Rolul drepturilor omului și egalității în coeziunea socială este subiectul discutat în cadrul Conferinței Internaționale „Protecția și promovarea drepturilor fundamentale ale omului în contextul noilor provocări și realități existente în societățile moderne”. Experți din țară și de peste hotare au venit în cadrul discuțiilor cu expertiza lor și recomandări pentru factorii de decizie din Republica Moldova, transmite IPN.
Coeziunea socială este ca un indicator, un barometru, care arată legătura socială și cât de sigură se simte fiecare persoană în societatea moldovenească. „Ultimii cinci ani au fost foarte complicați, din multe puncte de vedere, pentru societățile din toată lumea și pentru societățile europene, începând cu pandemia COVID, care ne-a închis în case, care a schimbat totalmente viața oamenilor, a mărit distanța socială între oameni”, a spus adjuncta avocatului poporului din Republica Moldova, Oxana Gumenaia. În această perioadă „au fost evidențiate foarte multe probleme legate de reducerea sau amânarea spitalizării persoanelor cu boli grave, a existat accesibilitate redusă la preparate medicamentoase pentru pacienții cu boli rare”. Oficiul Avocatul Poporului a monitorizat și situația deținuților în această perioadă, dar și a copiilor privind accesul la învățământ, ținând cont de necesitatea unor aptitudini digitale.
Alice Szczepanikova, consilieră pe migrație/libera circulație, Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din Varșovia, Polonia, a vorbit despre importanța monitorizării drepturilor persoanelor care au nevoie de protecție internațională. „Instituțiile privind drepturilor omului joacă un rol central, ca avocat și gardian. Ar trebui să fie echipate cu resurse și să fie independente politic pentru a putea monitoriza punctele de detenție, pentru a preveni orice abuzuri și a se conforma la standardele internaționale. În centrul acestor eforturi ar trebui să fie principiul nediscriminării. Asigurarea faptului că toate persoanele, indiferent de origine, de similarități sau diferențe culturale sau etnice, trebuie să aibă acces legal la protecție și sprijin”, a spus ea Alice Szczepanikova.
Președintele Consiliului pentru Egalitate din Republica Moldova, Ian Feldman, a ținut să exemplifice cât de mult a crescut coeziunea socială atunci când a început războiul din Ucraina și oamenii s-au mobilizat pentru a ajuta. „Eu am fost foarte entuziasmat, văzând răspunsul societății moldovenești. Mi se pare că în acea perioadă coeziunea socială în Republica Moldova era la un nivel foarte înalt. Noi toți ne-am unit pentru a ajuta oamenii care fugeau de război”, a menționat Ian Feldman.
Olesea Perean, specialistă programe, lideră de portofoliu, Guvernare efectivă, PNUD Moldova, spune că unul dintre ingredientele coeziunii sociale este comuniunea morală. „Noi toți trebuie să înțelegem spre ce merge această societate. Atunci când a început agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, noi toți am avut obiectivul să ajutăm acești oameni și să ne manifestăm ca un tot întreg. Ulterior, pentru că această conexiune nu a fost alimentată de factorul politic, ea s-a dizolvat. Este important pentru societatea civilă, partenerii de dezvoltare, să facă factorul politic să înțeleagă de ce pentru ei este important să stimuleze încrederea în instituție și între oameni. Noi trebuie să popularizăm dimensiunea aceasta de încredere inclusiv cu decidenții politici”, a menționat Olesea Perean.
Cei prezenți la discuție au căzut de acord că trebuie promovată intens respectarea drepturilor omului și astfel va fi stimulată creșterea încrederii în societate: între oameni și între instituții.
