Federația Rusă desfășoară acțiuni intense de propagandă și dezinformare despre Ucraina în spațiul informațional al Republicii Moldova, folosind canale de Telegram și mass-media pro-Kremlin. Aceste constatări au fost prezentate de Ihor Karpecenko, președintele Consiliului de administrație al Laboratorului de Cercetare și Analiză Informațională – Labria, la o conferință de presă la IPN.
Potrivit lui Karpecenko, analiza realizată între începutul anului și septembrie 2024 a arătat că propaganda rusă vizează anumite grupuri țintă din Moldova, cu scopul de a induce frica față de un posibil război și de a convinge cetățenii că întărirea capacităților de apărare ale Moldovei reprezintă o amenințare. Prin aceste narațiuni, se încearcă manipularea opiniei publice spre ideea unei iminente escaladări a conflictului armat în țară.
Propaganda rusă promovează mesaje care prezintă Ucraina ca un stat agresor și terorist, în timp ce Rusia este prezentată drept salvator. O parte din eforturi s-au concentrat și pe încercarea de a împiedica Ucraina să exporte produse agricole prin tranzitarea teritoriului Republicii Moldova.
Pe lângă propaganda tradițională, au fost identificate și multiple campanii de dezinformare. Unele dintre ele se refereau la existența unor laboratoare periculoase în Ucraina, altele susțineau că avioane de vânătoare F-16 s-ar afla pe teritoriul Republicii Moldova. Un alt mesaj fals o acuza pe președinta Republicii Moldova de transportarea unor materiale biologice periculoase în țară. Inițial, aceste informații au fost promovate pe canale anonime, apoi pe canalele de Telegram și în mass-media controlată de fugarul Ilan Șor.
Ștefan Bejan, jurnalist la TV8, a declarat că Moldova se confruntă cu un război informațional hibrid, în care Rusia își impune narațiunile propagandistice. Cercetările au vizat sute de canale de Telegram din Moldova, dintre care majoritatea sunt anonime și au apărut după 24 februarie 2022. Anumite canale de Telegram, care anterior îl criticau pe Ilan Șor, au început ulterior să-l elogieze, sugerând că au fost cumpărate de acesta. Scopurile propagandei ruse sunt de a discredita autoritățile pro-europene, de a scădea încrederea cetățenilor în acestea și de a sprijini ascensiunea forțelor pro-Kremlin la alegerile prezidențiale și parlamentare. În plus, se urmărește reducerea susținerii populației pentru Ucraina.
Expertul Mihail Panaiotov a menționat că, în urma analizării activității Ambasadei Ruse în Republica Moldova, a constatat că și misiunea diplomatică folosește Telegram pentru a răspândi dezinformări despre Ucraina. În perioada ianuarie-septembrie au fost identificate peste 500 de publicații, dintre care peste 200 conțineau semne clare de propagandă. Propaganda Rusiei în Moldova urmărește crearea unei realități în care Ucraina și partenerii săi sunt văzuți drept agresori, iar Rusia ca salvator.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.
