RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 7-12 noiembrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 7 noiembrie] [De ce a scăzut preţul la miezul de nucă?] În acest an preţul la miezul de nucă de provenienţă moldovenească pe piaţa europeană va scădea în medie cu 1 euro din cauza calităţii joase. Producătorii spun că în 2011 recolta de nuci este mare, dar de o calitate mai scăzută din cauza condiţiilor climaterice, dar şi a factorului uman. Reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) afirmă că soluţia constă în diminuarea factorului uman şi investirea în liniile de procesare a nucilor. Preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Nuci, Alexandru Jolondcovschi, a declarat pentru Agenţie că, în fond, piaţa nucilor dictează preţul. Potrivit lui, un kilogram de miez de nucă, de regulă, se ridica la 8 euro, în acest an, însă, preţul va fi de circa 7 euro. „Anul acesta, miezul de nucă este mai întunecat la culoare, de nuanţă roşie-cafenie. Una din condiţii ar fi condiţiile climaterice: seceta, ploile acide şi alţi factori care influenţează, alta - nerespectarea tehnologiei la colectare şi păstrare”, a spus preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Nuci. Astfel, calitatea proastă a miezului de nucă se explică prin faptul că producătorii încep culegerea nucilor prea devreme. „Nuca este culeasă din august, scuturată forţat, uscată forţat, păstrată şi curăţată de coajă în condiţii nefavorabile. Coaja trebuie singură să cadă de pe nucă, acesta fiind principalul indiciu că fructul este copt. Această problemă există, deoarece nimeni nu reglementează această activitate. O bună parte din producţie provine de la nucii de pe marginea drumurilor care sunt în jur de 180 de mii şi nu sunt de nimeni protejaţi”, a spus Alexandru Jolondcovschi. [Semnarea Acordului de Comerţ Liber între ţările CSI este compatibilă cu angajamentele Moldovei faţă de OMC, Valeriu Lazăr] Nu există nici o incompatibilitate între semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Comerţ Liber între ţările CSI şi lansarea în curând, până la finele anului curent, a procesului de negocieri privind instituirea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv cu UE (care va fi parte a Acordului de Asociere), a spus vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei. „Acordul de Comerţ Liber cu ţările CSI este armonizat cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi noi suntem interesaţi ca acesta să fie semnat, deoarece dacă, de exemplu, apare un litigiu în relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă sau cu alte ţări CSI, acesta va fi soluţionat prin mecanismele OMC”, a spus el. Lazăr a afirmat că semnarea acordului de comerţ liber multilateral între ţările CSI prevede un anumit nivel de integrare economică cu ţările respective, iar implementarea acestuia nu presupune cedări de ordin politic care ar afecta suveranitatea Republicii Moldova şi îndeplinirea de către Moldova a angajamentelor faţă de OMC sau convenite cu UE în planurile de acţiuni privind integrarea europeană. [Încă două categorii de frecvenţe pot fi utilizate fără licenţă sau permis tehnic] Deţinătorii echipamentelor de radiocomunicaţii mobile personale analogice şi digitale (PMR -446) cu o putere de emisie de până la 500 mW sunt în drept să utilizeze anumite frecvenţe fără licenţă de utilizare a frecvenţelor radio sau permis tehnic. Această prevedere se conţine într-o hotărâre recentă a Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) întru completarea hotărârii nr.29 din 02.11.2011 cu privire la stabilirea categoriilor de frecvenţe radio a căror utilizare nu este supusă regimului de autorizare generală şi este permisă fără obţinerea unei licenţe de utilizare a canalelor/frecvenţelor radio sau a permisului tehnic. Echipamentele (dispozitivele) PMR-446 sunt destinate furnizării comunicaţiilor de voce cu o rază mică de acţiune şi se utilizează exclusiv pentru necesităţi proprii ale persoanelor fizice şi juridice care deţin echipamentele respective. Ele nu pot fi utilizate pentru furnizarea serviciilor publice de comunicaţii electronice. Potrivit deciziei ANRCETI, echipamentele de radiocomunicaţii mobile personale analogice vor utiliza banda de frecvenţe 466,000-466,100 MHz, iar cele digitale - banda 466,100-466,200 MHz. [ÎMM iau credite prioritar pentru modernizarea agriculturii şi industriei de prelucrare] Cele mai multe credite garantate, accesate de Întreprinderile Mici şi Mijlocii sunt destinate investiţiilor în modernizarea agriculturii şi industriei de prelucrare. În anul curent, în Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) care activează în cadrul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) au fost transferate din bugetul de stat 5,7 mln lei, mărimea acestuia constituind în prezent 13,3 mln lei. Soldul garanţiilor active, eliberate din FGC, reprezintă 36 garanţii în valoare totală de 8,8 mln lei care au permis debursarea creditelor în sumă de peste 22 mln lei. Potrivit vicepremierului Valeriu Lazăr, ministrul economiei, garanţiile respective asigură în medie o proporţie de 40% a creditelor bancare accesate de întreprinderile mici şi mijlocii, suma garanţiilor variind între 50 mii de lei şi 700 mii de lei. Produsele de garantare vizează atât creditele pe termen mediu, având ca destinaţie lansarea şi extinderea afacerii, cât şi cele pe termen scurt, care au drept scop completarea capitalului circulant. Creditele garantate sunt destinate pentru investiţii în modernizarea agriculturii în special a parcului de maşini agricole, industria prelucrătoare, dezvoltarea serviciilor. Valeriu Lazăr a mai spus că mai mulţi donatori externi şi-au confirmat disponibilitatea de a contribui cu resurse financiare la capitalizarea FGC. Intenţia Guvernului este ca mărimea acestuia să atingă cifra de 100 mln lei. [● MARŢI, 8 noiembrie] [Companiile din Moldova au accesat împrumuturi de 16 mln euro pentru reducerea consumului de energie] Până în luna octombrie curent, Programul de finanţare a eficienţei energetice şi energii regenerabile al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a aprobat 52 de proiecte cu un volum de împrumut în sumă de 16 milioane de euro. Proiectele vizează reducerea consumului de energie şi a emisiilor de bioxid de carbon. Printre beneficiarii proiectului este şi compania Telemar, specializată prelucrarea şi comercializarea peştelui. Proiectul Telemar acoperă o investiţie de aproximativ 500 de mii de euro. „După implementarea cu succes a proiectului compania Telemar va face o economie de 55% din consumul de energie electrică şi 69% din consumul de gaze naturale”, a comunicat conducătorul echipei mixte de experţi din Germania şi Republica Moldova din cadrul MoSEFF, Tino Mahler. Proiectele MoSEFF se referă la înlocuirea sistemelor de încălzire şi a geamurilor, izolarea clădirilor precum şi instalarea colectoarelor solare, implementarea proiectelor de biomasă şi biogaz. [Comerţul bilateral între Moldova şi Ucraina este în creştere cu peste 35%] Exporturile moldoveneşti în Ucraina sunt în creştere cu 71,8%, iar importurile din această ţară au crescut cu 29,7% faţă de perioada similară a anului 2010, a declarat preşedintele interimar, Marian Lupu, marţi, la inaugurarea Business-forului moldo-ucrainean. „Ucraina este un partener strategic al Moldovei şi unul dintre cei mai importanţi parteneri economici externi. Intensificarea dialogului politic la nivel înalt între aceste două ţări influenţează pozitiv dinamica relaţiilor comercial-economice. Numai în perioada ianuarie-iulie 2011valoarea comerţului bilateral dintre Moldova şi Ucraina s-a majorat cu 35,8% în raport cu perioada similară a anului precedent”, a menţionat Marian Lupu. În cadrul evenimentului, preşedintele grupului parlamentar al Radei Supreme a Ucrainei pentru relaţiile interparlamentare cu Republica Moldova, Anatolie Kinah, a salutat intensificarea relaţiilor economice moldo-ucrainene, menţionând că asemenea întruniri au capacitatea de a-i apropia pe oamenii de afaceri şi de a genera noi oportunităţi pentru derularea unor proiecte economice. [Business incubatoare în raioanele Leova şi Ştefan-Vodă] Două business incubatoare vor fi deschise în curând în raioanele Leova şi Ştefan-Vodă, a anunţat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul economiei. Potrivit oficialului, în conlucrare cu autorităţile publice raionale, au fost identificate spaţiile pentru acestea, a fost efectuată expertiza clădirilor şi au fost elaborate proiectele de reconstrucţie. Totodată au fost anunţate licitaţii de selectare a companiilor de construcţie care vor efectua lucrările. Business incubatoarelor le revine un rol important în asigurarea infrastructurii de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii, a declarat Valeriu Lazăr. Ministerul Economiei şi autorităţile locale îşi propun să deschidă câte două business incubatoare pe an în diverse regiuni ale ţării. „Avem şi o experienţă bună cu business-incubatorul din Soroca, care a devenit nu doar o pepinieră de creştere a noilor întreprinderi, dar şi un centru de afaceri în oraş şi în raion, care adună comunitatea de afaceri din teritoriu la toate evenimentele de business”, a menţionat ministrul economiei. Business incubatorul din Soroca a fost lansat în decembrie 2009, cu sprijinul Guvernului Norvegiei, prin intermediul programului „EnTranse a your business”. Incubatorul oferă întreprinderilor mici şi mijlocii, 17 la număr, spaţii de producere cu o plată a chiriei redusă. Firmele respective beneficiază şi de asistenţă consultativă şi diverse servicii pentru dezvoltarea afacerilor, identificarea pieţelor şi a partenerilor. [●MIERCURI, 9 noiembrie] [Antreprenori din Ucraina punctează domeniile de interes în colaborarea cu Moldova] „Ne interesează, în primul rând, să aprofundăm colaborarea în ramura vinificaţiei”, a declarat Anatoli Kinah, preşedintele Uniunii Industriaşilor şi Antreprenorilor din Ucraina, deputat al Radei ucrainene şi ex-premier al Ucrainei, la cea de-a doua ediţie a Forumului oamenilor de afaceri moldo-ucraineni, desfăşurat la Chişinău. În prima jumătate a anului curent importurile în Ucraina a producţiei vinicole moldoveneşti a sporit de 4 ori faţă de perioada respectivă a anului 2010, atingând volumul de 12,5 mln litri. „Pentru noi acest fapt este îmbucurător, în special sub aspectul afirmării modului sănătos de viaţă. Trezeşte îngrijorare creşterea consumului de băuturi alcoolice tari, inclusiv în rândul adolescenţilor şi tinerilor, de aceea am dori că conlucrăm mai eficient cu colegii din Moldova în domeniul vinificaţiei”, a menţionat Anatoli Kinah. Alt domeniu de colaborare la care s-a referit preşedintele Uniunii Industriaşilor şi Antreprenorilor din Ucraina este utilizarea pe larg a resurselor regenerabile de energie ca o modalitate de asigurare a securităţii energetice. „Ucraina produce utilaje şi echipamente diverse pentru producerea energiei din surse alternative şi, având în vedere materialul agricol de care dispune Moldova pentru producerea biogazului, am putea să cooperăm lansând o serie de proiecte în acest domeniu, precum şi în domeniul sporirii eficienţei energetice”, a menţionat Anatoli Kinah. [Guvernul a aprobat proiectul Legii cu privire la piaţa de capital] Guvernul a aprobat proiectul Legii cu privire la piaţa de capital. Vicepreşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Aurica Doina, a menţionat că scopul este armonizarea legislaţiei naţionale pe segmentul valorilor mobiliare la directivele UE şi principiile Organizaţiei Naţionale a Reglementatorilor de valori mobiliare. Proiectul prevede crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor financiare pe piaţa valorilor mobiliare. „ Analiza comparativă a legislaţiei naţionale în domeniul valorilor mobiliare faţă de directivele aplicate în spaţiul UE denotă diferenţe esenţiale în ceea ce priveşte condiţiile de desfăşurare a operaţiunilor cu valori mobiliare, infrastructura pieţei, precum şi realizarea ofertelor publice şi altor componente importante pentru dezvoltarea acestui segment al pieţei în Republica Moldova”, a menţionat Aurica Doina. La elaborarea proiectului s-a luat în consideraţie nivelul actual şi volumul pieţei valorilor mobiliare din Republica Moldova, inclusiv la stabilirea normelor de capital pentru societăţile de investiţii, acestea urmează să se conformeze gradual la aceste norme, pe parcursul a 10 ani. Proiectul propune la crearea Fondului de protecţie a investitorilor, în cazul când o societate de investiţie intră în incapacitate de plată. Premierul Vlad Filat a subliniat importanţa acestui document în contextul lansării negocierilor privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv cu UE. [● JOI, 10 noiembrie] [UE suplimentează finanţările în două programe BERD pentru ţările Parteneriatului Estic] Uniunea Europeană va suplimenta cu 5 milioane de euro finanţarea programelor TAM şi BAS ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care oferă asistenţă consultativă întreprinderilor mici şi mijlocii din şase ţări ale Parteneriatului Estic. Contribuţia totală a UE în programele TAM-BAS va atinge 10 milioane de euro. Fondurile respective vor permite implementarea a peste 60 de proiecte TAM şi peste 500 de proiecte BAS în regiune. Ambasadorul Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, a menţionat că asistenţa în aceste programe are drept scop accelerarea asocierii şi promovării integrării economice între UE şi partenerii din est. Libor Kroska, care a reprezentat pe parcursul ultimilor 3,5 ani BERD în Moldova, a spus că Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare prin liniile de creditare deschise în băncile locale a sprijinit în permanenţă sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii din Republica Moldova. În ultimul timp asistenţa financiară acordată acestora a fost diversificată, inclusiv prin finanţarea proiectelor de eficienţă energetică. [Servicii de plată fără numerar vor putea presta şi operatorii nebancari] Pe lângă bănci, servicii de plată fără numerar vor putea presta şi operatorii nebancari − societăţile de plată şi societăţile emitente de monedă electronică, precum şi Poşta Moldovei, a menţionat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, comentând proiectul Legii privind serviciile de plată şi moneda electronică, aprobat de Guvern. Documentul are menirea de a promova plăţile fără numerar în Republica Moldova. „Toată lumea vorbeşte despre modalitatea de plată prin telefonul mobil. Fără existenţa unei asemenea legi, o astfel de modalitate nu va fi posibilă”, a exemplificat guvernatorul BNM. În vederea evitării unor bariere în dezvoltarea serviciilor de plată şi a instrumentelor de plată aferente acestora, prin proiectul de lege nominalizat se permite ca şi alţi prestatori, în afară de bănci, de exemplu Poşta Moldovei, să efectueze plăţile prin intermediul banilor electronici. Este vorba despre o monedă virtuală, care va fi sprijinită prin bani adevăraţi, depozitaţi într-un cont bancar. Prin intermediul serviciilor de plată fără numerar va fi majorată viteza de circulaţie a banilor, cea ce în ultimă instanţă va spori comerţul cu bunuri şi servicii în Republica Moldova, susţine guvernatorul BNM. [Exodul specialiştilor şi pirateria sunt marile probleme ale sectorului IT, raport] Exodul specialiştilor şi pirateria sunt factorii care ar putea inhiba dezvoltarea domeniului IT în Republica Moldova. Guvernul ar trebui să vină cu un set de măsuri pentru a soluţiona aceste probleme, recomandă autorii studiului „Evaluarea Competitivităţii Industriei IT în Moldova”, prezentat joi, 10 noiembrie. „Pirateria este un fenomen extrem de negativ. Rata de 90% care se regăseşte în Moldova a fost şi în România, acum 7 ani. Totodată, în ultimii ani a avut loc un exod important de specialişti IT din Moldova către alte ţări. Dar şi alte ţări din zonă s-au confruntat cu acelaşi fenomen. Acest lucru s-a petrecut în contextul în care cererea pentru specialişti este mai mare decât oricând. În aceste condiţii Guvernul trebuie să creeze un mediu lucru ca să stopeze acest exod de creier în domeniul IT”, a spus Mădălin Lăzărescu, unul din autorul studiului. Mădălin Lăzărescu susţine că nivelul de pregătire a specialiştilor a scăzut în ultimii 6-7 ani, iar companiile din domeniu se confruntă cu probleme în oferirea competenţelor înalte pentru angajaţii săi. „În foarte multe companii este un director sau un administrator de IT care nu are decât o funcţie tehnică, dar nu are cunoştinţe de business, nu poate vinde, nu are capabilităţi de management şi atunci, evident, că cei care doresc să împingă pe piaţă anumite produse nu au un interlocutor, nu găsesc în rândul companiilor un limbaj comun pentru a-şi prezenta ofertele, serviciile”, a spus Mădălin Lăzărescu. [● VINERI, 11 noiembrie] [Comisia moldo-ucraineană pentru colaborare economică s-a reunit după o pauză de 5 ani] Comisia interguvernamentală moldo-ucraineană pentru colaborare comercial-economică s-a reunit vineri, 11 noiembrie, după o pauză de 5 ani, la Chişinău. Vicepremierul moldovean, Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a declarat la eveniment că relaţiile bilaterale au fost marcare în ultima perioadă de o serie de întrevederi la nivel înalt, menite să susţină un climat de cooperare favorabil. „Potrivit rezultatelor pe 8 luni, Ucraina s-a plasat pe locul trei printre partenerii comerciali ai Republicii Moldova, ocupând locul doi în ceea ce priveşte importurile şi locul patru la exporturi. Noi am evidenţiat potenţialul nerealizat al colaborării noastre şi am convenit să lucrăm pentru înlăturarea barierelor, inclusiv pentru excluderea cotelor la unele produse care nu sunt în regim de comerţ liber”, a menţionat Valeriu Lazăr. Potrivit vicepremierului, părţile şi-au exprimat interesul pentru aderarea la Organizaţia europeană a operatorilor de sistem pe piaţa energetică ENTSO-E şi au convenit să efectueze studii privind eventuala unificare a pieţelor energetice din Moldova şi Ucraina. Iuri Boico, copreşedinte al comisiei din partea Ucrainei, ministru al energeticii şi industriei cărbunelui în guvernul de la Kiev, a menţionat că semnarea protocolului şedinţei comisiei deschide perspective de soluţionare a problemelor care s-au acumulat pe parcursul ultimilor ani. Acestea ţin şi de recunoaşterea dreptului de proprietate asupra unor obiecte şi de realizarea unor proiecte energetice.