Recent a fost aprobată curricula pentru o nouă disciplină opțională școlară, dedicată studiului represiunilor comise de către regimul totalitar comunist în secolul 20. Care sunt prevederile acestei noi discipline, scopurile, plusurile și minusurile formei în care a fost introdusă, de ce tocmai acum, de ce doar acum și ce este de făcut ca efectele acestei noi discipline să fie pe măsura așteptărilor, au discutat invitații dezbaterii publice „Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a explicat că curricula opțională se deosebește de cel național prin faptul că atunci când se vorbește de cel opțional se înțelege că iniţiativa şi elaborarea documentelor le revine integral actorilor educaţionali. Ministerul Educaţiei examinează ofertele, dar nu dirijează şi nu monitorizează elaborarea lor. Acesta trebuie să respecte competenţele-cheie şi să nu reia competenţele specifice ale disciplinelor predate. Fiecare curriculă luată aparte ar putea valorifica diferite teorii şi orientări din domeniul ştiinţelor educaţiei. Curricula opţională oferă teren pentru experimentare.
Totodată, Igor Boțan a remarcat că represiunile comise de regimul totalitar comunist reprezintă crimele comise împotriva cetățenilor prin încălcarea drepturilor acestora la viața, libertate, proprietate, conștiință etc., inclusiv foametea organizată, cele trei valuri de deportări, persecutări și lipsirea de libertate pentru atitudini, viziuni, credință etc. În Moldova, de pe urma represiunilor au avut de suferit zeci de mii, dacă nu sute de mii de oameni. În sensul celor afirmate, este oportună disciplina opțională privind represiunile regimului comunist în curricula școlară care să contribuie la atingerea idealului educațional al Republicii Moldova stipulat în Codul Educației, și anume „formarea personalității cu spirit de inițiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoștințe și competențe necesare pentru angajare pe piața muncii, dar și independență de opinie și acțiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naționale și universale asumate”.
Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, speră că decizia de a introduce respectiva disciplină opțională este una definitivă și să fie premiza unui nou început și anume, includerea disciplinei într-o curriculă obligatorie și nu doar facultativă. Alexandru Postica susține că documentul a fost aprobat cu anumite obiecții de Consiliul Național pentru Curriculum, iar actualmente curricumulul are denumirea „Regimul totalitar comunist. Represiuni și mișcarea de rezistență”, fiind un curriculum la educația sociomanistică.
El a remarcat că ideea aparține Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova care este cea mai mare asociație care se ocupă de promovarea memoriei victimelor represiunilor politice. Acest demers științific care a fost inițiat încă în anul 2021 s-a sprijinit pe efortul mai multor persoane din comunitatea profesorilor de istorie și savanților de profil, inclusiv Ana Bîtca, Petru Golban, Ala German, Silvia Petrovici, Ludmila Tihonov, Liliana Moroșan și alții care au lucrat foarte temeinic asupra acestui document.
Potrivit lui Alexandru Postica, victimele represiunilor nu ar trebui să fie limitate la doar câteva zeci de mii de oameni deportați în Siberia. El susține părerea juriștilor cu privire la divizarea acestei categorii în trei subcategorii: victime ale represiunilor de ordin politic, economic și religios. În opinia sa, minimum o treime din populația Republicii Moldova poate fi calificată drept victimă a represiunilor politice, iar în total sunt peste 800 de mii de oameni care ar trebui să fie clasificați drept victime ale represiunilor politice, în total, circa o tremie din întreaga populație a Republicii Moldova.
Ana Bîtca, doctor în istorie, profesoară de istorie, director adjunct, Liceul Teoretic „Liviu Deleanu”, consideră că a fost nevoie de o disciplină opțională la tematica dată, pentru că ea vine să aprofundeze procesul educațional în acest domeniu. Curricula propusă și la care a lucrat personal, s-a vrut a fi o curriculă de aprofundarea a cunoștiințelor legate de disciplina istorie. Dar, susține doctorul în istorie, disciplina nouă are tangență și cu disciplina Educația pentru societate, pentru că este vorba și despre valorile morale, despre toleranță, despre naționalism, despre șovinism, despre alte lucruri care contribuie la formarea personalității.
Ea susține că despre victimele represiunilor se menționează în manualele școlare, dar nu măsură suficientă ca elevii să înțeleagă amploarea acelor acte represive prin care a trecut populația. Aceasta a făcut-o să susțină inițiativa venită din partea lui Alexandru Postica și să lucreze alături de alte persoane pentru a elabora această curriculă pentru o disciplina opțională care are menirea să aprofundeze cunoștințele legate de represiunile regimul comunist.
Dezbaterea publică la tema „Rolul istoriei în formarea persoanei și modernizarea societății” este ediția a 29-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este susținut de către fundația germană „Hanns Seidel”.