● LUNI, 9 noiembrie
Rata dobânzii la depozitele în lei stimulează economisirile în monedă naţională, BNM
Volumul creditelor noi acordate în lei moldovenești în trimestrul III al anului curent a scăzut cu 19,3 la sută faţă de perioada analogică a lui 2014. Rata medie trimestrială a dobânzilor la creditele noi acordate a înregistrat nivelul de 14,7% faţă de 11,2 la sută în trimestrul III al anului precedent. Comentând aceste date, Dorin Drăguțanu, care îndeplinește funcția de guvernator al BNM până la numirea noului guvernator, a spus că, deși BNM a majorat din decembrie 2014 încoace rata de bază cu 16 puncte procentuale (în prezent 19,5 la sută), rata medie a dobânzii la creditele noi acordate în lei a crescut doar cu 3,5 puncte procentuale.
Ministrul Justiţiei: Nu există temei pentru rezilierea contractului de concesionare a Aeroportului
La ora actuală, nu există temeiuri pentru rezilierea contractului de concesionare a Aeroportului Internaţional Chişinău. Grupul de lucru, creat pentru evaluarea posibilităţii de reziliere a contractului respectiv, a elaborat un raport în care se conţin concluzii şi recomandări pentru Guvern. Conducătorul grupului, ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, a menţionat că au fost identificate un şir de puncte vulnerabile ale Guvernului în raport cu concesionarul şi care trebuie fortificate. „Actualmente nu există temeiuri de reziliere, dar aceasta nu înseamnă că concesionarul îşi onorează integral şi excelent obligaţiile sale contractuale. Legislaţia noastră prevede că atunci când există o încălcare, trebuie să fie stabilită o perioadă de remediere. Dacă vrem să nu antrenăm Republica Moldova în acţiuni litigioase, noi trebuie să fim foarte corecţi în acţiuni.
UTA Găgăuzia a semnat acorduri importante în cadrul Forumului investiţional
Filiala din Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia a Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova va organiza forumuri de afaceri pentru a promova exportul de produse agricole în Republica Tatarstan, Federaţia Rusă. Un acord în acest sens a fost semnat în cadrul primului Forum investiţional desfăşurat în UTA Găgăuzia. În cadrul evenimentului, au fost semnate, de asemenea, acorduri de colaborare între administraţia Găgăuziei şi regiunile Krasnodar şi Penza, Federaţia Rusă, precum şi o serie de acorduri de colaborare între operatorii economici prezenţi la Forum. Lucrările Forumului s-au desfăşurat în şase panel-uri de discuţii consacrate agriculturii şi industriei de procesare, investiţiilor în infrastructură şi industrie, inovaţii şi tehnologii, eficienţa energetică, turism şi ITC. În cadrul acestora au fost prezentate proiecte investiţionale concrete, cum ar fi construcţia unor parcuri fotovoltaice, centre de business şi expoziţii, hoteluri, fabrici de asamblare a tractoarelor belaruse sau afaceri agricole de anvergură.
● MARŢI, 10 noiembrie
Expert: Impactul majorării tarifelor la energia electrică urmează să se amplifice
Expertul în energetică al IDIS „Viitorul”, Ion Muntean, menţionează că impactul majorării tarifelor începe să fie deja vizibil prin nemulţumirea manifestată de către populaţie şi urmează să se amplifice pe măsură ce noile majorări de tarife vor genera şi alte scumpiri la serviciile şi produsele energointensive. Expertul s-a expus într-o analiză prezentată de IDIS „Viitorul”. Ion Muntean subliniază că trebuie de remarcat modul în care este privită şi interpretată majorarea tarifelor în rândul populaţiei. „Aceasta demonstrează că populaţia nu este suficient de corect informată asupra mecanismelor de formare a tarifelor şi factorilor vulnerabili pentru ţară, care influenţează preţul la energia electrică. Iar acest lucru vine ca rezultat al lipsei de voinţă politică în realizarea angajamentelor cu referire la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie care, pe lângă disponibilitatea ofertelor, ar fortifica şi securitatea energetică a ţării”, spune autorul.
●MIERCURI, 11 noiembrie
În mod paradoxal, intermediarul oferă anumită garanţie şi stabilitate în livrarea curentului electric, expert
Prezența companiei intermediare în livrarea curentului electric Republicii Moldova garantează o anumită stabilitate, iar cea mai mare problemă a țării pe plan energetic este lipsa de alternative. În același timp, Moldova cumpără energie la un preț relativ mai mic decât dacă ar genera energie electrică din arderea gazului în Republica Moldova. Acestea sunt câteva concluzii ale invitaților emisiunii „Moldova în Direct” de la Moldova 1. Directorul Institutului Economiei de Piaţă, Roman Chircă, afirmă că Republica Moldova primește energie electrică la un cost mai mic decât dacă l-ar fi produs prin arderea gazului în Republica Moldova, deoarece regiunea transnistreană nu plătește gazul. El a dat exemplu CET-1 și CET-2, care produce energie electrică la un preț mult mai mare, menționând că dacă Centrala de la Cuciurgan ar fi trecut în componența oficială a Republicii Moldova, noi am fi avut un fel de CET-3.
● JOI, 12 noiembrie
Analiştii IPRE: Criza economică s-ar putea aprofunda până la sfârşitul anului
Până la sfârşitul anului, ne așteaptă o aprofundare a crizei economice, care va fi urmată de o descreștere considerabilă și în 2016. Aceste tendințe au fost constatate de analiştii Institutului de Politici şi Reforme Europene (IPRE). Potrivit lor, indicatorii de producţie şi comerţ prevestesc o prăbuşire economică. Autorii studiului – analistul asociat IPRE Dumitru Vicol și moderatorul de politici economice IPRE Eugen Ghileţchi – au aplicat doi indicatori economici: producție industrială și comerțul cu amănuntul. Astfel, indicele relevă un trend de descreștere a producției industriale începând cu mijlocul anului 2014 și continuând mai pronunțat în primul semestru al anului curent. Indicele producției industriale a scăzut cu 5,8% și cu 3,3% în lunile august şi septembrie, respectiv. Ultima evoluție similară a acestui trend a fost în anul 2011, după care în 2012, conform datelor Băncii Mondiale, a urmat o contracție economică de aproape 1%.
Un grup de experţi îi cere ANRE să amâne majorarea tarifelor la gaz
Un grup de experţi în energetică şi reprezentanţi ai societăţii civile i-au cerut Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică să amâne aprobarea deciziei de majorare a tarifelor la gaz şi să facă public proiectul de decizie al ANRE pe problema gazelor din timp. „Considerăm că ar fi iresponsabil din partea ANRE să revadă tarifele în perioada cât amendamentul la Legea privind gazele naturale, propus de fostul deputat PLDM Semion Furdui, este în vigoare. Acest amendament contravine Directivei Europene 2003/55/CE şi aduce prejudicii consumatorilor de circa 800 de mii de lei zilnic”, a declarat Victor Parlicov, ex-directorul ANRE, în cadrul unei conferințe de presă. Potrivit lui, circa 5-6% din majorarea tarifului la gazele naturale, din luna iulie, se datorează anume acestui amendament, iar în tarif sunt incluse costuri suplimentare. „În baza acestui amendament, banii care sunt achitaţi de compania rusească Gazprom pentru tranzitarea teritoriului moldovenesc nu ajung în venitul reglementar, dar la compania MoldovaGaz, care îi gestionează la propria discreţie”, a continuat Parlicov.
● VINERI, 13 noiembrie
Tarifele la gazele naturale au fost majorate
Agenţia Naţională pentru Reglementarea în Energetică a abrogat decizia adoptată în luna iulie curent referitor la majorarea tarifului la gazele naturale cu 15,4%, dar a aprobat un nou tarif, cu 5,6% mai mic faţă de cel aprobat în luna iulie. Astfel, pentru o mie de metri cubi de gaz natural, a fost stabilit un tarif cu 9,8% mai mare decât cel existent în prezent. Tariful actual, totuşi, este cu 25 la sută mai mic decât cel solicitat de compania „Moldovagaz”. Decizia a fost votată unanim de către Consiliul de Administraţie al ANRE. În cadrul şedinţei de reevaluare a preţului la gazele naturale, expertul Victor Parlicov, fost director ANRE, a solicitat să nu fie aprobată o decizie în acest sens până când nu va fi anulat „amendamentul lui Furdui” la Legea privind gazele naturale. Potrivit lui Parlicov, în baza acestui amendament, banii care sunt achitaţi de compania rusească Gazprom pentru tranzitarea teritoriului moldovenesc nu ajung în venitul reglementat de stat, dar la compania MoldovaGaz, care îi gestionează la propria discreţie.
Programul național de securitate cibernetică a intrat în vigoare
Hotărârea de Guvern cu privire la aprobarea Programului naţional de securitate cibernetică a intrat în vigoare, vineri, 13 noiembrie 2015, odată cu publicarea în Monitorul Oficial. Programul prevede procesarea sigură, stocarea şi accesarea datelor, securitatea şi integritatea reţelelor, consolidarea capacităţilor de apărare cibernetică. Programul vine să implementeze prevederile Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Programul include şapte domenii de intervenţie, printre care – capacităţi de prevenire şi reacţie de urgenţă, prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice, educaţia şi informarea, interacţiunea internaţională.
