● LUNI, 9 decembrie
La Chişinău are loc un forum al oamenilor de afaceri din Moldova şi Belarus
Un forum al oamenilor de afaceri din Moldova şi Belarus se desfăşoară astăzi, 9 decembrie, la Chişinău. Delegaţia din Belarus este condusă de viceprim-ministrul Mihail Rusîiю Tot astăzi, are loc a cincisprezecea şedinţă a Comisiei interguvernamentale de cooperare comercial-economică între Republica Moldova şi Republica Belarus, co-prezidată de către viceprim-ministrul Valeriu Lazăr, ministru al economiei. Pe ordinea de zi figurează 10 domenii vaste de cooperare.
Brandul „Vin Moldova” poate fi utilizat deocamdată de o treime dintre vinificatori
Brandul naţional „Vin Moldova”, recent lansat, va putea fi folosit doar de către vinificatorii care vor îndeplini condiţiile pentru producerea unui vin de calitate. Deocamdată, doar o treime dintre producătorii de vin din Moldova îndeplinesc condiţiile pentru a utiliza acest brand, a declarat, Diana Lazăr, manager din industria vinicolă, Proiectul USAID CEED II. Există totuşi speranţa că, în câţiva ani, majoritatea producătorilor se vor regăsi sub umbrela acestui brand, care va semnifica calitate. „Acest brand este suplimentat de un caiet de sarcini, de un standard de calitate, la care vinurilor vor trebui să se alinieze şi să respecte toate condiţiile”, a spus Diana Lazăr. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, a precizat că brandul va fi atribuit numai vinurilor de calitate, de care răspunde noul Oficiu Naţional al Viei şi Vinurilor. „Această denumire trebuie să fie primul lucru pe care trebuie să-l vadă consumatorul – că este un vin de calitate din Republica Moldova”, a menţionat ministrul.
Casele rurale ar ajuta oamenii de la sate să obţină venituri suplimentare, ANTREC
Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din Moldova (ANTREC) consideră că Moldova ar fi vizitată de mai mulţi turişti străini, dacă ar fi alocate înlesniri la deschiderea şi promovarea caselor rurale. Preşedintele ANTREC, Svetlana Lazăr, a menţionat că în Moldova casele rurale ar fi o soluţie pentru oamenii de la sat care, pe lângă salariu, ar putea obţine un venit suplimentar şi, în concluzie, ar putea să opteze să-şi dezvolte gospodăria în loc să plece la muncă peste hotare. Svetlana Lazăr a specificat că pentru obţinerea titlului de casă rurală gospodarii vor trebui să respecte norme sanitare stricte, să obţină instruire pentru a deservi turişti. Totodată, vor trebui să deţină certificate de sănătate pentru persoanele implicate în deservirea turiştilor şi certificate de sănătate ale animalelor din curte de la care vor fi preluate produsele pentru preparare. „Până în prezent nu putem depăşi această barieră de atitudine egală faţă de omul de la ţară, care primeşte oaspeţii în propria casă, şi cei care construiesc un hotel sau o pensiune turistică şi care investesc, dar şi câştigă mult. Am propus să introducem noţiunea de casă rurală, în care gospodarii deservesc turiştii ca şi oaspeţi în propria casă şi nu trebuie să facă raportări. Totodată, am propus să fie simplificată procedura de înregistrare a banilor pe care îi obţin”, a specificat Svetlana Lazăr.
Piaţa din Belarus este foarte importantă pentru producţia moldovenească, ministru
Reprezentanţii a 20 de companii din Belarus şi 50 din Republica Moldova s-au întâlnit luni, 9 decembrie în cadrul unui forum de afaceri. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a apreciat că piaţa din Belarus este foarte importantă pentru producţia moldovenească. „După parafarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE, care implică şi crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, cu semnarea ulterioară a acestuia, pentru producătorii moldoveni se deschid noi oportunităţi – accesul la o piaţă cu peste 500 mln consumatori. Totodată, se obţine acces liber spre pieţele ţărilor din Europa de Sud-Est, prin CEFTA, şi în curând pe piaţa Turciei. Dar pentru a răspunde solicitărilor acestor pieţe sunt necesare investiţii. Invităm oamenii de afaceri din Belarus să vină în Moldova, să deschidă producţii cu parteneri de la noi pentru a livra mărfuri competitive pe piaţa UE, în ţările semnatare ale acordului CEFTA, în Tucia, dar şi în alte ţări, inclusiv din CSI”, s spus Valeriu Lazăr.
Pentru anul viitor se preconizează creşterea cheltuielilor sociale, dar şi celor economice
66% din totalul cheltuielilor publice în anul viitor vor fi direcţionate către domeniul social. Ca pondere în PIB, volumul de resurse pentru blocul de cheltuieli sociale reprezintă 26,8%, cu o creştere de 0,9 puncte procentuale faţă de 2013. Cele mai mari majorări de cheltuieli se preconizează pentru aprofundarea reformelor în domeniul învăţământului, menite să contribuie la o eficienţă mai mare a utilizării resurselor pe viitor. Cheltuielile bugetului public naţional (BPN) pentru domeniul economic vor alcătui 16,3% din cheltuielile publice şi vor reprezenta 6,6% din PIB, cu o creştere de 1,1 puncte procentuale faţă de 2013. Cheltuielile capitale vor constitui 7,8 mlrd lei sau 18,1% din cheltuielile totale şi 7,3% din PIB. Comparativ cu anul 2013, acestea vor creşte atât ca pondere în cheltuielile totale, cu 2,3 puncte procentuale, cât şi raportate la PIB – cu 1,2 puncte procentuale. Este vorba de investiţii în proiecte de construcţie şi reconstrucţia a drumurilor, de aprovizionare cu apă potabilă şi servicii de canalizate, precum şi de reconstrucţie a unor obiective de menire socială şi economică.
● MARŢI, 10 decembrie
În magazine cartofii ajung să coste dublu comparativ cu preţul solicitat de producători
Dacă în acest an în Moldova s-a adunat o roadă bună de cartofi, atunci în statele vecine s-a creat un deficit. Din această cauză, unele magazine, care importă cartofi în ambalaj din alte state, au afişat preţuri practic de două ori mai mari decât cele solicitate de producătorii moldoveni. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cartofi, Petru Iliev, a declarat că un kilogram de cartofi de la producător costă 4,5-5 lei. Aceasta în timp ce în unele magazine preţul cartofilor ajunge la 9-10 lei kilogramul. „Ar fi păcat să spunem că nu avem roadă. Avem, şi una foarte bună. Unii producători din nordul ţării au posibilitatea chiar să exporte cartofi şi în statele vecine. Alta e că nu prea doresc să plătească şi taxe”, a subliniat liderul producătorilor. Întrebat dacă Moldova nu se va confrunta şi ea cu un deficit de cartofi în primăvară, Petru Iliev a spus că aceasta ar putea să se întâmple doar dacă unii producători vor exporta cartofii clandestin. „Poate ar putea să se majoreze un pic preţul, dar nu vor fi majorări substanţiale la producători. Deja preţul din magazine este altă treabă”, a menţionat preşedintele Asociaţiei producătorilor.
Parlamentul European a acceptat liberalizarea importului de vinuri din Moldova
Parlamentul European şi-a dat acordul final asupra liberalizării importurilor de vinuri ale statelor UE din Republica Moldova, măsură propusă în septembrie de Comisia Europeană, la scurtă vreme după ce Rusia a impus un embargo asupra importurilor de vin. Decizia a fost luată marţi, 10 decembrie, prin adoptarea raportului eurodeputatului Iuliu Winkler – „Preferinţe comerciale autonome pentru Republica Moldova”, cu o majoritate largă de 503 voturi. Parlamentul European s-a reunit la Strasbourg.
Ministerul Finanţelor a dat publicităţii „lista neagră”
ÎS „Combinatul de Produse alimentare din Bălţi”, SA „Cereale Fluor” şi unitatea administrativă teritorială Cantemir nu au prezentat informaţia necesară pentru monitorizarea datoriei publice, motiv pentru care au fost incluse pe „lista neagră” dată publicităţii de Ministerul Finanţelor. Legea privind datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, precum şi decizia Guvernului privind executarea acesteia obligă unităţile administrativ-teritoriale, societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public, întreprinderile de stat şi municipale să prezinte informaţia necesară pentru monitorizarea sumelor datorate, a debursării şi deservirii datoriei publice.
●MIERCURI, 11 decembrie
Premierul a explicat în Parlament beneficiile asocierii cu UE
De pe urma liberalizării comerţului cu UE, se va produce o creştere a exporturilor cu aproape 12% pe toate direcţiile şi, respectiv, reducerea deficitul comercial. De asemenea, PIB-ul ţării va creşte cu circa 4% pe termen scurt şi aproape cu 9% pe termen lung, suplimentar la creşterea economică prognozată. Acestea sunt câteva dintre efectele asocierii Moldovei la UE şi creării Zonei de Comerţ Liber, comunicate de către premierul Iurie Leancă în Parlament. Iurie Leancă a mai spus că mărfurile de consum se vor ieftini cu circa 4%, salariile vor creşte cu până la 7%, iar consumul populaţiei va spori cu 8%. În afară de aceste cifre, Moldova îşi va integra economia într-o piaţă de 500 de milioane de consumatori, cu capacitate avansată de cumpărare şi aplicarea aceloraşi reguli de joc. Acest fapt va face Moldova şi mai atractivă pentru investiţii, iar produsele moldoveneşti, care vor avea acces deplin pe piaţa europeană, vor deveni mai competitive, a subliniat primul ministru. Guvernul a semnat cu organisme şi bănci europene acorduri de finanţare a unor proiecte investiţionale de peste 1 miliard de euro. Aproape 45% din banii alocaţi de UE sunt destinaţi pentru reabilitarea drumurilor. De asemenea, va fi susţinută agricultura şi dezvoltarea rurală, securitatea şi eficienţa energetică, reforma justiţiei etc.
Sudzucker Moldova a obţinut un grant pentru producerea energiei din surse regenerabile
Compania Sudzucker Moldova a obţinut un grant, în valoare de 140 de mii de euro, pentru procurarea echipamentului de cogenerare. Acordul de grant a fost semnat, la 10 decembrie. Echipamentul va fi instalat la fabrica de biogaz, deschisă în luna septembrie. Capacitatea de prelucrare anuală proiectată a fabricii de biogaz este de 7,3 mln metri cubi de biogaz, cu 51% metan, produs din 55 de mii tone de deşeuri rezultate în procesul de obţinere a zahărului din sfeclă. „Prelucrarea şi transformarea în biogaz a borhotului de sfeclă ne va permite reducerea achiziţiilor de gaze naturale necesare pentru procesul de producţie cu 15%. În perioada dintre sezoanele de prelucrare a sfeclei energia electrică obţinută pe bază de biogaz va fi parţial utilizată pentru asigurarea infrastructurii fabricii de zahăr din Drochia, iar restul va fi distribuită în reţeaua electrică naţională”, a comunicat Octavian Armaşu, membru al Comitetului de conducere Sudzucker Moldova.
● JOI, 12 decembrie
Au fost finalizate negocierile asupra Acordului privind Facilitarea Comerţului
Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) a finalizat negocierile asupra Acordului privind Facilitarea Comerţului. Este primul acord multilateral negociat în cadrul OMC. Acesta va oferi Republicii Moldova noi oportunităţi de acces pe pieţele internaţionale şi va contribui la dezvoltarea unui mediu de afaceri sănătos şi transparent, se spune într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei. Acordul prevede reducerea costurilor de tranzacţionare, optimizarea fluxului transfrontalier de mărfuri. De asemenea, prin acest acord se va asigura un grad sporit de siguranţă a mediului de afaceri prin măsuri de eficientizare, transparenţă, reducerea birocraţiei şi corupţiei. Printre acţiunile ce urmează a fi întreprinse de către ţările membre, ca urmare a aprobării acordului, este excluderea din cerinţele de import a obligativităţii de prezentare a declaraţiilor de export depuse la autoritatea vamală din ţara exportatoare. De asemenea, se prevede excluderea necesităţii controalelor înainte de expediţie aferente clasificării tarifare şi evaluării în vamă, excluderea obligativităţii serviciilor brokerilor vamali ş.a.
● VINERI, 13 decembrie
52 de proiecte investiţionale vor fi finanţate prin Programul „PARE 1+1”
52 de afaceri investiţionale ale moldovenilor migranţi sau ale rudelor acestora vor fi finanţate prin intermediul Programului „PARE 1+1”. Proiectele presupun investiţii de 29,3 milioane de lei, iar suma granturilor solicitate prin intermediul programului constituie 9 milioane de lei. Astfel, un 1 leu solicitat din cadrul „PARE 1+1” va atrage circa 3 lei investiţii în economie. Ministrul economiei, Valeriu Lazăr, a menţionat că programul, la această etapă, demonstrează rezultate optimiste, însă poate fi extins prin componente noi, derivate din oportunităţile ce se deschid odată cu intrarea în vigoare a acordului care presupune şi crearea zonei de liber schimb cu UE.
Guvernul a retras proiectul Legii privind impozitul unic în agricultură
Guvernul a retras din Parlament proiectul legii privind instituirea impozitului consolidat în agricultură. Viceministrul finanţelor, Maria Cărăuş, a explicat că implementarea proiectului ar atrage după sine mai multe efecte negative, printre care o administrare fiscală complicată, inechitate fiscală între agricultori, prin majorarea presiunii fiscale pentru cei care obţin venituri mici şi diminuarea acesteia pentru cei care obţin venituri mari. De asemenea, vor exista probleme şi la capitolului repartizării impozitului, ca sursă de finanţare a bugetului. Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Patronatului, Leonid Cerescu, s-a arătat împotriva retragerii proiectului.
DCFTA însemnă mai puţină corupţie şi mai multă libertate, ambasador
Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv (DCFTA) depăşeşte cadrul unui document ce vizează regimul comercial. Implementarea acestuia va oferi posibilitatea de a ancora statul Republica Moldova într-un sistem de valori general recunoscute. Piaţa Republicii Moldova va fi integrată într-o piaţă mare, cu 500 de milioane de consumatori. DCFTA însemnă mai puţină corupţie, mai multe drepturi pentru agenţii economici şi consumatorii producţiei lor, mai multă libertate în promovarea iniţiativelor creatoare şi mai mult dinamism economic, a comunicat, Pirkka Tapiola şeful Delegaţiei UE în Moldova, la o primă dezbatere publică despre impactul DCFTA asupra agenţilor economici. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Economiei, în parteneriat cu Asociaţia Businessului European şi Corporaţia Financiară Internaţional (IFC), care face parte din Grupul Băncii Mondiale. „Opţiunea de integrare europeană a Republicii Moldova este un proces transformaţional, ce va permite modernizarea ţării şi economiei”, a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei.
● SÂMBĂTĂ, 14 decembrie
Procedura de evaluare a valorii în vamă a mărfurilor va fi simplificată
Numărul actelor necesare pentru a fi prezentate organului vamal la confirmarea valorii mărfurilor importate va fi redus de la 16 la 9 unităţi. Orice cerere de prezentare a unor acte suplimentare trebuie să fie justificată de către colaboratorul vamal responsabil de evaluare. Mai mult decât atât, vameşul nu va avea dreptul să modifice arbitrar lista de documente necesare pentru evaluare. În baza acestor simplificări, aprobate de Guvern, Serviciul Vamal va elabora un ghid al importatorilor. O altă decizie, aprobată de Guvern, prevede că agenţii economici vor avea posibilitatea să prezinte declaraţiile de import în mod electronic. Importatorul va interacţiona în regim online cu organul vamal şi alte autorităţi de control, ceea ce oferă posibilitatea de monitorizare şi supraveghere a întregului proces, excluderea unor abuzuri şi a cheltuielilor suportate pentru deplasările în teritoriu. Procedură mai prevede automatizarea altor tipuri de controale, precum cel veterinar şi fitosanitar.
Conectarea consumatorilor la reţeaua de energie electrică va dura mai puţin timp
Procedura de conectare a consumatorilor la reţeaua de energie electrică va fi mai simplă şi va dura mai puţin timp. Acest lucru este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii cu privire la energia electrică, aprobat de guvern. Proiectul stabileşte că operatorii reţelei electrice de transport şi cei ai reţelei electrice de distribuţie vor îndeplini lucrările de proiectare şi construcţie a reţelelor electrice în vederea racordării potenţialilor solicitanţi în regim de „ghişeu unic”. Termenul de eliberare a avizului de racordare nu va depăşi 10 zile. Termenul de racordare a instalaţiei de utilizare la reţeaua electrică de distribuţie de tensiune joasă nu va depăşi 10 zile lucrătoare pentru cazurile care nu necesită lucrări de terasament. Iar pentru celelalte cazuri nu va depăşi 40 de zile lucrătoare.
