„Știrile false” nu sunt o noutate, elementul inovativ este volumul și posibilitățile de mediatizare a informațiilor false, care reprezintă un efect advers al realității digitale pe care o trăim. Susține directoarea executivă a Centrului de excelență media din Letonia, Rita Rudusa, care a declarat pentru IPN că sarcina jurnaliștilor este să educe consumul critic de media și să ofere contextul necesar pentru auditoriu, căruia îi vine destul de greu în ultima perioadă, fiind asaltat de multe știri dintre care trebuie să înțeleagă ce este adevărat și ce este fals, ce este de calitate și ce nu este etc.
Rita Rudusa a precizat că jurnaliștii nu trebuie să lupte pentru nimic, pentru că această profesie nu presupune lupta pentru ceva, ci o activitate în folosul societății. „Trebuie să ținem minte, mai ales în contextul discuțiilor tot mai răspândite din ultimul timp, despre fake news și lupta împotriva acestora, că în cazul în care luptăm, nu mai suntem jurnaliști, pentru că această luptă nu este sarcina noastră”, a spus Rita Rudusa, precizând că ceea ce pot face jurnaliștii și trebuie să facă, este să se uite în oglindă și să se ocupe cu autoreflecția, pentru că în afară de faptul că produc un conţinut informațional, trebuie să fie conștienți și de faptul că sunt și mesagerii „culturii media”.
„Trebuie să explicăm de ce jurnalismul de calitate este important pentru sănătatea societății, pentru sănătatea consumatorului individual de media. Dacă vor exista „găuri” în educația noastră, nu vom putea distinge ce este și ce nu este de calitate, atunci, vom fi mai slabi ca și colectivitate”, a adăugat Rita Rudusa, precizând că, la modul practic, jurnaliștii pot să întreprindă anumite măsuri, iar acest lucru se întâmplă deja în țările baltice, unde aceștia vin în fața auditoriului, cu propria imagine și nume, și vorbesc despre jurnalism și principiile acestuia. Pentru că un cititor obișnuit nu cunoaște regulile de bază ale jurnalismului, jurnaliștii trebuie să deschidă această „bucătărie” și să le arate oamenilor cum muncesc și câtă muncă se depune, mai ales într-un material jurnalistic de investigație, până acesta ajunge la public.
De asemenea, jurnaliștii pot să atragă auditoriul în formatele netradiționale, să discute cu elevi, să organizeze concursuri cu conținut media, pentru că și tinerii de astăzi produc ştiri prin dispozitivele moderne pe care le au. Presa socială ar trebui să pună accent pe cultura media, să ajute de exemplu auditoriul să recunoască pe Internet știrile false. Atunci când publicul va cunoaşte că pe o anumită pagină de Internet sunt comercializate medicamente fără licență, care sunt periculoase pentru sănătate, vor avea abilități să recunoască și alte surse media care dezinformează. Trebuie să-i oferim auditoriului cunoștințe elementare prin care să-l facem mai puternic, iar jurnaliști trebuie în primul rând să fie „mesagerii culturii media”, acest lucru nu ne costă financiar. Pentru propaganda media se cheltuiesc milioane, iar pentru diminuarea efectelor acesteia jurnaliștii n-au nevoie de milioane, trebuie doar să fie aproape de auditoriul propriu, să poarte un dialog direct cu cititorul şi să educe consumul critic de media.
IPN aminteşte că în Republica Moldova se realizează mai multe proiecte de educaţie mediatică şi o campanie împotriva informaţiilor false şi tendenţioase, iar astăzi Asociaţia Presei Independente (API) a lansat site-ul www.stopfals.md.
