Pandemia creează o situația inedită în care “puterea blândă” a UE în Parteneriatul Estic poate fi umbrită de Moscova, dar aceasta urmărește cu totul alte obiective - mai vitale - în Italia, Serbia sau SUA, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.
El scrie că, spre deosebire de Rusia, China nu este în niciun conflict înghețat sau deschis cu statele din vecinătatea estică a UE. De aceea, în timpul pandemiei, livrările chinezești au ajuns atât în Moldova, guvernată de forțe prietenoase Rusiei, cât și în Ucraina, care se apără împotriva agresiunii ruse.
Pe fundalul agresiunii rusești, China demonstrează cu claritate că prioritizează relațiile cu Ucraina, după ce a trimis al doilea lot de ajutor umanitar, punctează politologul.
Oricum, Dionis Cenușa consideră că Rusia încearcă să facă față solicitărilor de ajutor de la partenerii din Uniunea Euroasiatică și CSI, unde a expediat sisteme de testare sau teste.
De asemenea, politologul opinează că intervenția rusă este vizibilă în regiunile separatiste, unde aceasta încearcă să prevină răspândirea virusului – Abhazia și Osetia de Sud (Georgia) sau Transnistria, deși prin intermedierea Chișinăului.
Vecinătatea estică a UE a devenit un teren de manifestare a diplomației sanitare chinezești și rusești, constată politologul.
China poate fi selectivă în alocarea asistenței sale, nu și Rusia, din cauza impulsurilor din spatele demersului Moscovei pentru „vecinătatea apropiată”, concluzionează Dionis Cenușa.
