IPN a publicat pe 21 august OP-ED-ul cu titlul: „Finalul mandatului lui Pirkka Tapiola, președintele pro-rus și oligarhul pro-european”, semnat de politologul Dionis Cenușa. Potrivit autorului, noul Șef al Delegației UE preia funcția într-un context politic neliniștit, având în vedere adoptarea votului mixt la insistența PDM. Această decizie politică are putea avea urmări negative ramificate pentru pozițiile UE în Moldova, inclusiv pentru începutul mandatului lui Peter Michalko. Tototdată, măsurile imediate pe care urmează să le întreprindă noul Șef al Delegației vor ține de evaluarea implementării “pre-condițiilor politice” necesare pentru ca UE să ofere Moldovei asistență financiară. Dionis Cenușă consideră că viitorul șef al Delegației, diplomatul slovac Peter Michalko, se va confrunta cu provocările vechi, care sunt departe de a fi soluționate, și va trebui să facă față altor provocări noi care deja se prefigurează. În opinia politologului, pe termen lung, Michalko va trebui să mențină o retorică critică vizavi de calitatea reformelor asumate de guvernare, dar să evite politizarea discursului său și partizanatul în favoarea unor forțe politice.
xxx
În cadrul unui interviu pentru IPN, la 26 de ani de Independență, fostul președinte al Republicii Moldova, liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, susține că vede, cu siguranță, viitorul Republicii Moldova unul european, în calitate de stat independent și suveran și acest fapt nu înseamnă că Republica Moldova este împotriva altor state. Fostul președinte a declarat, de asemenea, că Republica Moldova a demonstrat că poate merge pe două căi concomitent: spre UE și spre Uniunea Vamală. „Noi am demonstrat faptul că poți merge pe ambele căi, inclusiv partenerilor europeni, la cel mai înalt nivel. Au fost vizite oficiale și întrevederi și cu președintele Bush, și cu Angela Merkel și cu alți lideri, pentru că și ei au relații cu aceste țări care intră în componența CSI. Și m-a înțeles și Vladimir Putin, pentru că eu i-am zis – dumneavoastră aveți o Comisie specială Federația Rusă – UE, de ce noi nu putem fi în CSI cu dumneavoastră și cu UE?”, a menționat liderul PCRM.
xxx
Prim-ministrul Pavel Filip susține că, că a fost, este și va rămâne un susținător activ și implicat al reîntoarcerii Moldovei în Europa. „Nu redescoperim roata, trebuie doar să avem realismul de a recunoaște unde ne este locul ca valori trăite și împărtășite și unde există un interes autentic ca Moldova să reușească”, a declarat premierul într-un interviu pentru IPN, oferit cu ocazia celor 26 de ani de Independență. „Oamenii își doresc ce și-au dorit dintotdeauna, în mod legitim: venituri mai mari, locuri de muncă, spitale mai bune, școli mai bine dotate și cu profesori suficienți și bine pregătiți – în general un stat care să le rezolve problemele, nu să le creeze altele noi. În ultimii ani, așa cum știm foarte bine, mulți moldoveni au luat calea străinătății, pentru că și-au pierdut speranța că fiecare are o șansă și că pot avea un trai decent alături de familie acasă, în Moldova. Există încă o teamă mare de viitor, lipsesc încrederea în celălalt și optimismul”, susține prim-ministrul Pavel Filip.
xxx
În cadrul unui Ciclu IPN de prezenţe locale dedicat Zilei Independenței, Valentin Guţan, primarul orașului Cricova, a declarat că din păcate, nu putem afirma că Republica Moldova a ajuns acolo unde a pornit, făcând comparație cu alte state din componenţa fostei URSS, în special Statele Baltice. El spune că e regretabil faptul că nivelul de viață al cetățenilor este destul de jos, iar salariile şi pensiile nu acoperă strictul necesar de care au nevoie oamenii. Potrivit lui Valentin Guţan, cauza, pe de o parte, a fost atitudinea superficială a guvernărilor care s-au perindat la putere față de grijile cetățenilor. Pe de altă parte, a fost și lipsa de poziție fermă a cetățenilor asupra acelor fapte care se petreceau în ţară. În viziunea primarului de la Cricova, din cauza acestor circumstanțe, cea mai mare parte a intelectualității a fost nevoită să plece peste hotare ca să se întrețină, ceea ce a lăsat o amprentă negativă asupra dezvoltării statului. Edilul comunei Cricova afirmă că pentru societate moldovenească, cât și pentru Republica Moldova ca stat, este acceptabil modelul european de dezvoltare. Acest fapt, remarcă Valentin Guţan, este confirmat în practică de concetățenii care sunt plecați în mai multe țări ale Europei, acolo, unde nivelul de trai este cu mult mai ridicat, modul de a gândi este mai liber, mai democratic, dar și oamenii nu sunt independenți la ceea ce se întâmplă în jur.
xxx
În cadrul unui Ciclu IPN de prezenţe locale dedicat Zilei Independenței, Nina Costiuc, primăriţă a comunei Budești, municipiul Chișinău, din anul 1995, consideră că Republica Moldova merge anevoios, cu pași mărunți, dar fermi, pe calea democrației și reformelor. Nina Costiuc spune că actuala stare de lucruri din Republica Moldova este bine reflectată într-un citat al lui Confucius. „În țara în care domnește buna rânduială, trebuie să fii curajos în fapte și în vorbe. În țara în care domnește haosul, trebuie să fii curajos în fapte, dar precaut în vorbe”. Primarul spune că mizează şi în continuare pe forțele locuitorilor din Budești, în dorința lor de a schimba localitatea spre bine și a asigura un viitor fericit copiilor lor, și de a se integra cu demnitate în comunitatea europeană. Nina Costiuc susține că, în pofida războiului din 1992, a intereselor geopolitice, totuși, Republica Moldova are drumul și destinul său în evoluția sa ca stat, însă acest drum nu este atât de ușor pentru a fi accepți în Uniunea Europeană. „Șansa Republicii Moldova ca stat este de a lupta în continuare pentru integritatea și suveranitatea sa, a-și perpetua valorile și tradițiile naționale, a duce o politică prietenoasă atât cu Estul, cât și cu Vestul, de a dezvolta piețele de desfacere și de a găsi căile pașnice de unificare a țării”, crede Nina Costiuc.
xxx
Premierul Pavel Filip i-a mulțumit Ambasadorului UE, Pirkka Tapiola, care își încheie mandatul în Republica Moldova, pentru sprijinul și dedicarea manifestată față de Moldova și în special față de cetățeni, în cei patru ani de activitate. Această perioadă, potrivit premierului, a fost una tumultoasă, cu urcușuri și coborâșuri, fiind un timp în care Republica Moldova s-a confruntat cu o criză politică, bancară și economică, dar a avut parte și de evenimente frumoase, obținând regimul liberalizat de vize cu UE, și semnând Acordul de Asociere cu UE. „Apreciem mult că Uniunea Europeană a continuat să fie alături de Republica Moldova, care prin unele evenimente a dezamăgit în 2015. Apreciem că nu ne-ați abandonat și ați fost alături de noi. Obiectivul nostru este ca oamenii să trăiască mai bine, în bunăstare, și să asigurăm integrarea țării în UE”, a spus Pavel Filip.
xxx
Pirkka Tapiola, ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, spune că cel mai mare succes în relația UE - Republica Moldova, timp de patru ani de mandat, este evoluția la capitolul onestitate și deschidere. Liberalizarea regimului de vize și Acordul de Asociere pot fi de asemenea înscrise în lista succeselor. Totuși, ambasadorul regretă că, în această perioadă, reformele ar fi putut avansa mult mai rapid, dar și că s-a produs un furt în sistemul bancar de așa magnitudine. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui club de presă. Pirkka Tapiola a remarcat că pe parcursul mandatului său, europenii s-au simțit nevoiți să ia decizii foarte dure legate de finanțarea Republicii Moldova. În context, a fost abandonat regimul de sprijin bugetar care a fost schimbat pe asistența pe bază de proiecte. Referindu-se la evoluția reformelor în Moldova, ambasadorul UE este de părere că ideea de anul trecut, de a avea o Foaie de Parcurs pentru reforme a fost una foarte bună. În același timp, se cere trecerea de la partea cantitativă la cea calitativă, adică implementarea reformelor, care într-un final să fie palpabile pentru oameni.
xxx
Cu prilejul marcării a 26 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova. Veteranii războiului de pe Nistru din 1992 au fost decorați pe 25 august, cu distincții din partea MAI, în semn de respect pentru sacrificiul adus. Ministrul afacerilor interne, Alexandru Jizdan, a declarat că sărbătorile naționale adună și unesc moldovenii ca cetățeni și ca națiune care acum 26 de ani au ales democrația, libertatea și independența. Președintele Uniunii Veteranilor de Război din municipiul Chișinău, Vasile Iacubov, a spus că 27 august este mai mult decât o sărbătoare de independență, este ziua care „ne reîntoarce în timp și ne amintește de voința neamului care a dobândit independenţa..
xxx
O retrospectivă a Simbolurilor Independenței în viziunea IPN a publicată pe 25 august. Printre simboluri se regăsesc: Marea Adunare Națională din 27 august 1991 și Declarația de Independență. Președinții Republicii Moldova, Conflictul armat de la Nistru din 2 martie 1992, Admiterea Republicii Moldova în ONU, Protestele împotriva guvernărilor pe parcursul a 25 de ani. Aderarea la Comunitatea Statelor Independente la 26 aprilie 1994, admiterea Republicii Moldova în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pe 13 iulie 1995 – prima dintre statele post-sovietice, devenind cea de-a 36 țară. Imnul de Stat care este cântecul „Limba noastră", versuri de Alexei Mateevici, muzica de Alexandru Cristea, aranjament de Valentin Dînga. Un alt simbol descris de autor este Limba de Stat, Moneda națională care este leul moldovenesc, Decizia Summit-ului OSCE de la Istanbul la 22 noiembrie 1999, când Summit-ul OSCE de la Istanbul obligă Federația Rusă, succesoarea Uniunii Sovietice, să evacueze, până la 1 ianuarie2003, forțele sale militare și armamentul, staționate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova încă din perioada sovietică. Un alt simbol descris este Constituția Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 29 iulie 1994, Constituția Republicii Moldova este principalul instrument politico-juridic care a consacrat despărțirea de regimul totalitar, oferind țării o nouă ordine constituțională. Liberalizarea regimului de vize cu UE care a intrat în vigoare la data de 28 aprilie2014.Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost semnat în data de 27 iunie 2014, a intrat provizoriu în vigoare din 1 septembrie 2014, iar definitiv – din 1 iulie 2016. Alte simboluri descrise sunt: Migrația și remitențele masive, Embargourile Rusiei, „Jaful secolului”, Arestările „de rang înalt” și Schimbarea sistemului electoral.
xxx
Guvernul a aprobat pe 23 august, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Republica Moldova și Republica Federală a Germaniei, privind securitatea socială, semnat la 12 ianuarie 2017, la Chișinău. Acordul a fost elaborat și semnat în temeiul articolului 12 din Carta Socială Europeană din (28 septembrie 2001). Acesta va asigura un cadru de garanții de securitate socială pentru migranții din Republica Moldova, care desfășoară sau au desfășurat activitate de muncă și (sau) domiciliază pe teritoriul uneia sau ambelor state contractante. Prevederile Acordului vor fi aplicate angajaților, lucrătorilor independenți, lucrătorilor detașați, personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Potrivit Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Republica Moldova are semnate 13 acorduri privind securitatea socială, 12 cu țări membre ale UE și unul cu Turcia. Din acestea 11 se aplică cu succes.
xxx
Implementarea proiectului ”Asistență tehnică pentru implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv (DCFTA), semnat de Republica Moldova cu UE pentru perioada 2015-2017, s-a încheiat cu rezultate tangibile pentru economia Moldovei și sectorul ei privat, a apreciat vicepremierul și ministrul economiei Octavian Calmîc, în conferința de presă cu ocazia finalizării proiectului. El spune că în cadrul proiectului, o atenție deosebită a fost acordată armonizării legislației naționale la standardele europene, în special pe dimensiunea supravegherii pieței, asigurării protecției consumatorului. Au fost preluate sau adaptate circa 3000 de standarde europene, care vin să substituie GOST-urile. Ambasadorul Pirkka Tapiola, șeful Delegației UE, a menționat, că este ultimul eveniment la care participă în această calitate. ”E bine să închei misiunea mea cu un mesaj pozitiv. Aceste și alte rezultate ale proiectului în consecință au tangenţe cu îmbunătățirea vieții cetățenilor, creșterea nivelului lor de cunoștințe și competență”, a relevat Tapiola.
xxx
Spre deosebire de partenerii de dezvoltare din Uniunea Europeană, care acordă resurse financiare pentru dezvoltarea, inclusiv, a domeniilor sociale, Federația Rusă asistă pe alte dimensiuni anumite forțe politice din Republica Moldova. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unei emisiuni TV. „În statisticele oficiale, Federația Rusă și Turcia nu figurează drept donatori. Dar aceasta nu înseamnă că cel puțin Federația Rusă nu asistă pe alte dimensiuni financiar, politic și militar anumite forțe politice din Republica Moldova”, a declarat expertul în securitate, Rosian Vasiloi. Expertul presupune că Rusia acordă asistență și susține separatismul în Moldova, anumite forțe politice, în special Partidul Socialiștilor și pretinsele autorități din regiunea transnistreană. În opinia expertului, există anumite fundații care organizează seminare, întâlniri, mese rotunde prin care se „proslăvește” lumea rusă, se promovează ideile Uniunii Euroasiatice.
xxx
Satul Șerpeni din raionul Anenii Noi va avea în curând un complex sportiv modern. Clădirea care urmează să fie dată în exploatare până la sfârșitul acestui an are săli de antrenamente pentru copii și adulți și va găzdui competiții de rang local și regional, cu participarea sportivilor de pe ambele maluri ale râului Nistru. Complexul este amplasat într-o construcție care a fost abandonată o perioadă îndelungată - în jur de 20 de ani. Valoarea investiției Uniunii Europene este de peste 180 de mii de euro și a fost oferită în cadrul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD. Decizia de a atrage investiții pentru complexul sportiv a fost luată după o consultare publică la care au fost invitați toți locuitorii satului. Complexul sportiv din Șerpeni este unul dintre cele peste 80 de obiecte de infrastructură renovate prin intermediul Programului finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD Moldova.
xxx
Retrospectiva ştirilor din Fluxul IPN „Integrare Europeană” este realizată cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel și este liberă pentru preluare cu condiția indicării surse.
