România mai oferă o şansă R. Moldova de a avea propria energie atomică. Analiză economică a Agenţiei Info-Prim Neo

Ministerul Economiei şi Comerţului din România anunţa, la finele săptămânii trecute, că lucrările de construcţie la unităţile 3 şi 4 ale Centralei nucleare de la Cernavoda vor începe simultan la începutul anului viitor cu o serie de lucrări pregătitoare ale amenajărilor existente. Costul estimativ al lucrărilor se ridică la 15 mil. USD. Astfel, ţinând cont de invitaţiile anterioare ale Bucureştiului de a participa în proiectul Cernavoda, Chişinăul are acum o şansă reală de a-şi rezolva pe termen lung o parte din problemele energetice. Pentru aceasta e nevoie, însă, de voinţă politică şi iniţierea cât mai urgentă a unor negocieri bilaterale în acest sens. Mai ales că elita politică românească, se pare, manifestă la moment deschidere pentru aprofundarea relaţiilor bilaterale, inclusiv în sectorul energetic. “Nu vom permite vreodată ca Moldova să fie şantajată energetic”, declara la Chişinău în ianuarie 2005 preşedintele României, Traian Băsescu. Totodată, în declaraţia comună semnată atunci de Vladimir Voronin şi Traian Băsescu, se spune: “Având în vedere perspectivele semnării Tratatului privind Comunitatea Energiei în Europa de Sud-Est, România şi R. Moldova vor intensifica cooperarea bilaterală şi susţinerea reciprocă în vederea realizării obiectivelor acestuia. Vor identifica noi forme de colaborare în domeniu pentru asigurarea şi diversificarea surselor energetice ale ambelor state”. Totuşi, de ce ar trebui R. Moldova să examineze cu seriozitate perspectivele oferite de centrala de la Cernavoda?! În primul rând, intrând în acest proiect, Chişinăul va obţine propria energie atomică şi va reduce semnificativ dependenţa externă şi posibilele şantaje energetice care, de cele mai dese ori, vin dinspre Rusia. În rândul doi, R. Moldova va obţine acces liber pe piaţa energetică a Uniunii Europene. Or, atunci când vor fi date în exploatare unităţile 3 şi 4 ale centralei atomice, România va fi deja membră cu drepturi depline a UE, iar multe din preţuri, inclusiv cele energetice, vor fi ajustate la piaţa comună. În acest caz, RM ar putea obţine beneficii importante din comerţul cu energie pe piaţa unică europeană. Experţii locali susţin că, în cazul în care Chişinăul R. Moldova va solicita şi va obţine participarea în proiectul Cernavoda, va putea vinde pe piaţa UE cantitatea de energie ce-i va reveni. Or, preţurile pe piaţa energetică europeană sunt destul de bune şi le depăşesc cu mult pe cele de pe piaţa internă, dar şi pe cele de pe piaţa estică - Ucraina şi Rusia. Cu banii obţinuţi din comerţul cu energie pe piaţa europeană, R. Moldova va avea posibilitatea să cumpere destulă energie ieftină din est pentru a-şi acoperi propriile necesităţi. Prin urmare, vor dispărea eventualele pericole de şantaj energetic, deoarece Chişinăul va dispune deja de propria energie. În ultimul timp s-au intensificat discuţiile privind perspectivele “atomice” ale R. Moldova. Preşedintele AŞM Gheorghe Duca declara recent că cea mai bună soluţie pentru asigurarea securităţii energetice a RM ar fi producerea de energie atomică. Academicianul precizează că, în cazul în care nu dispunem de resurse financiare suficiente pentru a construi o centrală atomică, putem coopera în acest domeniu cu România, care are capacităţi libere şi e în căutarea investitorilor pentru construirea reactoarelor 3 şi 4. Primul proiect ce presupune construcţia unei centrale ar putea fi trecut cu vederea, ţinând cont de volumul minim al investiţiilor, de 1 miliard USD. Deci, colaborarea cu România este în prezent singura şansă a RM de a avea propria energie atomică. În invitaţiile anterioare de participare la proiectul Cernavoda, Bucureştiul a acceptat ca, în cazul în care nu dispune de suficiente surse financiare, Moldova să contribuie cu forţă de muncă şi specialişti. Costul estimativ al proiectului de construire a unităţilor 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavoda este de circa 2 mlrd. euro, potrivit Ministerului Economiei şi Comerţului de la Bucureşti. Dacă se va mişca rapid, RM va putea contribui la construcţia celor două unităţi începând cu anul viitor. Asta deoarece finalizarea celor doua reactoare necesită o serie de lucrări pregătitoare ale amenajărilor existente, ce presupun lucrări de inginerie şi proiectare, de construcţii-montaj (reparaţii şi întreţinere la construcţiile existente), de pregătire pentru managementul finalizării investiţiei (definitivarea listei de echipamente cu ciclu lung de fabricaţie, care trebuie comandate în avans) şi procurarea de componente şi echipamente specifice cu ciclu lung de fabricaţie. Participarea în prima etapă ar putea fi favorabilă Chişinăului, care ar putea contribui cu forţă de muncă. La etapele următoare vor urma lucrări mult mai complexe, pentru executarea cărora vor fi invitate companii specializate. În prezent, R. Moldova îşi asigură doar 30% din necesarul intern de energie electrică, restul fiind importat din Ucraina. În trimestrul doi curent, R. Moldova a importat din Ucraina energie electrică în valoare de 17,08 mil. USD sau 683,16 mil. kWh, în creştere de 2,2 ori şi, respectiv, de 2,3 ori faţă de perioada similară a anului trecut.