Revoltaţi de defrişările masive de la Chişinău

Mai mulţi deputaţi şi aleşi locali sunt revoltaţi de defrişările masive de plopi de la Chişinău. Deputatul Alianţei Moldova Noastră, Anatol Ţăranu, citat de Info-Prim Neo, a cerut sprijinul presei pentru sensibilizarea societăţii civile şi stoparea a ceea ce el a numit „nebunie” şi „debandadă”. În cadrul unei conferinţe de presă Ţăranu a opinat că în loc să taie plopii, care sunt plămânii oraşului, autorităţile municipale puteau să prelucreze plopii, în perioada apariţiei pufului, cu o soluţie specială. El a făcut trimitere la experienţa existentă în acest sens la Lion, Franţa, unde majoritatea copacilor sunt plopi canadieni. Potrivit deputatului, soluţia se aplică o singură dată şi plopii nu mai fac puf. În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, preşedintele AMN, Serafim Urecheanu, a afirmat că în 11 ani cât a fost primar, nu a avut plângeri de la cetăţeni privind incomodităţile create de puf. Ex-primarul consideră că decizia de a defrişa plopii nu aparţine primarului interimar, Vasile Ursu, nici Consiliului municipal Chişinău, ci conducerii de vârf a ţării, care a liuat în mâinile sale dirijarea capitalei. Urecheanu a declarat că greşeala cu tăierea plopilor va putea fi reparată doar după 30-40 de ani. Deputatul aceleiaşi fracţiuni, Veaceslav Untilă, a declarat că vinovaţii pentru ceea ce el a numit crimă ecologie vor trebui să răspundă la modul serios. „Ecologiştii, invitaţi la comisia de profil a Parlamentului, au afirmat că doar 10 la sută din cei 8800 de plopi programaţi pentru defrişare trebuie tăiaţi pe motiv că sunt bolnavi şi bătrâni”, a mai spus Untilă. Solicitaţi de Info-Prim Neo, şi reprezentanţii fracţiunilor din cadrul Consiliului municipal Chişinău (CMC) s-au declarat nemulţumiţi faptul că Primarul general interimar şi-a atribuit în această problemă funcţiile, care îi revin CMC. Consilierul fracţiunii comuniştilor, Vitalie Secară spune că decizia privind tăierea plopilor trebuia discutată de Consiliul municipal, care reflectă interesele tuturor categoriilor de populaţie. Chiar dacă plopii canadieni urmau a fi defrişaţi din anumite motive, susţine Sacară, acest lucru trebuia făcut pe etape. Consilierul fracţiunii PPCD, Victor Grebenşcicov, spune că atât el, cât şi fracţiunea din care face parte, au o atitudine foarte negativă faţă de defrişarea plopilor. „Chişinăul era unul din puţinele oraşe cu multă verdeaţă, iar acum se transformă într-un oraş sec şi obişnuit”, a declarat Grebenşcicov, adăugând că fracţiunea PPCD va lupta pentru stoparea acţiunii de defrişare a plopilor canadieni. „La viitoarea şedinţă a Consiliului municipal vob aborda foarte serios această problemă, neconsultată de Vasile Ursu cu consilierii municipali, a declarat consilierul AMN, Oleg Cernei. El susţie că Ursu îndeplineşte întocmai deciziile guvernanţilor, aplicând, în acest sens, metode de constrângere a conducerii Asociaţiei spaţiilor verzi şi chiar a Mişcării Ecologiste. Mai mult, Oleg Cernei afirmă că până la ora actuală nu sunt procuraţi arborii care vor fi plantaţi în locul plopilor tăiaţi şi că nu se cunoaşte ce se face cu lemnul plopilor defrişaţi. Oleg Cernei a mai spus că membrii comisiei de profil din Consiliul municipal intenţionează să verifice cum este administrat acest lemn şi că la şedinţa în plen a CMC vor fi mai multe interpelări la tema defrişării plopilor. Consilierul independent, Ion Mămăligă, a spus că decizia de a defrişa plopii este una arbitrară, neconsultată cu societatea civilă şi cu aleşii locali. El susţine că Primăria a mers pe calea cea mai uşoară, renunţând la metodele de combatere a pufului plopilor canadieni prin spălarea acestuia cu un jet de apă puternic, cu prelucrarea cu o soluţie specială. Anterior, preşedintele Mişcării Ecologiste Chişinău, Vladimir Garaba, spunea pentru Info-Prim Neo, că plopul produce de 7 ori mai mult oxigen decât un brad, satisfăcând într-o singură zi necesarul de oxigen pentru aproape 200 de persoane. Un alt aspect al purificării mediului, spunea sursa citată, priveşte substanţele poluante stabile în sol. Astfel, ionii metalici toxici dar şi compuşii chimici de tipul dioxinelor se acumulează în ţesutul lemnos al plopilor, rămânând imobilizate şi inactivate pentru zeci şi zeci de ani. Concentraţia medie a particulelor solide în aer este, în capitală, datorită plopilor, cu 33,5 la sută mai mică decât la periferii. Mai mult, spunea Garaba, plopul este deosebit de eficient în sustragerea apelor freatice, care, la Chişinău, sunt la suprafaţă. Având o creştere rapidă, plopul consumă multă apă din sol, din care extrage şi blochează în lemnul lui foarte mulţi compuşi toxici poluanţi, iar până la moment, spunea Vladimir Garaba, nu există nici o probă care ar demonstra că puful plopului este alergizant.