Limba oficială a unui stat, constituie o platformă unică și obligatorie pentru comunicarea membrilor acesteia despre viața lor comună, de azi și de mâine. Respectiv, cu cât mai trainică este platforma, cu atât mai trainică este și societatea, și invers. La ce aduce lipsa sau dispariția unei asemenea platforme comune știu până și copiii care au auzit legenda biblică despre Turnul Babel. Starea actuală a limbii române în Republica Moldova, în legătură directă cu starea întregii societăți moldovenești, a fost discutată de invitații dezbaterii publice „Șansele limbii române și ale societății moldovenești”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boţan, expert permanent al proiectului, a explicat că limba oficială este limba prevăzută în mod expres în Constituțiile statelor pentru fi folosită de instituțiile acestuia în administrarea treburilor publice. Respectiv, limba oficială este limba în care se întocmesc și se emit acte normative obligatorii pentru toți cetățenii și instituțiile publice de pe teritoriul statului respectiv. Aproximativ o jumătate din țările lumii își definesc o limbă oficială. „Limba oficială trebuie să îndeplinească trei funcții. Ea trebuie să fie atât de dezvoltată încât legile și actele normative emise să poată fi scrise fără echivoc ca să le înțeleagă toți, să fie atât de dezvoltată ca oamenii de artă să-și poată exprima gama de sentimente pe care le trăiesc și ea trebuie să fie atât de evoluată ca oamenii de știință din statele respective să poată scrie operele științifice în această limbă”, a spus Igor Boțan.
Totodată, expertul a spus că o societate (umană) reprezintă un grup de persoane între care se manifestă relații permanente (interese comune, valori și scopuri) sau o grupare socială ce ocupă un anumit areal geografic și care se supune unei anumite autorități politice și ai cărei membri au în comun anumite aspirații culturale. Familia este celula de bază a societății și reprezintă un grup de persoane înrudite fie prin consangvinitate (prin naștere recunoscută), fie prin afinitate, adică prin căsătorie sau alt tip de relație. Scopul familiei este de a menține bunăstarea membrilor săi și a societății. Societatea înglobează suma de familii.
Scriitoarea Maria Pilchin a declarat că existența sa conștientă este de o vârstă cu Republica Moldova. Scriitoarea povestește că atunci când avea 10 ani, Republicii Moldova i se întâmplau transformări importante, inclusiv sub aspect lingvistic. Ea povestește că era în școala primară și tocmai revenise cu familia din Ucraina. Deși în casă se vorbea limba română, în clasa I a învățat în ucraineană, apoi în școală rusă, apoi când a revenit în Moldova a învățat în română. Astfel, poate spune că are abilitatea bilingvismului.
Scriitoarea își amintește de o excursie la Iași cu clasa, și fiind de fire un copil comunicabil, la un moment dat a tăcut, pentru că a auzit cum vorbeau oamenii de acolo, deși înțelegea tot ce se spune, graiul era diferit. „Era o diferență de performanță lingvistică. În anii 90, chiar și mulți intelectuali din Republica Moldova aveau această competență lingvistică, consideră ea, dar limba română e și limba în care artiștii, scriitorii pot crea, aici și vine performanța. Or, cei din Republica Moldova de după anii 1990, de multe ori șchiopătau la capitolul performanță, chiar și în domeniul jurnalistic. Cu siguranță a evoluat limba română din Republica Moldova, dar, sunt încă multe restanțe nu atât la capitolul manuale, monografii, ci mai degrabă în a aplica niște politici, un contract social cu întreaga societate în privința limbii. E vorba de alolinvi, minorități etnice, dar și vorbitorul nativ, care a tendința de a vorbi cu slang englezesc, sau rusesc pentru că pare a fi cool, fapt ce generează probleme de alt ordin”, a spus Maria Pilchin.
Ivan Pilchin, scriitor, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, a remarcat că la 32 de ani de la independență, societatea moldovenească este mult mai curajoasă și hotărâtă în ceea ce privește căutarea și definirea sensului existenței proprii. „Apoi, se poate remarca dinamismul societății, care se conectează tot mai divers la celelalte fenomene ale lumii globale din care facem parte. Este o societate care caută soluții pentru a depăși traumele trecutului sovietic, tot mai des și mai deschis se discută despre deportări, colectivizare, care sunt privite critic și se încearcă conștientizarea lor. Suntem o societate care treptat iese din zona de influență a Rusiei și se orientează spre valorile civilizației europene”, consideră scriitorul.
„Partea mai puțin bună este că poate fi remarcat un anumit grad de nostalgie care încă persistă în societate, în legătură cu timpurile de altădată și anumite rudimente în comportamentul cotidian specifice fenomenului uman numit „homo sovieticus”. Asta ne face să fim vigilenți în ceea ce privește identitatea noastră și care se răsfrânge supra limbii oficiale”, a afirmă Ivan Pilchin. Scriitorul a mai spus că familia sa este una de intelectuali, soția Maria este scriitoare, dânsul este scriitor, a crescut la Basarabeasca, într-un mediu unde se vorbește preponderent în limba rusă, ulterior s-a dedicat mai mult studiului limbii române, ajungând la anumite performanțe. Mai mulți ani a predat literatură universală la USM, în română, și în rusă. În ultimii ani, din domeniul didactic a pășit în domeniul managementului cultural. În ultimii 10 ani s-a dedicat traducerilor și a încercat prin intermediul textelor traduse din română în rusă și din rusă în română să creeze punți de comunicare dintre aceste două spații.
Dezbaterea publică cu genericul „Șansele limbii române și ale societății moldovenești” este ediția a 289-a ciclului de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de Agenția de presă IPN cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.