Rezoluţia Parlamentului European ar putea determina orientarea de mai departe a RM

Rezoluţia cu privire la situaţia îngrijorătoare din Republica Moldova, adoptată de Parlamentul European (PE) la o lună după evenimentele violente din 7 aprilie, este privită de opoziţia de la Chişinău drept un “colac de salvare” pentru ţară, în timp ce reprezentanţii guvernării o văd ca pe “o insultă la adresa cetăţenilor republicii” (din declaraţia deputatului PCRM Grigore Petrenco, lansată la 7 mai la şedinţa PE). Experţi de la Chişinău declară ferm: aceasta a fost formulată mult mai dur faţă de cele lansate până acum, pentru a atrage atenţia autorităţilor moldovene asupra deficienţelor cu care se confruntă Moldova. În documentul său, PE condamnă cu fermitate campania amplă de hărţuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului şi toate celelalte acţiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada de după alegeri şi îndeamnă autorităţile să înceteze de îndată orice arestări ilegale şi să conducă ţara în conformitate cu angajamentele şi obligaţiile internaţionale asumate, în ceea ce priveşte democraţia, statul de drept şi drepturile omului. [Primele reacţii ale actorilor politici moldoveni] În timp ce partidele de opoziţie de la Chişinău se declară pline de speranţă că documentul va fi un început al cursului cu adevărat european al Republicii Moldova (şi îşi atribuie o bună parte din succesul adoptării acesteia), reprezentantul partidului de guvernământ – deputatul comunist Vladimir Ţurcan – susţine că Rezoluţia este una în care “nu se scrie nimic concret”. Acesta pune la îndoială obiectivitatea cu care s-a întocmit documentul şi spune că reflectă, în mare parte, opinia doamnei Mikko (Marianne Mikko, europarlamentar din partea Estoniei, n.r.), care pe parcursul aflării sale la Chişinău “s-a manifestat ca o persoană neobiectivă”. Ţurcan acuză oficialul european că “n-a discutat altceva decât situaţia de la poliţie” şi că nu s-a documentat suficient despre situaţia din RM. Pe de altă parte, la încheierea vizitei sale în Moldova, Marianne Mikko a mărturisit presei că preşedintele în exerciţiu al RM, Vladimir Voronin, a refuzat să aibă o întrevedere cu ea. Atitudinea autorităţilor de la Chişinău este calificată de Eugen Revenco, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă (APE), drept „nerespectuoasă, lipsită de sens politic şi laşă”. Expertul spune că un dialog cu prezentarea de probe şi o reacţie mai adecvată ar fi permis partidului de la guvernare să înmoaie în cel puţin câteva elemente tonalitatea, dar poate şi conţinutul Rezoluţiei. În acelaşi timp, Igor Munteanu, directorul executiv al Institutului pentru Dezvoltare şi Inţiative Sociale (IDIS) “Viitorul”, spune că singurul mod în care autorităţile moldovene trebuie să reacţioneze este să se conformeze recomandărilor insistente ale PE şi să restituie, să reformeze şi să construiască instituţiile democratice în această ţară. “Altminteri, toate discuţiile şi subiectele legate de integrarea europeană sunt poveşti de adormit copiii”, spune Munteanu. [Necesitatea dialogului rămâne] Cei doi experţi sunt de părere că în aceste condiţii, iniţierea unui dialog între toate părţile este iminent, aşa cum se menţionează şi în Rezoluţie. “RM trebuie să iniţieze un dialog politic cu opoziţia, oferindu-i avantajele instituţionale de a participa la acest dialog, de a liberaliza spaţiul public, oferind accesul la mass-media publică nu ca o gratitudine din partea statului, ci ca un drept constituţional, exercitat într-un mod participativ”, consideră Igor Munteanu. Acest lucru însă s-ar putea produce mai greu, deoarece “partidul de guvernământ nu este obişnuit să poarte dialoguri şi tratative, ci este mai mult obişnuit să se impună cinic”, constată Eugen Revenco. [Rezultatele Rezoluţiei în timp] Deputatul PLDM Iurie Leancă vede Rezoluţia ca o primă angajare serioasă a unei instituţii din UE în problemele cu care se confruntă RM şi spune că aceasta va avea o semnificaţie atât pe termen imediat, cât şi pe unul mediu şi lung. Ideea este susţinută de experţii politici. “Un eventual refuz al guvernării comuniste de la Chişinău de a îndeplini cerinţele înaintate de organismele internaţionale ar însemna un gest suicidal pentru partidul majoritar, urmat de efectele unei auto-izolări artificiale a RM de normele şi convenţiile internaţionale, ceea ce nu se poate încheia decât cu obţinerea unui statut ruşinos de “stat paria”, alături de regimuri eşuate cum sunt Coreea de Nord, Cuba sau Venezuela”, spune Igor Munteanu, adăugând: „Zeloşii partizani ai PCRM care contestă obiectivitatea Rezoluţiei PE fac, din acest punct de vedere, cel mai grav deserviciu cu putinţă acestei ţări, acoperind o grămadă de nelegiuiri printr-o reacţie de mironosiţă. Cu siguranţă, asemenea perspectivă nu surâde nici uneia dintre părţi, pe plan intern sau extern. Raţiunile economice şi politice îndeamnă autorităţile moldovene la calm, şi la sacrificarea mitului periculos de a administra acest stat după reţete sovietice”. Şi Eugen Revenco spune că RM va risca foarte multe dacă va refuza să îndeplinească cererile PE. Limbajul direct adoptat de această dată de oficialii europeni vor determina evoluţiile relaţiilor dintre Chişinău şi Bruxelles. Depinde foarte mult de cât de angajat este Chişinăul pe calea europeană, a declarat Eugen Revenco. Dacă însă lucrurile vor degenera în continuare, există diferite posibilităţi de aplicare a sancţiunilor, care să aibă efect real şi direct, inclusiv de introducere a vizelor pentru deţinătorii paşapoartelor diplomatice şi de serviciu – pentru cei care în continuare vor impune obstacole în promovarea drepturilor omului. Expertul nu exclude posibilitatea ca într-un viitor mai îndepărtat – dacă democraţia va degrada în continuare, dacă drepturile omului vor fi în continuare încălcate şi vor continua intimidările – liderilor de la Chişinău să le fie interzisă chiar circulaţia în spaţiul Schengen, de rând cu liderului transnistrean Igor Smirnov. [UE insistă asupra unei anchete independente] Experţii susţin că cererea PE de a crea o comisie independentă, din care să facă parte toţi actorii şi care să ancheteze evenimentele post-electorale, este justificată, în condiţiile în care organul instituit prin decretul preşedintelui în exerciţiu Vladimir Voronin este una puţin credibilă. “Este foarte greu să ne închipuim că această comisie va fi destituită şi va fi creată una nouă. De aceea ar fi mai real să vorbim de transformarea actualei comisii, unde trebuie să fie incluşi proporţional cu puterea reprezentanţi ai opoziţiei, reprezentanţi ai mass-media reprezentative (şi nu părtinitoare, aşa cum sunt acum), ONG-urile specializate în drepturile omului, media, iar lucrările trebuie să se desfăşoare într-o deplină transparenţă, probabil fără participarea membrilor guvernului, pentru că ei au un angajament politic. Această investigaţie şi rezultatele ei trebuie să fie prezentate public. Este necesar să fie incluşi şi reprezentanţi ai organizaţiilor europene, aşa cum a promis public Vladimir Voronin după întâlnirea cu Javier Solana (înalt reprezentant pentru politica externă de securitate comună al UE, n.r.) şi în care ar avea încredere puterea şi opoziţia, care ar contribui la o examinare imparţială şi transparentă”, este de părere directorul de programe APE. Igor Munteanu crede că investigarea riguroasă a violenţelor din 7-16 aprilie trebuie să se întemeieze pe fapte, şi nu pe acuzaţii nefondate. Funcţionarea acestei comisii are sens doar în condiţiile în care ar exista credibilitate publică pentru membrii acesteia, iar membrii acesteia ar fi fost selectaţi după criterii de competenţă profesională, moderaţie, obiectivitate, şi nu obedienţă ideologică. Implicarea activă a unora dintre membrii acestei Comisii în discursul virulent al autorităţilor nu lasă nicio îndoială că şi raportarea lor la acţiunile violente este partizană. În acest moment, publicul larg are mai multe aşteptări faţă de oficialii pe care i-ar putea delega UE decât faţă de personajele menţionate în decretul Preşedintelui Voronin, care, la rândul său a admis că s-a grăbit, şi că nu a inclus în lista Comisiei şi alte persoane, care s-ar bucura de suficientă autoritate profesională şi etică, explică Igor Munteanu. El este de părere că în acest proces, rolul misiunii internaţionale delegate de UE este să asigure nu doar legitimitate procesului de investigaţie, dar şi nivelul de competenţă şi experienţă profesională, de care este lipsită în acest moment poliţia şi procuratura RM. „Dovezile trebuie analizate profesional, pentru a se vedea clar cine a acţionat când nu trebuia şi cine nu a acţionat, deşi trebuia,” a mai spus directorul IDIS. [În aşteptarea unei reacţii oficiale] Mihai Ghimpu, preşedintele PL, spune că rezoluţia demonstrează încă o dată faptul că dorinţa organismelor europene pentru ca Moldova să aibă un parcurs european este mult mai mare decât cea a actualei guvernări de la Chişinău. Şi prim-vicepreşedintele AMN, Veaceslav Untilă, crede că “PCRM nu a fost sincer atunci când a spus că vrea în Uniunea Europeană”. În acest sens, opoziţia crede că acţiunile guvernării de după 7 aprilie ar putea reprezenta un semnal de posibilă revizuire a orientării politice. Între timp, o poziţie oficială a PCRM pe marginea documentului încă nu a fost lansată. Totuşi, Vladimir Ţurcan spune că un asemenea document nu poate fi lăsat fără reacţie, de aceea PCRM se va expune pe marginea ultimei Rezoluţii adoptate de PE în actuala componenţă (în vara 2009 vor avea loc alegeri pentru un nou Parlament European, n.r.), dar numai după ce subiectul va fi discutat în cadrul formaţiunii.