Rezultatele proiectului MOLICO depind de respectarea angajamentelor puterii, expert european

Rezultatele proiectului MOLICO (Proiectului Comun al Comisiei Europene şi al Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova), desfăşurat în Moldova începând cu anul 2006, depind, în cea mai mare parte, de respectarea angajamentelor puterii, susţine Alexander Seger, şeful secţiei de contracarare a crimelor economice din cadrul Direcţiei Generale a Drepturilor Omului şi Afaceri Juridice a Consiliului Europei. Acesta a declarat vineri, 10 iulie, în cadrul conferinţei de încheiere a proiectului că Moldova mai are multe de făcut, inclusiv trebuie să sporească încrederea populaţiei la capitolul percepţia corupţiei, transmite Info-Prim Neo. Seger a mai spus că, deşi Moldova a înregistrat progrese extraordinare în ultimii ani, rămâne să-şi îmbunătăţească metodologia de aplicare a sancţiunilor pentru spălarea banilor, pentru că acum acest lucru se face într-o măsură mult prea mică. „Trebuie să analizaţi foarte bine această situaţie şi să vă gândiţi de ce aveţi aşa de puţine condamnări”, le-a spus acesta oficialilor de la Chişinău responsabili de domeniu. Expertul european recomandă îmbunătăţirea Codului contravenţiilor administrative. De asemenea, Alexandr Seger a spus că Moldova mai are probleme la capitolul coruptibilităţii electorale, încrederea populaţiei în sistem şi investigarea acestui aspect. „Se crează structuri responsabile, dar ele nu cercetează percepţia populaţiei vizavi de problema corupţiei”, a conchis acesta, exprimându-şi speranţa că Moldova va continua să implementeze proiectele începute cu susţinerea MOLICO. Părerea expertului european a fost susţinută şi de către directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje (IMAS ), Doru Petruţi, care, făcând referire la cel de-al doilea sondaj naţional privind percepţia corupţiei, spune că mentalitatea populaţiei nu s-a schimbat, iar 70% dintre moldoveni declară că corupţia este larg răspândită în societate. Şi Lilia Caraşciuc, directorul executiv al Transparency International – Moldova, a menţionat că autorităţile de la Chişinău au implementat mai multe legi în cadrul proiectului MOLICO, însă de multe ori nu au ţinut cont de recomandările organizaţiei pe care o reprezintă. Aceasta a adus exemplul Legii cu privire la finanţarea partidelor politice, menţionând că din cauza faptului că nu au fost luate în calcul anumite recomandări făcute de TI-Moldova, după alegerile din 5 aprilie a avut loc un control chiar şi în rândul ONG-urilor, acestea fiind bănuite că au finanţat partide politice. Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, Boris Poiată, procuror anticorupţie şi preşedintele grupului de coordonare, şi reprezentanţi ai sistemului juridic din Moldova s-au arătat mulţumiţi de proiectul MOLICO şi au spus că regretă lipsa unui proiect MOLICO II. La rândul lor, oficiali străini au spus că au colaborat fructuos cu autorităţile de la Chişinău, iar rezultatul proiectului MOLICO este elaborarea şi adoptarea unui set de documente anticorupţie: legea cu privire la conflictul de interese, metodologii de evaluare a riscurilor şi Strategia de combatere a fenomenului spălării banilor. Proiectul MOLICO a fost lansat în RM la 1 august 2006. El a avut două componente: componenta anticorupţie şi componenta spălării banilor şi finanţării terorismului în Moldova şi s-a desfăşurat cu suportul financiar al Comisiei Europene, Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA) şi Consiliul Europei. Costul acestuia este de 3,5mln euro.