Paștele Blajinilor, care deja a trecut, și de Ziua de 9 Mai, care abia vine, sunt două date de reper pentru a înțelege felul de a fi al societății moldovenești, dar și al altor societăți din același areal. Care este rostul acestor două evenimente și în ce măsură au fost ele influențate de războiul ruso-ucrainean au discutat participanții la dezbaterile publice „Rostul Paștilor Blajinilor și al Zilei de 9 Mai: afinități, deosebiri și trăsături specifice în vreme de război”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, potrivit calendarului ortodox, aceasta este Săptămâna Neagră deschisă de Paștele Blajinilor și care urmează după Săptămâna Luminată. „Blajinii sunt ființe evlavioase care trăiesc departe de lume, pe Apa Sâmbetei – un râu care izvorăște sub Pomul vieții aflat în Paradis și reprezintă hotarul dintre cele două lumi. Pentru că Blajinii nu calculează trecerea timpului, ei sărbătoresc Paștele numit Paștele Blajinilor la o săptămână după Învierea Domnului, atunci când văd trecând pe apa Sâmbetei cojile de ouă roșii aruncate pe ape de creștini în ziua Învierii Domnului. Enoriașii cred că sufletele morților pot fi eliberate de păcatele grele săvârșite în timpul vieții, de aceea de Paștele Blajinilor ei deplâng morții și dau de pomană ouă roșii, cozonac, pască etc.”, a spus Igor Boțan.
Expertul precizează că în legislație sunt stipulate zilele de sărbătoare nelucrătoare, iar printre ele se numără Paștele, Paștele Blajinilor, 9 Mai – Ziua Victoriei și a Comemorării Eroilor Căzuți pentru Independența Patriei, iar din 2018, 9 Mai este și Ziua Europei. „În Europa și America, Ziua Victoriei în Europa, așa este numită, reprezintă o sărbătoare în timpul căreia SUA, Marea Britanie și majoritatea țărilor din Vestul Europei marchează ziua capitulării Germaniei și în consecință, sfârșitul Celui De-al Doilea Război Mondial pe 8 mai 1945”, explică expertul proiectului.
Potrivit lui, pe 7 mai 1945 la Reims, Franța a fost semnat actul de capitulare a Germaniei în fața Comandamentului comun al aliaților, a generalului american Bedell Smith și generalului sovietic Ivan Susloparov. În opinia sa, acest lucru l-a înfuriat pe conducătorul Uniunii Sovietice de atunci, Iosif Stalin, care i-a poruncit generalului Gheorghi Jukov să reîncheie pactul de capitulare a Germaniei, lucru care s-a întâmplat în noaptea zilei de 9 mai. „De aici apar și diferențele. Occidentul sărbătorește sfârșitul Celui De-al Doilea Război Mondial, iar sovieticii au sărbători victoria în Războiul pentru Apărarea Patriei (1941-1945). Diferența e clară pentru toată lumea și aici persistă acel măr al discordiei – este vorba despre Al Doilea Război Mondial sau de Războiul pentru Apărarea Patriei”, a notat Igor Boțan. Potrivit lui, după destrămarea Uniunii Sovietice, ziua de 9 mai în spațiul post-sovietic, în special în Rusia, este considerată Zi a Victoriei în Războiul pentru Apărarea Patriei și zi a gloriei Armatei Sovietice, iar de aici apar foarte multe neînțelegeri, pentru că „acest gen de exclusivism neglijează rolul important pe care l-au avut toate statele coaliției antihitleriste în cauza încheierii războiului”.
Activistul civic Rodion Gavriloi, absolvent al Seminarului Teologic Ortodox, a declarat că în Biserica Ortodoxă, Paștele Blajinilor este o sărbătoare destul de nouă, iar până la o anumită perioadă, în cărțile de cult nu există mențiuni că ea ar fi o sărbătoare de comemorare a morților. Paștele Blajinilor a apărut în calendarele creștine, deoarece, „conform rânduielii bisericești, comemorarea morților este interzisă începând cu Joia Patimilor de dinaintea Paștelui și până în prima duminică de după Paști”.
„Această sărbătoare nu este marcată în toată Biserica Ortodoxă. Ea este o sărbătoare mai locală. În Republica Moldova, cred că are cea mai mare amploare, dar este și în Rusia, Ucraina, Belarus, România. În Moldova are o amploare mai mare, deoarece de foarte mult timp, Parlamentul a aprobat ca această zi de luni, după o săptămână de la Paști să fie zi de odihnă. Respectiv, fiind zi de odihnă, ea a putut lua o amploare deosebită, dar în cărțile de cult nu este indicat ceva despre această sărbătoare”, explică activistul.
Potrivit lui, în Republica Moldova, această sărbătoare este marcată mai puțin adecvat și acest lucru poate fi văzut în cimitire. Este un ritual prin care oamenii fac schimb de pomeni și această nu mai reprezintă un ajutor. „Rostul Paștelui Blajinilor este rugăciunea pentru cei adormiți. După săptămâna luminată, ar trebui să fim nu în tristețe, ci în bucuria Învierii lui Hristos”, a mai spus Rodion Gavriloi.
Președintele Uniunii Istoricilor din Republica Moldova, dr. hab. în științe istorice Anatol Petrencu, a menționat că în 1945 Germania a capitulat necondiționat prima dată pe 7 mai, dar pentru că lui Iosif Stalin acest lucru nu i-a plăcut, el s-a adresat liderilor statelor mari din coaliția antihitleristă să considere această capitulare preliminară și organizeze o altă capitulare mai aproape de Berlin. „Nu i-a plăcut pentru semnarea avuse loc pe teritoriul ocupat de aliații lui. Scena de recapitulare necondiționată a fost refăcută în noaptea de 8 mai spre 9 mai și astfel s-a terminat Cel De-al Doilea Război Mondial în Europa. Occidentalii marchează Ziua Victoriei pe data de 8 mai, dar din cauza fusului orar, la Moscova era deja dimineața zile de 9 mai, de aceea sovieticii și fostele state comuniste au marcat această Zi a Victoriei asupra Germaniei naziste pe 9 mai”, a spus istoricul.
Anatol Petrencu precizează că, pe motiv că Stalin conștientiza că pierderile și distrugerile fusese foarte mari, timp de 20 de ani nu au fost organizate parade militare, „festivaluri de felul care au fost desfășurate ulterior. Războiul s-a încheiat pe 2 septembrie, însă rușii de astăzi nici cu această dată nu sunt de acord și o marchează pe 3 septembrie, ca să nu coincidă cu restul omenirii. Foarte importantă este și o altă dată de 9 mai, cea din 1950 când oameni înțelepți din Germania și din Franța au discutat și au vrut să înțeleagă cum să prevină un asemenea război și au decis să sărbătorim 9 mai ca zi a împăcării a acelor popoare care au luptat între ele”, explică președintele Uniunii Istoricilor.
Anatol Petrencu spune că actuala conducere a Rusiei a reinterpretat istoria în sensul în care să arate că doar ei au obținut victoria asupra Germaniei naziste. „Adică, actualmente, ziua de 9 mai are sensul distorsionat potrivit căruia doar Uniunea Sovietică a câștigat războiul cu Germania hitleristă, iar actualul președinte rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia ar fi câștigat acest război și fără Belarus, și fără Ucraina. este o poziție extremă neadevărată, naționalistă și care umbrește și umilește alte popoare. Această victorie de la 9 Mai este una comună a tuturor popoarelor care erau în coaliția antihitleristă. Nu mai ajungem să spunem că și România a contribuit la victoria asupra Germaniei de la 23 august 1944 până la 9 mai 1945”, dar că rușii nu vor recunoaște acest fapt niciodată. Actualmente, data de 9 Mai e interpretată ca o dată doar a rușilor, iar aceste lucruri nu pot să nu îngrijoreze. Rostul adevărat al zilei de 9 mai constă în faptul că popoarele și statele care erau în coaliția antihitleristă au obținut victoria asupra Germaniei naziste – acesta este adevărul. Dar partea distorsionată este că doar URSS sau doar Rusia este cea care a învins Germania nazistă, ceea ce nu corespunde adevărului”, mai spune Anatol Petrencu.
Dezbaterea publică la tema „Rostul Paștilor Blajinilor și al Zilei de 9 Mai: afinități, deosebiri și trăsături specifice în vreme de război”, organizată de IPN, a fost ediția a 242-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.