Rezultatele evaluării Comisiei Electorale Centrale din perspectiva Sistemului Național de Integritate

La 27 octombrie 2020, Transparency International – Moldova a prezentat Raportul de evaluare a Comisiei Electorale Centrale (CEC) din perspectiva Sistemului Național de Integritate (SNI). Drept bază pentru evaluare a servit metodologia SNI elaborată de Transparency International și aplicată în mai mult de 100 de țări, inclusiv în Republica Moldova.[1] În corespundere cu metodologia, entitatea a fost evaluată bi-dimensional (Lege versus Practică), pornind de la șapte indicatori de bază: Resurse, Independență, Transparență, Responsabilitate, Integritate, Reglementarea campaniilor electorale, Administrarea alegerilor. Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile ” susţinut de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.

În cadrul evaluării au fost identificate o serie de probleme. Astfel, deși legea oferă CEC resurse adecvate pentru a-și realiza misiunea, CEC nu este suficient reprezentat în teritoriu. CEC dispune de resurse adecvate pentru a-și realiza misiunea, însă probleme constituie: insuficiența spațiilor de lucru, inclusiv a celor necesare depozitării securizate a echipamentelor și materialelor electorale; fluctuația ridicată a cadrelor și calificarea insuficientă a personalului; calificarea insuficientă a funcționarilor electorali, în special, în cazul membrilor consiliilor electorale de circumscripție și ai birourilor electorale ale secțiilor de votare, desemnați de partidele politice.

Cadrul legal conține reglementări menite să asigure independența CEC, însă acestea nu sunt suficiente, fiind oportună revizuirea modului de numire a membrilor CEC – eventuala numire a acestora în baza criteriilor de profesionalism urmare a unui concurs public.

CEC nu este percepută ca autoritate independentă, fapt determinat, în special, de modul de constituire a acesteia, dar și de verificarea formalizată a candidaților, precum și lipsa unor audieri veritabile ale acestora.

Cadrul legal privind transparența CEC nu este dezvoltat prin reguli interne de organizare a procedurilor de consultare publică în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor. CEC asigură transparența activității sale și a procesului electoral, însă aceasta necesită a fi sporită, la fel, fiind insuficientă transparența consiliilor electorale de circumscripție electorală și a birourilor electorale ale secțiilor de votare.

Deși există prevederi, în temeiul cărora CEC poate fi responsabilizată, acestea nu sunt lipsite de deficiențe, nefiind suficient de cuprinzătoare și explicite: nu este prevăzut caracterul public al audierii rapoartelor CEC; contenciosul electoral este lacunar și defectuos. Astfel, sunt insuficient reglementate: modalitatea de depunere și examinare a contestațiilor de către cetățenii care votează în birourile electorale constituite în străinătate; procedura de examinare a contestațiilor formulate în ziua alegerilor, care nu au putut fi depuse în instanța de judecată în aceeași zi; organul competent să examineze contestațiile privind administrarea alegerilor, după ziua alegerilor; necesitatea sau lipsa necesității respectării procedurii prealabile în cazul depunerii contestațiilor privind administrarea alegerilor, după ziua alegerilor; termenul de soluționare a contestațiilor privind administrarea alegerilor, după ziua alegerilor, inclusiv în cazul depunerii contestației de alegătorii care au votat în străinătate cu luarea în considerare a diferenței de fus orar.

Codul electoral nu conține decât un anumit regim de restricții impus funcțiilor de membru al CEC, fără ca acesta să fie dezvoltat prin reguli de etică și deontologie. CEC aplică instrumentarul menit să asigure integritatea instituțională, însă eforturile în acest sens urmează a fi consolidate.

În partea ce ține de monitorizarea campaniilor electorale, CEC nu dispune de autoritate și resurse pentru a monitoriza, efectiv și eficient, finanțele partidelor politice, dar și cheltuielile concurenților electorali în campanie electorală. În acest sens, probleme constituie: nereglementarea mediului informațional on-line în perioada electorală; reglementări insuficiente privind utilizarea resurselor administrative în perioada electorală; impactul redus al programelor de informare dedicate populației, inclusiv - grupurilor specifice; lipsa pluralismul politic în mass-media.

În ceea ce privește administrarea alegerilor, se mențin probleme determinate de instabilitatea cadrului legal; calitatea listelor electorale; înregistrarea prealabilă a alegătorilor; accesibilitatea redusă a secțiilor de votare pentru persoanele cu dizabilități; calitatea prevederilor menite să asigure integritatea procesului electoral; calitatea programelor de promovare a comportamentului antifraudă electorală.

În raport au fost formulate o serie de recomandări, în special:

• asigurarea stabilității legislației electorale - în modificarea legislației electorale, ghidarea de standardele internaționale și exigențele tehnicii legislative;
• delegarea CEC a dreptului de a-și înființa reprezentanțe permanente în teritoriu;
• prevederea procedurii de certificare a funcționarilor electorali;
• includerea în componența consiliilor electorale ale consiliilor electorale de circumscripție electorală și a birourilor electorale ale secțiilor de votare, în exclusivitate, a persoanelor certificate;
• digitalizarea procesului electoral;
• revizuirea modului de constituire a CEC – eventuala numire a membrilor CEC în baza criteriilor de profesionalism urmare a unui concurs public;
• aplicarea, în practică, a procedurilor de verificare și audiere a candidaților la funcțiile de membru al CEC;
• dezvoltarea cadrului legal privind transparența CEC prin reguli interne de organizare a procedurilor de consultare publică în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor;
• sporirea transparenței CEC, dar și asigurarea transparenței cuvenite a consiliilor electorale de circumscripție electorală și a birourilor electorale ale secțiilor de votare, prin punerea în aplicare plenară a prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional;
• îmbunătățirea cadrului legal menit să responsabilizeze CEC, inclusiv revizuirea prevederilor aferente contenciosului electoral;
• asigurarea unei veritabile audieri a rapoartelor CEC în plenul Parlamentului;
• dezvoltarea cadrului legal prin reguli de etică și deontologie aplicabile membrilor CEC;
• punerea în aplicare, efectivă și plenară, a instrumentarului menit să asigure integritatea instituțională;
• dezvoltarea, pe pagina web a CEC, a modulului anticorupție și a compartimentului dedicat carierei;
• îmbunătățirea cadrului legal aferent monitorizării cheltuielilor concurenților electorali în campanie electorală, precum și, în aceeași ordine de idei, sporirea capacității CEC, inclusiv prin instruirea suplimentară a personalului;
• reglementarea mediului informațional on-line în perioada electorală;
• îmbunătățirea cadrului legal menit să prevină utilizarea resurselor administrative în perioada electorală;
• sporirea capacităților Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral;
• sporirea vizibilității programelor de informare dedicate populației;
• sporirea capacității de supraveghere, monitorizare și sancționare a Consiliului Audiovizualului;
• conjugarea eforturilor tuturor autorităților responsabile în sporirea calității listelor electorale;
• reconsiderarea mecanismului de înregistrare prealabilă a alegătorilor;
• sporirea accesibilității secțiilor de votare pentru persoanele cu dizabilități;
• îmbunătățirea cadrului legal menit să asigure integritatea procesului electoral;
• îmbunătățirea programelor de promovare a comportamentului antifraudă electorală.
   

Acest document a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile ” implementat de Transparency International – Moldova şi susţinut financiar de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor

_______

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.