Scandal între Mişcarea refugiaţilor transnistreni şi Primăria Chişinău

Mişcarea refugiaţilor transnistreni acuză Primăria Chişinău că a întârziat cu câteva luni înnoirea listei refugiaţilor care au nevoie de o locuinţă. Refugiaţii susţin că unii funcţionari intenţionat îi poartă pe drumuri şi nu doresc să le înregistreze cererile. În cadrul şedinţei de joi, 1 iunie, a Comisiei pentru problemele persoanelor intern deplasate, din componenţa căreia fac parte şi reprezentanţi ai refugiaţilor, preşedintele Mişcării Anatolie Bâzgu a fost scos din birou de gardieni la solicitarea viceprimarului Veaceslav Iordan, pe motiv că ar fi insultat unii membri ai comisiei, acuzându-i de acte de corupţie. Sofia Coipan, secretarul comisiei, spune că reverificarea dosarelor scoate la iveală mai multe şiretlicuri la care recurg refugiaţii pentru a fi incluşi în lista celor care au nevoie de o locuinţă. Acestea sunt depistate cu ajutorul Organului Cadastral teritorial, Direcţiei Funciare, Direcţiei Locuinţe şi altor structuri care conlucrează cu Primăria. Legea prevede că refugiaţii care au primit loturi de pământ şi credite preferenţiale pentru construcţia spaţiului locativ nu mai au dreptul să pretindă la apartament. Unii refugiaţi chiar au vândut anterior apartamentele şi terenurile de pământ primite de la municipalitate. E şi cazul preşedintelui Mişcării Refugiaţilor, Anatol Bâzgu, spune Sofia Coipan. Sunt cazuri când cei care pretind a fi refugiaţi, au case în alte localităţi din ţară. Un caz interesant este al unei familii de refugiaţi care avea două vize de domiciliu în Chişinău, spune Sofia Coipan. Aceştia au prezentat la Primărie două documente indicând adrese diferite. Pentru a fi incluşi în lista celor care au nevoie de locuinţă, soţii şi-au schimbat fişele de însoţire ale buletinelor de identitate, făcându-şi o altă viză de domiciliu, într-o locuinţă de 12 metri pătraţi, susţine Sofia Coipan. Preşedintele Mişcării Refugiaţilor Transnistreni recunoaşte că acum 5-6 ani a vândut un lot de pământ, dar, potrivit lui, loturile acordate de autorităţi nu reprezintă o îmbunătăţire a condiţiilor de trai. Totodată, unii refugiaţi şi-ar fi vândut locuinţele, fiind impuşi de anumite situaţii. Bâzgu a mai spus pentru Info-Prim Neo că şi-a vândut garsoniera şi locuieşte în prezent cu chirie pentru a asigura funcţionalitatea Mişcării Refugiaţilor, organizaţie non-profit care are drept scop să obţină de la municipalitate asigurarea tuturor persoanelor intern deplasate cu spaţiu locativ. Anatolie Bâzgu spune că Mişcarea Refugiaţilor va organiza o conferinţă în problema dată astăzi, 2 iunie, la Agenţia de presă Infotag, cu începere de la ora 11.00. În cadrul acesteia Mişcarea refugiaţilor îşi va anunţa intenţia de a organiza o acţiune de protest în termen de 15 zile. Conform unei liste aprobate anterior de Consiliul Municipal Chişinău, circa 150 de refugiaţi transnistreni ar avea nevoie de apartamente.