România deţine o poziţie tot mai importantă în comerţul Republicii Moldova. Comentariu economic Info-Prim Neo

Ultimul raport al Biroului Naţional de Statistică vine să confirme poziţia tot mai puternică a României în comerţul exterior al Republicii Moldova, iar experţii estimează că aceasta ar putea să se consolideze în cazul în care se va menţine ritmul de creştere din ultimele luni. În pofida relaţiilor politice reci între ambele ţări, Romania a fost în opt luni principala destinaţie a exporturilor moldoveneşti şi ocupă locul doi printre ţările din care R. Moldova realizează importuri. "România, a devenit pe parcursul ultimului an unul din cei mai importanţi parteneri în comerţul extern a R. Moldova", constata recent prim-viceprim-ministrul Igor Dodon, ministrul Economiei şi Comerţului. Exporturile R. Moldova către piaţa românească au crescut în opt luni de 1,8 ori. Este pe departe cea mai mare creştere înregistrată printre primele zece ţări-partenere în derularea exporturilor. Cu o valoare totală de peste 226,1 milioane de dolari, România deţine 21,6 la sută din exporturile moldoveneşti şi prima poziţie printre pieţele de desfacere pentru mărfurile din R. Moldova, devansând Federaţia Rusă, care chiar dacă reia treptat importurile de vinuri cedează tot mai mult teren în faţa Bucureştiului. În numai trei ani livrările de mărfuri din R. Moldova peste Prut aproape că s-au dublat pe fondul unei creşteri cu mult peste medie, iar în opt luni ale acestui an, după un avans record, au depăşit nivelul atins pe parcursul anului 2007. Cum se explică această creştere? După aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, şi încetarea Acordului de liber schimb, se credea că, urmare a suspendării Acordului, intensitatea schimburilor comerciale între cele două ţări va scădea, deşi după ce a devenit vecina UE, piaţa moldovenească este tot mai atractivă pentru companiile străine, mai ales pentru cele cu producere în lohn. Multe companii care aveau contracte în România şi-au plasat comenzile la întreprinderile de peste Prut, profitând de forţa de muncă ieftină şi, ca urmare, pot avea preţuri de cost mici. Astfel, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, dacă în primul trimestru 2007 circa 32,1% din exporturile de mărfuri spre România au fost bunuri produse din materia primă a clientului, în primele trei luni ale acestui an cota s-a ridicat la 55,7%. Antreprenori din România, în mare parte cu capital străin, au început să facă o concurenţă tot mai mare companiilor din Italia, Marea Britanie, Belgia, Turcia, Slovacia care au intrat pe piaţa moldovenească înaintea altora, astfel că 55-90 la sută din exporturile moldoveneşti către aceste ţări în anul 2007 au fost bunuri după prelucrare. Cu o cotă de 36,9%, în anul trecut, România abia pornea într-o expansiune tot mai puternică pe acest segment de piaţă. „Moldova este poziţionată foarte bine din punct de vedere geografic, fiind foarte aproape de frontiera cu UE, la doar o oră de mers cu transportul auto. Şi fiindcă toată lumea spune că pe viitor totul va fi produs în China, care este foarte departe de UE, Moldova se află chiar în pragul UE”, a declarat Ambasadorul Marii Britanii în Moldova John Bayer cu ocazia Forumului Naţional „Exportul Preferenţial: oportunităţi de afaceri cu ţările UE”. În anul trecut, 86,4% din livrările din R. Moldova pe piaţa britanică au fost bunuri după prelucrare. Statisticile relevă şi o schimbare a categoriilor de mărfuri exportate din R. Moldova pe piaţa românească. Dacă acum un an prevalau tradiţionalele produse alimentare şi textilele, în acest an lucrurile stau altfel. Pentru prima oară în exportul către România pe locul întâi se află mărfurile cu valoare adăugată - maşini, aparate şi echipamente electrice (în principal fire şi cabluri), ce au deţinut o cotă de 25 la sută din total livrări în prima jumătate de an. O pondere importantă au avut-o şi articolele de vestimentaţie şi accesorii de îmbrăcăminte, precum şi încălţămintea şi părţi de încălţăminte. Mult a contat în intensificarea schimburilor comerciale cu cel mai apropiat vecin din UE, acordarea de către Uniunea Europeană de la 1 martie 2008 a regimului de preferinţe comerciale autonome (ATP). „Datorită ATP Moldova şi-a recuperat pieţele tradiţionale, în special România şi Bulgaria”, a declarat recent Iurie Munteanu, ministrul adjunct al Economiei şi Comerţului. România a urcat pe poziţia a doua printre ţările din care R. Moldova realizează importuri. În opt luni, importurile româneşti au crescut cu 59,9%, până la 415,2 milioane de dolari (12,8% din importuri). Este cea mai mare creştere înregistrată de cei mai importanţi cinci parteneri comerciali ai Chişinăului şi mult peste nivelele atinse de Ucraina, Federaţia Rusă, Germania sau Italia. Principalele produse de import din România au fost combustibilii minerali, uleiurile minerale, maşinile, aparatele, echipamentele, precum şi mijloacele de transport. Cu o cotă de 37.5 la sută România a fost în prima jumătate de an, potrivit Biroului Naţional de Statistică, principalul furnizor de resurse energetice în Republica Moldova, în special benzină şi motorină. Chestiuni privind relaţiile economice dintre cele două ţări vor fi discutate pe 22-23 octombrie 2008, la Bucureşti, în cadrul Comisiei interguvernamentale moldo-române de colaborare economică şi integrare europeană. Ultima şedinţă a avut acum doi ani, însă a neglija în continuare partenerul economic care ocupă o poziţie tot mai importantă ar fi o absurditate.