Actuala criză energetică din Republica Moldova are similitudini cu cea din 1998-99. Doar că atunci actorii externi (și interni) au reușit să influențeze cursul de dezvoltare al Republicii Moldova în preajma summitului NATO de la Helsinki, din 1999, pe când actuala intervenție a eșuat, în condițiile solidarității europene și a capacității guvernanților. Totodată, nu se poate vorbi despre un consens național pentru politică externă, iar moldovenii caută miliardul „din jaful bancar”, în timp ce în țară se derulează un proces zilnic de sustragere a zeci de miliarde. Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului de Integrare a Republicii Moldova, ediția a opta, transmite IPN.
Reuniunea a fost salutată de președinta Maia Sandu, care a menționat că Acordul de Asociere nu a fost o preocupare serioasă pentru guvernările trecute. „Chiar dacă, de câțiva ani, ne bucurăm de regimul liberalizat de vize și tot mai mulți producători autohtoni reușesc să-și comercializeze produsele pe piața europeană, aspirațiile europene ale cetățenilor au fost deturnate, iar implementarea Acordului de Asociere rămâne în continuare la un nivel foarte scăzut. Astăzi, provocarea noastră principală este să recuperăm timpul pierdut și să avansăm semnificativ în îndeplinirea angajamentelor asumate față de cetățeni, dar și față de partenerii noștri europeni”, a menționat Maia Sandu.
Caracterizând actuala stare de lucruri, șefa statului a menționat că Republica Moldova se află într-o poziție diferită pe plan european și internațional decât era la sfârșitul anului trecut. „Am început să restabilim respectul pentru țara noastră și imaginea țării noastre peste hotare. Partenerii noștri sunt mai pregătiți să ne ajute, văzând intenția fermă a oamenilor de a curăța statul și de a asigura modernizarea europeană a țării, precum și angajamentul nostru de a realiza voința cetățenilor”, a remarcat președintele.
În cadrul panelului întitulat „Relansarea și aprofundarea parteneriatului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană: oportunități, priorități și perspective”, a luat cuvântul vicepremierul Nicu Popescu, ministru al afacerilor externe și integrării europene Menționând în special „beneficiile în interesul cetățeanului”, vicepremierul a menționat că se lucrează pentru a elimina, într-o perspectivă apropiată, roaming-ul pentru numerele de telefon moldovenești în Europa. Continuă și procesul de încheiere a acordurilor de asistență socială și de recunoaștere a permiselor de conducere în țările europene. Nicu Popescu a remarcat că ideea ancorării de UE se bucură de un sprijin mult mai larg decât acum 15-20 de ani.
Altă preocupare a instituției diplomatice a țării este ajustarea Acordului de Asociere la imperativele zilei. Având la bază deziderate încă din 2007, asupra cărora s-a lucrat până la semnarea Acordului, în 2014 și care, cu toate acestea, nu s-au consumat, între timp au devenit actuale și necesare domenii noi. Aceste subiecte sunt abordate, inclusiv cu autoritățile Franței, Cehiei, care în curând vor prelua conducerea Consiliului European în mod succesiv.
Printre vorbitori s-a numărat și Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova, care a îndemnat conducerea de la Chișinău să dezvolte relația cu UE fără „tam-tamuri” și a remarcat că țara rămâne secătuită și săracă din cauza corupției, „fiind furată într-un proces continuu de ani de zile”. Cât privește metodele de curățare a sistemului, autoritățile trebuie să explice la Bruxelles că statul se află în adevărat război cu acei care îl distrug, metodele urmând a fi adecvate. „Dacă nu ne curățăm, suntem un furnizor de instabilitate la hotarele UE”, a menționat fostul prim-ministru. La fel ca și Luc Pierre Devigne, director general adjunct în Serviciul European de Acțiune Externă al UE, fostul demnitar a atras atenția că Plahotniuc, Șor, Platon – figuranți ai raportului Kroll și ai unor dosare penale – se află în libertate, în timp ce justiția moldovenească nu are capacitatea de a-i aduce în țară.
Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova este organizat anual de Asociația de Politică Externă, Ministerul AfacerilorExterneși Integrării Europene și Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung.