Scandal la „Teleradio-Găgăuzia”

Jurnaliştii de la Instituţia publică regională a audiovizualului (IPRA) Compania „Teleradio-Găgăuzia” acuză Adunarea Populară (AP) de imixtiune în activitatea companiei şi de îngrădire a libertăţii de expresie. Deputaţii resping acuzaţiile, în timp ce organul de reglementare în domeniu şi societatea civilă spun că este vorba de ingerinţă în activitatea presei, transmite Info-Prim Neo. Printr-o declaraţie expediată Adunării Populare, misiunilor diplomatice, Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi Consiliului de Observatori al IPRA, jurnaliştii reclamă că la 21 iulie un grup de deputaţi au încercat să-i intimideze în exercitarea obligaţiunilor de serviciu. Potrivit jurnaliştilor, trei deputaţi au descins în sediul companiei şi i-au învinuit de reflectarea neobiectivă a mitingului din 19 iulie de la Comrat şi de neacrodarea spaţiului de emisie deputaţilor în ziua respectivă. Jurnaliştii spun că au fost insultaţi şi adaugă că, în repetate rânduri, au primit indicaţii din partea reprezentanţilor executivului şi a deputaţilor AP privind modul de reflectare a evenimentelor din regiune. Pe de altă parte, unul dintre deputaţii învinuiţi, Ana Harlamenko, care este şi ultimul preşedinte ales al AP, susţine că toate acuzele sunt „minciuni inventate de o fantezie bolnavă, care au drept scop distabilizarea situaţiei în regiune”. Mai mult decât atât, Ana Harlamenko spune că la 21 iulie deputaţii au venit la televiziune la invitaţia jurnaliştilor pentru a participa la o emisiune în direct. „Ulterior ni s-a refuzat să ieşim în emisie, am fost alungaţi, fiind chemată poliţia”, a declarat Harlamenko, menţionând că este unul dintre fondatorii IRPA şi a fost timp de 10 ani preşedinte al companiei. Potrivit deputatului, AP nu a emis niciodată vreun document, fie ordin, fie observaţie, prin care să se implice în vreun fel în activitatea IPRA. Solicitat de Info-Prim Neo să comenteze situaţia, preşedintele Asociaţiei Presei Electronice (APEL), Alexandru Dorogan, a declarat că acţiunile deputaţilor sunt un exemplu clar de ingerinţă în activitatea companiei şi de presiune asupra jurnaliştilor. Este o perpetuare a tradiţiilor de la noi când autorităţile politice se implică în politica editorială a serviciilor publice. CCA şi-a exprimat dezaprobarea vizavi de acţiunile deputaţilor. Printr-un comunicat de presă emis la 25 iulie CCA aminteşte că, potrivit Codului audiovizualului, radiodifuzorii au dreptul să decidă liber asupra conţinutului emisiunilor şi programelor, iar cenzura de orice fel asupra comunicării audiovizuale este interzisă. Constrângerea autoritară, exercitarea presiunii prin intimidare a teleradiojurnaliştilor pentru a-i determina să încalce normele deontologice se pedepsesc conform legii, reiterează CCA. Amintim că la 10 iulie AP a decis reformarea CO „Teleradio-Găgăuzia” şi declararea unui nou concurs pentru ocuparea funcţiilor vacante. CO şi IRPA consideră decizia ilegală.