolvă într-o zi, susţine Valeriu Bulgari. Pentru a redresa starea de lucruri este nevoie nu atât de ploaie, cât de o politică strategică de durată, care să pună accent pe dezvoltarea irigaţiei. Într-o săptămână nu faci nimic, este nevoie de mai mulţi ani. Iar ceea ce mai pot face agricultorii pe moment este să folosească toate resursele de apă posibile şi să se roage lui Dumnezeu să plouă”, susţine Valeriu Bulgari.