România în Uniunea Europeană sau R. Moldova lângă Uniunea Europeană. Comentariu economic al Agenţiei Info-Prim Neo

Unda verde primită, săptămâna trecută, de România şi Bulgaria în ceea ce priveşte aderarea la Uniunea Europeană plasează R. Moldova într-un nou spaţiu geopolitic, dar şi economic, începând cu 1 ianuarie 2007. Chişinăul va deveni, astfel, un actor regional ce va genera mai mult interes atât în mediile politice, cât şi economice din ţările europene. Cu un vecin cu care ai hotar comun eşti impus de situaţie să construieşti altfel de relaţii, decât cu un stat puţin mai îndepărtat. De aceea este logic să credem că în următorii ani influenţele directe sau indirecte ale Bruxellesului se vor face simţite atât la nivel politic, economic, cât şi la nivelul mentalităţii populaţiei de rând. [Condiţii noi ] În primul rând, dacă e să trecem direct la capitolul economic, începând cu 1 ianuarie 2007, va fi schimbat statutul actual al relaţiilor comercial-economice dintre R. Moldova şi unul dintre primii 10 parteneri externi – România. Producătorii de zahăr deja au început să vorbească cu voce tare despre faptul că pierd una din principalele pieţe de export în regim de liber schimb. Or, odată cu aderarea la UE, Bucureştiul va fi nevoit să renunţe la toate acordurile anterioare de comerţ preferenţial cu vecinul său din est. Iar acest lucru va fi resimţit de toţi producătorii moldoveni, inclusiv de cei de vinuri, care operează pe piaţa românească. Totodată, la intrarea pe piaţa românească, aceştia va trebui deja să respecte standardele mult mai dure ale Uniunii Europene. Acest lucru, volens nolens, va urgenta, în următorii ani, procesul de restructurare şi modernizare a producţie în R. Moldova, trecerea la standarde de calitate şi management mult mai înalte, care ar corespunde rigorilor impuse de Occident. Şi Guvernul va fi nevoit, mai ales în condiţiile actualului blocaj comercial-economic impus de Rusia (actualmente principala noastră piaţă de export), ca, în termene ideale - până la finele acestui an, iar în termene mai reale - până la mijlocul anului 2007, să obţină un acord de comerţ asimetric cu UE, care să ne acorde condiţii mai favorabile de intrare pe piaţa unică europeană. [Finanţări] În alt context, accesul Chişinăului la finanţările Uniunii Europene va deveni mult mai facil şi în volum mult mai mare decât în prezent. Multe din finanţări ar putea să vină la iniţiativa directă a Bruxellesului care va dori să aibă un vecin relativ stabil din punct de vedere economic, dar şi politic, însă volume de finanţări deloc neglijabile, mai ales pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, a coridoarelor de transport paneuropene, ar putea fi obţinute chiar la iniţiativa R. Moldova, în funcţie de abilitatea de a negocia şi de a argumenta a Executivului. De aceea, de pe acum, acesta ar trebui să facă un audit serios al proiectelor şi sectoarelor cu nevoi sporite de finanţări, pentru a pregăti bine şi din timp motivaţia şi solicitarea de surse. Totodată, R. Moldova va putea mult mai uşor şi argumentat să solicite modificarea actualului cadru de colaborare cu UE (Acord de parteneriat), precum şi trecerea de la depăşitul deja Program TACIS la altele, mult mai avansate. [Investiţii] Despre periferia estică de la hotarul UE se va vorbi mult mai des şi mult mai detaliat, fapt ce va permite, inclusiv cu ajutorul unor acţiuni bine gândite, ca R. Moldova să devină o destinaţie turistică preferată şi de turiştii, dar şi de investitorii europeni. „Migraţia europeană de producţie” ar putea să-şi găsească un nou punct final – R. Moldova. Este de presupus că multe din producţiile europene în lohn din România vor trece hotarul. Mai ales că, în acest caz, R. Moldova prezintă anumite avantaje: proximitate geografică, costuri relativ mai mici, acces preferenţial pe unele pieţe estice. Astfel, cu o politică bine coordonată în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor străine şi promovarea reformelor structurale, în următorii ani Moldova are şanse reale să dubleze investiţiile europene în economie. [Mentalitate] Schimbările rapide ce se vor produce la nivel politic, social, dar şi economic în România ar putea genera importante mişcări şi în R. Moldova. Comparativ cu alte state din UE, cu România avem un schimb mult mai avansat de informaţii, iar acestea pot schimba viziunea multor moldoveni despre anumite lucruri. Totodată, pe lângă actualii muncitori la negru din Uniunea Europeană, R. Moldova mai obţine o nouă categorie vastă de populaţie – moldovenii cu cetăţenie românească, adică cetăţeni ai Uniunii Europene. În acelaşi timp, Bucureştiul spune că va depune toate eforturile pentru a păstra un regim preferenţial de intrare pe teritoriul său pentru cetăţenii RM, precum şi de a păstra actualele proiecte educaţionale (burse la nivel liceal, universitar şi postuniversitar pentru R. Moldova). Deci, toată această masă de cetăţeni – cu viziuni schimbate, care ştiu din experienţa proprie ce înseamnă Uniunea Europeană, care au făcut studii în România, precum şi cetăţenii UE – vor crea o altă mentalitate şi vor impune din interior ca Guvernul să fie mult mai hotărât în ceea ce priveşte schimbarea societăţii moldoveneşti şi alinierea ei la standardele europene.