Şansele ca referendumurile din Găgăuzia, planificate pentru 2 februarie curent, să nu se desfăşoare în urma unui dialog dintre autorităţile de la Chişinău cu cele de la Comrat sunt minime. Iar dacă astăzi, 22 ianuarie, premierul Iurie Leancă şi preşedintele Parlamentului, Igor Corman, care participă la şedinţa Adunării Populare, îşi propun să convingă Comratul să renunţşe la desfăşurarea referendumurilor, s-ar putea să fie decepţionaţi de rezultat. De această părere este deputatul în Adunarea Populară, fracţiunea Găgăuzia Unită, Fiodor Gagauz, care s-a expus în cadrul dezbaterii „Şansele dialogului civilizat dintre Chişinău şi Comrat şi alternativele periculoase ale acestuia”, organizată de Agenţia IPN.
„Se menţionează în legislaţie că Adunarea Populară poate să stabilească desfăşurarea unui referendum. Amintesc că în noiembrie anul trecut, Adunarea Populară, în unanimitate, a decis organizarea referendumurilor pe 2 februarie. Un referendum are 2 întrebări cu referire la vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova. Se vor da 2 buletine de vot, unul în care se întreabă dacă susţine integrarea europeană a ţării, şi altul în care se întreabă dacă susţine ca ţara să opteze pentru integrarea euroasiatică. Acest referendum este unul consultativ”, a subliniat deputatul.
Alt referendum propune adoptatrea legii pentru ca poporul găgăuz să poată să-şi declare independenţa dacă Moldova îşi pierde statutul de stat suveran. „Potrivit legislaţiei, Găgăuzia are acest drept. Când statul vecin face tentative de a înghite Republica Moldova, noi ne-am propus să găsim un mecanism de a evita acest lucru. Da, înţelegem că puterea centrală are prerogativa de a alege vectorul de dezvoltare externă, dar insistăm că regiunile pot influenţa această opţiune. Noi subliniem că referendumul privind vectorul extern este consultativ”, a adăugat Fiodor Gagauz.
Deputatul în Adunarea Populară consideră că nu se va întâmpla nimic grav, iar situaţia din Găgăuzia nu va escalada dacă autorităţile centrale nu vor tensiona situaţia artificial. „A fost luată tematică Găgăuziei şi partidele îşi cresc popularitatea arătând Găgăuzia ca un exemplu rău. Nu se abordează problemele importante. Rog să nu se tensioneze situaţia, ci să se asculte vocea găgăuzilor. De când s-a adoptat legea privind statutul Găgăuziei, nu a existat un dialog serios dintre Chişinău şi Comrat. În toţi cei 19 ani noi băteam la uşile închise. Noi vrem un dialog. Am avut recent o şedinţă comună a viceminiştrilor de la Chişinău cu Comitetul executiv al Găgăuziei şi conducerea Adunării Populare. A fost pentru prima dată un dialog normal”, a opinat Fiodor Gagauz.
Dezbaterea „Şansele dialogului civilizat dintre Chişinău şi Comrat şi alternativele periculoase ale acestuia” este ediţia XXV din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice, susţinut de către Fundaţia germană „Hanns Seidel”.