O consecință a iresponsabilității fostelor guvernări și o încercare a Rusiei de a folosi resursele energetice pentru a-și realiza dezideratele geopolitice. Astfel califică foștii deputați și comentatorii politici decizia Guvernului de a institui stare de urgență în domeniul energetic. Potrivit reprezentanților puterii, dacă Executivul n-ar acționa prompt pentru procurarea gazelor naturale din surse alternative, există riscul ca atât consumatorii casnici, cât și marile întreprinderi să rămână fără gaz, notează IPN.
Potrivit reprezentanților puterii, decizia autorităților de a institui stare de urgență este una imperios necesară în condițiile reducerii presiunii la gaz în conducte. Deputații PAS spun că deși pentru luna octombrie, Republica Moldova achită prețul de 790 de dolari pentru o mie de metri cubi, Rusia nu furnizează volumul necesar de gaze naturale.
„Este o decizie tehnică ce va permite Guvernului, prin intermediul Energocom, să achiziționeze direct gaz, din surse alternative, pentru a suplini acel deficit de 33% care este astăzi în conductă. În octombrie din cele 80 de milioane de metri cubi ce urmau să fie furnizate, s-au furnizat doar 67%, iar presiunea din magistrală acum este la limita de jos. Există riscul iminent, dacă nu va fi mărită presiunea, ca atât consumatorii casnici, cât și companiile să rămână fără gaz”, a spus deputatul PAS, Alexandru Trubca, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.
În același timp, unii ex-parlamentari consideră întârziată decizia guvernării de a căuta surse alternative de aprovizionare cu gaz, în condițiile în care un eventual eșec al negocierilor cu Rusia era previzibil încă de la preluarea puterii de către majoritatea PAS.
„Imediat trebuia să se înceapă a identifica surse alternative, pentru că abordarea Rusiei era ușor de anticipat pentru cei care înțeleg politica biciului sub chip de gaz rusesc. Bâta politică este adevărata față a gazului rusesc, de aceea trebuia să ne mișcăm mult mai repede. Trebuie să luăm exemplul balticilor care au trecut și ei prin situații similare, dar le-au depășit prin solidaritate, și prin înțelegerea faptului că dependența exclusivă de o singură sursă este un pericol pentru stat. Culegem roadele iresponsabilității guvernărilor anterioare”, a spus fostul deputat Iurie Reniță.
„S-a pierdut mult timp. Sper guvernarea să recupereze rapid și la iarnă să fie cald în case, dar, ulterior, trebuie să se facă o anchetă ca să înțelegem de ce s-a ajuns în această situație. Problema actualului Guvern și a majorității parlamentare este că nu există o opoziție puternică și credibilă”, a spus fostul deputat Liviu Vovc.
Analistul politic Anatol Țăranu se arată convins că aspectele politice și geopolitice au primat în negocierile dintre Chișinău și Moscova față de detaliile tehnice și pecuniare.
„La întrevederea lui Igor Grosu cu Matvienko ni s-a spus foarte clar că Rusia este nemulțumită de faptul că Maia Sandu a participat la summitul Platforma Crimeea. Rusia folosește pârghia Gazprom pentru a-și realiza niște deziderate geopolitice. Noi avem poziții slabe în negocierile cu Rusia, chiar dacă sunt și unele puncte pe care am putea să insistăm, și mă refer aici la Transnistria. În plus, Republica Moldova este încă parte a CSI, Rusia are interes ca CSI să se mențină. Orice deteriorare a mecanismului CSI este în defavoarea Rusiei. Apare întrebarea, noi de ce nu ne folosim de acest lucru?”, s-a întrebat Țăranu.
Potrivit presei ruse, negocierile de la Moscova, la care au participat vicepremierii Kulminski și Spinu, nu s-au soldat cu succes. Lipsa de consens ar fi avut loc în contextul în care partea rusă i-ar fi cerut Chișinăului restituirea în termen de 3 ani a datoriilor istorice acumulate de Republica Moldova față de concernul rus Gazprom, iar partea moldovenească ar fi cerut un preț la gaz de două ori mai mic decât cel de pe piață.
