 |
|
| Anatol Țăranu | |
În weekendul trecut serviciile speciale rusești au lansat un proaspăt proiect de destabilizare a Republicii Moldova pe care l-au numit pretențios, dar fără mari eforturi de imaginație - „Pobeda”. Cu această ocazie, oligarhul fugar de justiția moldovenească, Ilan Șor, și-a convocat ortacii săi într-o sală de hotel la Moscova, unde a mai adunat contra plată un număr de moldoveni de prin piețele agricole moscovite, pentru a simula aglomerație și a declara pe fundalul ei constituirea unui „bloc politic” al opoziției politice moldovenești. Toată această construcție pretins politică a inclus doar formațiuni de partid clonate pe banii oligarhului condamnat și cu această ocazie fugar la Moscova, printre care partidul interzis „Șor”, “Șansă”, “Renaștere”, “Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” și “Victoria.
Mulți participanți certați cu legea Republicii Moldova
Pentru a ridica prestigiul adunării în cauză și a justifica banii curatorilor de la FSB cheltuiți de-a valma, Șor, extrem de inventiv la diverse scheme de păcăleală financiară, i-a făcut să cânte la acest „congres” pe cunoscuții interpreți ruși, Baskov și Kircorov. Ultimii au interpretat la fonogramă câteva cântice în „moldovenește”, grăbindu-se după culise pentru a ridica onorarii grase de mii de dolari. Este necunoscută suma onorariul lui Șor pentru această acțiune, dar ambele vedete scenice ruse ar plânge de invidie dacă ar cunoaște cu câți dolari s-a căpătuit șmecherul cetățean al Israelului cu viză de reședință la Chișinău.
Majoritatea vorbitorilor la congresul lui Șor, inclusiv guvernatoarea găgăuză Evghenia Guțul, se confruntă cu diferite acuzații penale în Republica Moldova legate de finanțarea ilegală a fostului partid Șor și protestelor antiguvernamentale din 2022-2023 cu bani de la Moscova sau provenind din frauda bancară. Chiar dacă Guțul, Tauber și alții resping acuzațiile, aceasta puțin ce schimbă privind credibilitatea mesajelor lor antiguvernamentale în condițiile când în publicațiile de presă au fost descrise cu lux de amănunte multiplele cazuri de mituire a alegătorilor sau a participanților la proteste.
Libertate căutată în închisoare
În imaginile video difuzate de la adunarea de la Moscova, Șor apare pe scena evenimentului alături de guvernatoarea autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul. La eveniment a mai participat spicherul Adunării Populare de la Comrat, Dmitrii Constantinov, deputata Marina Tauber, dar și foști socialiști, cum ar fi deputatul Vasile Bolea, precum și deputații șoriști Reghina Apostolova, Denis Ulanov, Vadim Fotescu, Alexandr Nesterovschi, Irina Lozovan, Petru Jardan, dar și liderul formațiunii „Șansă”, Alexei Lungu și președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca. În rest, publicul din sală era reprezentat din persoane cu traiul la Moscova sau aduși cu turma cu avionul de la Chișinău, iar principiul după care toți ei au fost delegați la congres nu a fost anunțat de organizatori.
Din spusele Marinei Tauber, opoziția moldovenească și-a desfășoară congresul la Moscova pentru că doar aici poate vorbi liber și își poate exprima opinia. "Mulți din această sală, din păcate, au fost și încă sunt dezavantajați în ceea ce privește drepturile lor și ne bucurăm foarte mult că aici, la Moscova, pe teritoriul Federației Ruse, nimeni nu ne închide gura și că ne putem exprima liber părerea" - a declarat ea de la tribuna adunării. Și acest lucru se declară despre Rusia, în care cea mai nevinovată ieșire în stradă pentru demonstrarea dezacordului cu poziția guvernării este reprimată cu maximă brutalitate. În aceste condiții este mai mult decât evident, că adunarea șoristă de la Moscova are girul autorităților ruse și se corelează perfect cu interesul Kremlinului de a readuce Republica Moldova în sfera sa de influență. Anume pe acest motiv șoriștilor li s-a permis desfășurarea adunării la Moscova cu unica misiune de a articula de la tribuna zisului congres narativul antieuropean și antiromânesc.
Un viitor colhoz sovietic
Congresul de la Moscova a fost organizat în dependență strânsă de alegerile prezidențiale și referendumul privind vectorul european, care se vor desfășura în Republica Moldova în luna octombrie a acestui an. Înființarea la congres a blocului politic și electoral cu numele rusesc “pobeda” se pliază perfect pe postulatul ideologic al așa zisei lumi ruse privind confiscarea victoriei în cel de al Doilea Război Mondial de către Moscova revanșardă. Blocul „pobeda” prin însăși denumirea sa încearcă să facă referință la campania masiv promovată de Federația Rusă pentru a falsifica adevărul istoric, dar totodată pentru a-l folosi în scopurile sale propagandistice și a face o asociere între războiul pe care îl duce în Ucraina cu victoria asupra fascismului în cel de al Doilea Război Mondial.
Este adevărat că acest nume “Pobeda” poartă și un colhoz din Unitatea Administrativ Teritorială (UTA) Găgăuzia înființat încă în anul 1947, după ce URSS a ocupat actualul teritoriu al Republicii Moldova. Însă asocierea cognitivă cu noțiunea de colhoz se pare că i-a determinat suplimentar pe animatorii blocului de-ai atribui alianței șoriste acest nume. Este simbolică această asociere care sugerează dorința Moscovei de a preface din nou Republica Moldova după viitoarele alegeri prezidențiale și parlamentare într-un colhoz sovietic în detrimentul modelului european de dezvoltare.
Românofobie primitivă
Luările de cuvânt la congres au fost îndesat condimentate cu teze românofobe crase. Această misiune de ațâțare a sentimentelor antiromânești a fost încredințată oficialilor găgăuzi care au vorbit de la tribuna adunării. Bașcanul Guțul a reluat în cuvântarea sa tema preferată a propagandei ruse despre pașaportul românesc al președintei Maia Sandu și de aici s-a făcut forțat deducția despre pericolul Unirii cu imperativul dreptului autonomiei găgăuze la secesiune. Este tot atât de adevărat, că niciun propagandist rus sau secesionist găgăuz nu sunt capabili să explice, cum poate enclava găgăuză compusă din trei raioane delăsate economic, să supraviețuiască în interiorul statului român în cazul Unirii Republicii Moldova cu România.
O adevărată mostră de românofobie primitivă a fost cuvântarea președintelui legislativului găgăuz, Dmitrii Konstantinov, care a exacerbat cu argumentul „jandarmului român” din interbelic, a insistat pe menținerea denumirii de „limbă moldovenească”, a insinuat românizarea forțată a minorităților naționale în cazul Unirii, a elogiat imperiul rus pe care l-a absolvit de vina de acaparare colonială. Konstantinov a coborât până la calificarea aderării Republicii Moldova la UE ca având efect de „porcărie” pentru găgăuzi.
Ce înseamnă asocierea politică cu țara agresoare
Sperietoarea jandarmului român a fost reanimată pentru a camufla imixtiunea evidentă a Federației Ruse în treburile interne ale Republicii Moldova prin organizarea congresului șorist la Moscova. Un alt scop este de a crea un paravan după care ar putea să se ascundă toți acei politicieni moldoveni ce s-au adunat în Federația Rusă, tara care a atacat Ucraina și desfășoară un război agresiv în statul învecinat cu Moldova. Agresiunea rusă asupra Ucrainei prezintă un pericol existențial și pentru Republica Moldova, de aceia orice asociere politică cu țara agresoare poate fi lesne calificată ca o acțiune de trădare de patrie.
Invocarea factorului românesc de către congresul de la Moscova atestă că românismul este principala stavilă pe calea promovării intereselor geopolitice ale Federației Ruse în Republica Moldova. Totodată, înverșunarea cu care agentura rusă a atacat românismul în luările de cuvânt la recentul congres de la Moscova, trădează temerile privind asumarea plenară de către societatea moldovenească a identității românești, care cu siguranță va rupe definitiv cordonul ombilical al legăturilor noastre cu lumea rusă și va garanta ireversibilitatea cursului european pentru Republica Moldova. Rămâne doar ca acest adevăr să fie conștientizat în deplină măsură și de guvernarea pro-europeană de la Chișinău, de care depinde intensitatea și consecvența politicilor de stat privind extinderea și aprofundarea conștiinței naționale românești în societatea moldovenească.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.