Se impune o altă calitate a creşterii economice decât cea generată de remitenţe. Interviu acordat Agenţiei Info-Prim Neo de către Edward Brown, directorul Oficiului Băncii Mondiale în Moldova

[- Banca Mondială (BM), alături de alte organisme financiare internaţionale şi donatori, şi-a anunţat disponibilitatea de a credita masiv economia R. Moldova în următorii trei ani. Care este bugetul prevăzut pentru 2007 şi în ce domenii va fi direcţionat, care vor fi proiectele de baza?] Şedinţa Grupului Consultativ din decembrie 2006 a reafirmat sprijinul oferit RM de către donatori pentru soluţionarea problemei decalajului financiar generat de şocurile externe recente. Însă această asistenţă este condiţionată de implementarea cu succes a reformelor declarate de Guvern în cadrul şedinţei grupului Consultativ de la Bruxelles. Pentru a fi în corespundere cu priorităţile expuse în SCERS şi reafirmate la şedinţa Grupului Consultativ, BM şi partenerii principali de dezvoltare vor continua să ofere sprijin bugetar, care are drept scop aprofundarea implementării reformelor structurale, în special a reformelor de îmbunătăţire a mediului de afaceri şi a administraţiei publice, sporirea calităţii şi accesului la servicii sociale (sănătate şi educaţie) şi direcţionarea mai eficientă şi eficace a asistenţei sociale. În ceea ce priveşte Banca, aceste reforme vor fi însoţite de creditare investiţională pentru reabilitarea infrastructurii, în special a drumurilor, şi proiecte în sectorul social, cu accent pe atenuarea sărăciei şi reducerea impactului negativ al şocurilor macroeconomice recente asupra populaţiei. Angajamentul total planificat al BM pentru Moldova în anul calendaristic 2007 este de aproximativ 52 milioane de dolari SUA, cu sume similare pentru anii 2008-2009. [- Care sunt principalele condiţii ale BM pe care Guvernul trebuie să le asume - în materie de privatizare, reforme structurale etc.?] După cum cunoaşteţi, programul de reforme a fost elaborat de autorităţile din Moldova, cu participarea societăţii civile din ţară. Astfel, societatea civilă are responsabilitate deplină faţă de program. Depinde de autorităţi realizarea angajamentelor, pentru a permie donatorilor să ofere asistenţă în continuare în cadrul programului. În esenţă, Banca nu stabileşte anumite cerinţe specifice. La capitolul reforme structurale şi privatizarea întreprinderilor aflate în proprietatea statului, un semnal încurajator pentru BM sunt acţiunile Guvernului pentru îmbunătăţirea eficienţei utilizării şi gestionării resurselor din sectorul public şi ameliorarea climatului investiţional. În acest sens, constatăm că Guvernul a elaborat un program de privatizare, cu un cadru clar stabilit în timp pentru implementare, şi noi lucrăm împreună asupra legii cu privire la privatizare. Mai mult, un semnal încurajator a fost numirea recentă a preşedintelui noii Agenţii pentru Protecţia Concurenţei, precum şi crearea Agenţiei de Reglementare Consolidate pentru piaţa financiară. Toate aceste elemente constituie un bun fundament pentru creşterea încrederii în sectorul privat şi sporirea competitivităţii economiei. [- Care sunt principalele riscuri macroeconomice la care Guvernul ar trebui să acorde o atenţie deosebită pentru a evita noi şocuri în 2007, dar şi în anii următori?] Unele dintre cele mai importante riscuri macroeconomice s-au produs în perioada anilor 2005-2006. Creşterea substanţială a preţurilor în sectorul energetic, dublarea preţului pentru gazele naturale, precum şi pierderea unei părţi considerabile a pieţelor de export, în special pentru producţia vinicolă, fructe şi legume, au constituit şocuri externe majore care au avut implicaţii fiscale substanţiale asupra economiei. Deşi aceste şocuri au fost la fel de mari ca în perioada crizei ruseşti din 1998-99, consolarea este că impactul negativ a fost gestionat cu mult mai bine datorită implementării unor politici macroeconomice adecvate pe parcursul ultimilor trei ani. Este sigur că aceste şocuri, în special cele din sectorul energetic, vor continua în 2007 şi în anii următori. Prin urmare, adoptarea unor măsuri fiscale şi monetare prudente în continuare, în special a măsurilor de stabilizare a preţurilor, vor fi esenţiale odată ce preţurile în creştere (inflaţia) prezintă cel mai mare risc pentru reducerea efectelor negative ale acestor şocuri, mai ales în rândul celor săraci. Mai mult decât atât, reformele structurale, preponderent în sectoarele sociale, care au drept scop distribuirea mai bună a beneficiilor generate de pe urma creşterii economice, precum şi sporirea competitivităţii prin îmbunătăţirea mediului de afaceri trebuie să constituie în continuare nucleul acţiunilor planificate de Guvern pentru următoarea perioadă. După cum cunoaşteţi, programul PRGF în curs de desfăşurare al Fondului Monetar Internaţional a fost elaborat pentru a ajuta Guvernul în procesul de remediere a acestor riscuri. [ - In ce perioada R. Moldova ar putea reveni la ritmurile anterioare de creştere economica – circa 7% anual?] Totul depinde de profunzimea şi pasul implementării reformelor pe care le-am menţionat. Este deja evidentă o recuperare în urma şocurilor recente, însă vor fi necesare eforturi consolidate şi continue pentru a atinge nivelul de 7%. Pentru menţinerea şi creşterea acestui nivel (cu alte cuvinte, creşterea perspectivelor pe termen lung), sursele creşterii trebuie să fie mai endogene şi distribuţia creşterii mai echitabilă. Aceasta va necesita schimbarea calităţii creşterii economice generate de remitenţe în direcţia unor îmbunătăţiri mai mari în productivitatea muncii şi crearea unui număr mai mare de locuri de muncă, de o calitate mai bună, în corespundere cu acţiunile menţionate anterior.