 |
|
| Anatol Țăranu | |
Despre iminenta demisie a Guvernului Gavrilița la Chișinău se vorbea demult. Dar căderea Guvernului a fost totuși abruptă, deoarece abia întoarsă de la cea de a 7-a reuniune a Consiliului de Asociere UE - Republica Moldova, care a avut loc la Brussels, prim-ministra și-a anunțat subit demisia. În conformitate cu legislația Republicii Moldova, demisia prim-ministrului automat provoacă căderea Guvernului. Mandatul de premier al lui Gavrilița a fost marcat de un lung șir de probleme, printre acestea se numără o criză energetică acută după ce Moscova a redus dramatic livrările către Moldova și o inflație galopantă în urma invaziei ruse în Ucraina vecină. Cu toate acestea, Guvernului demis i s-a recunoscut ca reușită menținerea situației în Republica Moldova pe linia de plutire. O apreciere defel de neglijat în evantaiul de crize externe care au afectat grav economia și sfera socială.
În culoarele politice de la Chișinău nu a fost mare secret că demiterea Guvernului Gavrilița s-a încercat încă în decembrie anului trecut, inițiativa venind de la președinta Maia Sandu. Însă atunci ceva nu a mers, unii observatori relatând o primă mare disensiune intervenită în relația președintei Maia Sandu cu majoritatea parlamentară a Partidului PAS. S-a sugerat chiar că Maia Sandu pierde controlul asupra majorității parlamentare. Se specula că la mijloc au fost interesele personale ale influentului membru al cabinetului Gavrilița, viceprim-ministrului Andrei Spânu, un personaj politic cu o reputație tot mai alterată din cauza multiplilor acuzații de insuficient randament managerial și chiar bănuit în anumite zone ale opiniei publice, este adevărat că fără dovezi concludente, de corupție. Atunci, în tentativa din decembrie, formal s-a invocat neacceptarea de către majoritatea parlamentară a candidaturii lui Recean ca viitor prim-ministru, pe motivul lipsei de merite pentru victoria PAS la alegerile parlamentare.
În discursul său de adio, premierul demisionar Gavrilița a prezentat rezultatele celor 18 luni ale Guvernului său în culori roz. În realitate situația este mult mai policromă. Alături de realizări incontestabile – menținerea controlului asupra efectelor maligne provocate de multiplele crize greu de stăpânit, Guvernul Gavrilița lasă după sine o stare de nemulțumire crescândă în societate față de guvernare, o percepție publică de înrăutățire a condițiilor economice și a nivelului de viață. O nereușită clară a Guvernului demisionat ține de reforma pe zona Justiției, angajamentul electoral care a adus PAS la guvernare. Membrii echipei Guvernului Gavrilița, cu rari excepții, au avut o comunicare publică deficientă, lăsând impresia unui haos în actul de guvernare. Nu a salvat situația nici oferirea Republicii Moldova statutului de candidat la aderare în UE, sondajele sociologice prevestind pierderea de către PAS a guvernării la viitoarele alegeri parlamentare.
Necesitatea de a opri și inversa trendurile negative în percepția publică privind Guvernarea pro-europeană, a determinat decizia Maiei Sandu de a insista asupra necesității schimbării Guvernului. După eșecul din decembrie anul trecut, de data aceasta președintele Republicii Moldova a pregătit minuțios operațiunea de remaniere a echipei guvernamentale. Totul s-a produs într-o singură zi, pe parcursul cărei președinta Maia Sandu a prezidat întrunirea Guvernului cu majoritatea parlamentară în sediul Președinției, în consecință premierul Gavrilița și-a prezentat oficial demisia, au avut loc în tempo rapid consultările președintelui cu fracțiunile parlamentare și, în final, a fost desemnat prin decret prezidențial candidatul pentru postul de prim-ministru.
După cum relata agenția Associated Press, „președinta Republicii Moldova l-a nominalizat pe consilierul său de securitate, Dorin Recean, un economist și om de afaceri în vârstă de 48 de ani, care a fost și ministru de interne între 2012-2015, în calitate de prim-ministru desemnat al țării”. Îndată după nominalizare, Recean a declarat că va „proceda imediat” la constituirea unui nou Guvern și că principalul său obiectiv va fi să introducă „ordine și disciplină” în instituțiile guvernamentale, să dea un nou suflu economiei și să asigure pacea și stabilitatea. „Avem nevoie de unitate pentru a depăși această perioadă dificilă”, a insistat Maia Sandu în cadrul procedurii de nominalizare a candidatului pentru postul de prim-ministru, promițând constituirea „rapidă” a unui nou Cabinet.
Președinta Maia Sandu și-a onorat promisiunea, Guvernul Recean fiind investit într-un termen rapid, joia aceasta. Proaspătul investit Guvern are de îndeplinit o misiune extrem de complicată în starea actuală în care se găsește Republica Moldova: să producă un salt al eficienței actului de guvernare prin promovarea proiectelor economice de dezvoltare, combaterea sărăciei, propulsarea reformei justiției, adaptarea legislației la aquis-ul comunitar și reformarea instituțiilor. Noul prim-ministru va fi nevoit să performeze comunicarea publică a Guvernului, înlăturând handicapul de imagine a predecesorului său ca șef de Guvern. Politica Guvernului Recean are menirea de a livra Partidului PAS argumente grele pentru succesul la alegeri locale și parlamentare care vin, iar pentru Maia Sandu să devină principalul sprijin la alegerile prezidențiale din anul viitor.
Primul examen major pe care l-a susținut politicianul Dorin Recean, a fost votul de învestire în Parlament al Guvernului său, care a demonstrat că nominalizarea sa la postul de prim-ministru nu a devenit motiv de disensiuni în partidul de guvernământ. Însă imediat după investire noul Guvern trebuie să treacă proba focului prin stăpânirea situației provocată de protestul anunțat pentru duminică. După ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat luni într-o declarație de presă că Federația Rusă are în desfășurare un plan de acțiuni pentru a înlătura conducerea aleasă democratic de la Chișinău, mișcarea autointitulată Pentru Popor și inițiată de Partidul Șor, a anunțat despre un marș de protest în fața Parlamentului pentru duminică, 19 februarie. După cum a declarat deputata Marina Tauber, portavoce a fugarului Șor în Parlament, participanții la protestul de duminică vor cere Guvernului să achite facturile tuturor cetățenilor moldoveni pentru trei luni de iarnă.
O asemenea cerere formulată în numele protestatarilor depășește mult condiția unui populism politic ieften. Avem de a face cu un îndemn provocator la destabilizarea situației în societate prin avansarea unor cerințe nerealiste și cu consecințe economice devastatoare. Despre aceasta vorbește faptul că Guvernului i se cere achitarea facturilor nu doar păturilor nevoiașe, dar și persoanelor cu venituri majore, care nu întâmpină dificultăți de ordin social. În așa fel, devine absolut clară intenția adevărată a organizatorilor protestului, care în realitate nu sunt preocupați de starea socială a oamenilor care au dificultăți de ordin material, dar urmăresc scopul destabilizării societății moldovenești în plină concordanță cu avertismentul din declarația președintei Maia Sandu, despre operațiunea de destabilizare în care „ar urma să fie implicate forțe interne asociate cu oligarhii fugari Ilan Șor și Vlad Plahotniuc”. De felul cum Guvernul Recean va gestiona situația protestului de duminică, depinde în mare percepția publică privind corelarea așteptărilor cetățenilor cu capacitatea reală a noului Guvern de a face față provocărilor reale din societatea moldovenească.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.