● LUNI, 6 noiembrie
Zonele Economice Libere oferă condiții preferențiale pentru investitori
Semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a permis crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre UE și Moldova. Lucru care a facilitat adoptarea mai multor legi privind reglementarea comerțului exterior, concurenței, protecției drepturilor de proprietate industrială, precum și ajustarea normativelor legislative cu cadrul juridic internațional. În consecință, a fost liberalizat comerțul cu bunuri și servicii, s-au redus impozitele și barierele tehnice și netarifare. Declarația a fost făcută de viceministrul economiei și infrastructurii, Vitalie Iurcu, în cadrul Forumului internațional „Invest Găgăuzia”, desfășurat pe 4 noiembrie la Comrat. Prezentând condițiile preferențiale oferite de Zonele Economice Libere pentru rezidenții celor 7 ZEL-uri, printre care ZEL Vulcănești, cu subzonele de la Comrat și Ceadîr-Lunga, Vitalie Iurcu a menționat că toate mărfurile importate sau exportate din zonele economice libere sunt scutite de taxe vamale, accize și se aplică o rată zero a taxei pe valoarea adăugată. Impozitul pe venit constituie 50 la sută din rata stabilită în Republica Moldova, iar companiile cu investiții de un milion de dolari sunt scutite de impozitul pe venit timp de trei ani și timp de cinci ani pentru investițiile de circa cinci milioane de dolari SUA. De asemenea, Moldova are acorduri de liber schimb cu țările CSI, cu Turcia, care deschid noi oportunități și perspective pentru companiile care operează pe piața din Moldova. Din anul 2007, Republica Moldova este membră a Acordului de Liber Schimb Central- European (CEFTA), ceea ce facilitează liberalizarea comerțului agricol cu statele membre. De asemenea, recent au fost lansate negocieri privind semnarea Acordului de liber schimb cu China. Toate aceste acorduri de liber schimb oferă companiilor care operează în Moldova acces pe piețele UE, CEFTA și CSI, piețe cu acces la aproximativ 900 de milioane de potențiali consumatori.
IPN: Monitorul Monitorului Oficial
În ziua inaugurării rubricii „Monitorul Monitorului Oficial”, Agenția informațională de Stat „MOLDPRES” a mai scos de sub tipar încă un număr al „Monitorului Oficial”, ce-i drept, într-un format redus. Și nu este pentru prima data când Agenția procedează în acest fel. În această ediție „de după amiază” (M.O. nr. 389 din 3 noiembrie 2017), atenția ne este captată, în primul rând, de Legea (Nr. 218 din 20.10.2017) pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 286/2016. Astfel, modificările operate denotă că s-au mărit atât veniturile totale (în condițiile micșorării transferurilor de la bugetul de stat), cât și cheltuielile, cu respectiv 149881 și 276175,4 mii lei. Observăm o depășire a cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 126294,4 mii lei (de notat că, la momentul adoptării legii, 16 decembrie 2016, soldul preconizat era egal cu zero!). Au fost mărite cheltuielile pentru administrarea sistemului public de asigurări sociale (cu 14331,8 mii lei), dar și pentru protecția în caz de incapacitate temporară de muncă (cu 64009,2 mii lei), a persoanelor în etate (cu 309295,9 mii lei), precum și a altor categorii de beneficiari. Să sperăm că soldul negativ de mijloace bănești (126294,4 mii lei) va fi lichidat, până la sfârșitul acestui an, așa cum au decis aleșii poporului. De reținut din acest M.O. și că, la 2 noiembrie curent, președintelei Republicii Moldova a modificat Decretul anterior, nr. 309 din 28 iulie 2017, cu privire la instituirea Consiliului societății civile de pe lângă Președintele Republicii Moldova și anume: a exclus din Consiliu Comisia pentru control public. Întrucât în textul Decretului nu se regăsesc temeiurile excluderii, rămân doar niște semne de întrebare. Tot în această ediție a M.O. este publicată și Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei cu privire la modificarea și completarea Regulamentului cu privire la deținerea cotelor de participare în capitalul social al băncii, nr. 73 din 19 octombrie 2017, în vigoare din 03 noiembrie curent. BNM a concretizat, în acest Regulament, noțiunile de Persoane care acționează concertat, Achizitor potențial, dar și a introdus un punct aparte - Persoană dobânditoare – orice persoană fizică sau juridică, asociație sau grup de persoane acționând concertat, înregistrate ca atare sau nu.
Cantitatea de miere colectată în acest an este în scădere cu 30%
Cantitatea de miere colectată în acest an este în scădere cu circa 30% față de anul trecut. Comparativ cu anii precedenți, a fost colectată mai multă miere polifloră (70%), decât miere de salcâm și de tei (30%). Ştefan Condratiuc, președintele Asociației Apicultorilor din Republica Moldova, a declarat că procesul de colectare mai continuă. Până acum, s-au colectat în jur de 5 mii de tone. Deși recoltarea mierii din stupi ar trebui să se încheie în luna august, mulți apicultori nu o fac la timp și astfel întârzie pregătirea familiilor de albine pentru iernat, iar ca rezultat scade cantitatea de miere care va putea fi recoltată în anul următor. Potrivit lui Ştefan Condratiuc, 80% dintre problemele care există în ramura apiculturii sunt legate de factorul uman. Deja apicultorii au raport despre pierderile pe care le-au avut în acest sezon din cauză că anul trecut nu au făcut în timp util pregătirile pentru iernat. Totodată, unii apicultori au introdus rase de albine care nu sunt adaptate la condițiile climaterice locale. Ştefan Condratiuc spune că au fost desfășurate seminare cu experți din Polonia și din Germania, apicultorii moldoveni au fost avertizați să nu aducă ceea ce nu este omologat, hibrizi care pot da roade doar în primul an de recoltare, pentru că este poluat fondul genetic. Președintele Asociației mai spune că și lipsa unei monitorizări a fondului genetic din partea autorităților duce la această situație.
Acces la surse de finanțare pe termen lung în cadrul unui nou proiect IFAD
Un nou proiect finanțat de Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD) a fost lansat într-o conferință de presă. Iurie Ușurelu, secretar general la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a menționat că Fondul va acorda Republicii Moldova o finanțare în valoare de 23,7 mln dolari SUA pentru realizarea Proiectului de Rezilienţă Rurală – IFAD VII. Din suma de 23,7 mln dolari, partea de grant este de 5,5 mln. Creditul de peste 18 mln dolari se acordă Moldovei pentru 25 de ani, la o rată a dobânzii de 1,25%. „Scopul proiectului este de a oferi surse de finanţare accesibilă şi pe termen lung pentru dezvoltarea capacităților producătorilor agricoli de adaptare a sistemelor de producere la schimbările climaterice în agricultură”, a declarat Iurie Ușurelul. Proiectul are două componente mari: dezvoltarea capacităților întreprinderilor agricole și a măsurilor ce prevăd adaptarea lor la schimbările climaterice și, doi – suport pentru dezvoltarea businessului agricol. De asistență vor beneficia peste 450 de micro-antreprenori, 150 de tineri antreprenori şi cel puţin 20 de întreprinderi mici şi mijlocii. Perioada de realizare a proiectului este de șase ani, până 2022. Gestionarea acestuia va fi asigurată de către actuala Unitate Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD în Moldova. Din 2000, IFAD a acordat asistență producătorilor agricoli din Moldova în sumă de 124 mln dolari.
● MARȚI, 7 noiembrie
DCFTA a adus beneficii substanțiale pentru Moldova, comisar European
Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) a adus beneficii substanțiale economiei Republicii Moldova. La trei ani de implementare, exporturile moldovenești pe piața europeană au crescut cu două treimi, iar importurile din UE pe piața moldovenească – cu 50 la sută. Declarații în acest sens a făcut Cecilia Malmström, comisar european pentru comerț, marți, 7 noiembrie, la o conferință de presă la Chișinău, susținută alături de premierul Pavel Filip. Relațiile comerciale dintre Republica Moldova și UE au devenit foarte strânse. DCFTA a oferit Moldovei acces preferențial la cea mai mare piață a lumii, export fără de taxe și multe oportunități de investiții. Producătorii de fructe, de legume și de conserve și-au crescut exporturile cu 20%. Exporturile de vinuri au crescut și ele de două ori, a remarcat Cecilia Malmström. Potrivit comisarului european, e necesar de continuat reformele în domeniul siguranței alimentare, pentru că există bariere la exportul produselor de origine vegetală și animală. „Am discutat reformele care trebuie derulate astfel încât exportatorii de ouă și de carne să aibă acces la piața UE. Lupta împotriva corupției, la fel, este importantă pentru ca investitorii să se simtă protejați în Republica Moldova”, a remarcat Cecilia Malmström. Premierul Pavel Filip a remarcat că DCFTA este un acord foarte important pentru Republica Moldova și trebuie valorificat la maximum accesul la piața europeană oferit de acesta. „Exporturile pe piața UE au atins cota de 64%. În același timp, importurile din UE în Republica Moldova constituie 50%. Notăm creșterea continuă a numărului de companii implicate în comerțul cu UE și diversificarea tipurilor de produse exportate”, a declarat premierul.
450 de companii și-au anunțat participarea la „Fabricat în Moldova”
Cea de-a 17-a ediție a expoziției-târg „Fabricat în Moldova” se va desfășura între 31 ianuarie și 4 februarie la Moldexpo, cu genericul: „Fabricat în Moldova, fabricat pentru tine”. Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie, a menționat într-o conferință de presă că este un eveniment de totalizare a anului antreprenorial. Spațiul expozițional va cuprinde peste 3100 m.p., în trei pavilioane. Deja 450 de companii din Moldova și-au anunțat participarea, dar lista rămâne deschisă. La „Fabricat în Moldova” vor participa și companii din Turcia, România, Ucraina, Belarus, Federația Rusă. Se negociază și cu companii din Iran, Germania și din alte țări. Circa 50% din spațiile expoziționale au fost deja solicitate de companii participante. Guvernul, care patronează această manifestare, va antrena ministerele și agențiile sale, care vor veni cu diverse seminare și conferințe în cadrul programului de afaceri al expoziției-târg. Un element nou al ediției din anul 2018 al expoziției-târg este un forum investițional care va avea loc în sudul țării. De asemenea, programul de afaceri va găzdui, pe bază de reciprocitate, un forum organizat de partenerii ucraineni. Pe parcursul zilelor de expoziție se preconizează preconizat un amplu program cultural. Președintele CCI a mai spus că, în afară de pregătirile pentru „Fabricat în Moldova” și alte manifestări expoziționale din țară, CCI, între 30 noiembrie-2 decembrie, va participa cu stand colectiv la o expoziție din Polonia, iar pentru anul viitor este preconizată participarea la expoziții importante din Rusia, Ucraina și Germania.
IFAD VII deschide acces la credite în mărime de până la 250 de mii de dolari
Credite de până 250 de mii de dolari sau echivalentul acestei sume în euro sau în lei moldovenești vor putea obține întreprinderile mici și mijlocii în cadrul celei de-a doua componente „Suport pentru businessul agricol” a Proiectului de Reziliență Rurală – IFAD VII, cu începere din 2018. Elena Burlacu, specialist în creditare la Unitatea consolidată pentru implementarea proiectelor IFAD, a precizat într-o conferință de presă că împrumuturile vor fi oferite pe un termen de până la opt ani, cu o perioadă de grație de patru ani, transmite IPN. Un element nou este finanțarea capitalului circulant aferent investițiilor, în mărime de 20% din suma creditului solicitat. Tinerii antreprenori vor avea posibilitate să obțină finanțare pentru activități agricole sau neagricole, dacă sunt dezvoltate în zona rurală. Suma oferită va fi de până la 700 de mii de lei moldovenești, în special pentru inițierea plantațiilor multianuale. Ca și în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, va fi finanțat capitalul circulant aferent investițiilor tinerilor antreprenori, în mărime de 20% din suma creditului solicitat. Pentru membrii asociațiilor de economie și împrumut proiectul vine cu o finanțare de până la 150 de mii de lei moldovenești. Finanțarea va fi acordată pe un termen de până la cinci ani. Va fi finanțată orice activate desfășurată în zona rurală.Proiectul de Reziliență Rurală IFAD VII acordă Moldovei peste 23 mln dolari, din care peste18 mln dolari sub formă de credit și 5,5 mln dolari sub formă de grant pentru dezvoltarea capacităților producătorilor agricoli și adaptarea producerilor acestora la schimbările climatice. Mijloacele se oferă țării pe o perioadă de 25 de ani, cu o rată a dobânzii de 1,25%, plus un comision de peste 2%. Rata dobânzii achitată de beneficiarii de credite va fi stabilită de instituția bancară sau nebancară prin care va fi accesat creditul. În prezent, la proiectele în derulare IFAD rata dobânzii constituie în medie 10,4%.
Moldova și FMI au căzut de acord pentru alocarea unei noi tranșe
Republica Moldova și Fondul Monetar Internaţional au căzut de acord cu privire la alocarea unei noi tranșe, în mărime de 22 de milioane de dolari, în cadrul programul semnat în noiembrie anul trecut. Decizia urmează să fie aprobată de către Consiliul Directorilor FMI la o ședință programată pentru sfârșitul lunii decembrie. Declarații în acest sens a făcut Ben Kelmanson, șeful echipei de experţi FMI, marți, 7 noiembrie, la o conferință de presă la Chișinău, susținută alături de premierul Pavel Filip. O echipă de experți FMI s-a aflat într-o vizită de lucru la Chișinău în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie. Ben Kelmanson a amintit că scopul vizitei a fost de a purta discuții cu autoritățile pe marginea pregătirilor pentru consultările periodice prevăzute și pe marginea evaluării a doua a programului FMI. „Perspectivele pentru Moldova sunt favorabile. Dinamica reformelor trebuie să fie susținută pentru a accelera creșterea economică și a reduce sărăcia”, a declarat Ben Kelmanson.Premierul Pavel Filip a spus că programul cu FMI, semnat acum un an, reprezintă un certificat de încredere pentru Republica Moldova. Potrivit premierului, Republica Moldova a beneficiat de stabilitate economică și financiară, iar creșterea economică și-a revenit după criza anterioară. „Politica bugetar-fiscală respectă angajamentele din program, se pot face cheltuieli publice și investiții sociale mai mari”, a declarat Pavel Filip. Programul FMI pentru Moldova a fost aprobat la 7 noiembrie 2016. Acesta prevede un credit de 182 de milioane de dolari, dintre care 59 de milioane au fost deja debursate.
Experții FMI după vizita la Chișinău: Perspectivele sunt favorabile
Creșterea economică a Moldovei s-a restabilit în urma crizei și, conform prognozei, se va tempera în 2017 până la 3,5%. Perspectivele sunt favorabile, apreciază experții Fondului Monetar Internaţional, care prognozează pe termen mediu o creștere economică de aproape 4%, fiind afectată negativ de factori demografici. Cifrele au fost prezentate în urma vizitei la Chișinău a unei misiuni de experți FMI în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie. Experții FMI au remarcat că executarea bugetului a fost bună în 2017, pe fundalul performanței robuste la venituri. Deși s-au înregistrat întârzieri la capitolul investițiilor capitale, cheltuielile sociale prioritare au fost realizate în volumul scontat. Deficitul contului curent a crescut până la nivelul de 6% din PIB în prima jumătate a anului, dar în condițiile unor intrări semnificative de valută leul moldovenesc, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, s-a apreciat cu 10,9% în raport cu dolarul. Experții afirmă că în anii următori, intermedierea financiară eficientă, facilitată de eforturile decisive de curățare a sectorului financiar, va constitui un factor-cheie al creșterii economice pe intern, în timp ce redresarea durabilă a cererii externe din contul principalilor parteneri comerciali va veni în susținerea creșterii exporturilor. Potrivit lor, eforturile de curățare a sectorului avansează, deși cu întârziere, inclusiv în ceea ce privește ameliorarea transparenței acționariatului și diagnosticarea băncilor. FMI prognozează o reducere rapidă a ritmului de creștere a inflației pe parcursul anului 2018, în condițiile în care a depășit nivelul țintă pentru luna septembrie, atingând 7,6%. Deși economia Moldovei a înregistrat o creștere moderată în ultimele două decenii, venitul pe cap de locuitor este sub nivelul înregistrat în statele europene, spun experții FMI. Potrivit FMI este necesară o abordare complexă pentru a impulsiona creșterea economică, inclusiv prin reformarea sectorului public, consolidarea statului de drept, îmbunătățirea investițiilor în infrastructura publică și în capitalul uman. Reforma educației este esențială pentru dezvoltarea capitalului uman necesar pentru a sprijini creșterea economică în viitor.
Securitatea energetică a Moldovei rămâne deocamdată doar pe hârtie, economist
Peste 40% din consumatorii casnici și circa 70% din întreprinderile industriale din Republica Moldova, în particular cele din sectorul energetic, utilizează gazele naturale ca sursă de încălzire. Țara este dependentă in corpore de gazul rusesc livrat de Gazprom. Astfel, în cele din urmă, nici pomină de o securitate energetică pe domeniul de aprovizionare și furnizare cu gaze naturale. Și aceasta în pofida construcției mult-lăudatului gazoduct Iași-Ungheni. De această părere este economistul IDIS „Viitorul”, Iurie Gotișan, care a făcut comentariile în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”. Potrivit economistului, o simplă radiografie a datelor indică faptul că statele care au avut și mai au conflicte, inclusiv militare, cu Federația Rusă și-au diversificat sursele de aprovizionare cu gaze naturale, în particular Georgia și Ucraina. Prima, importă gaze pentru consumul intern de peste 95% din Azerbaidjan. În ceea ce privește gazoductul Iași-Ungheni, economistul spune că deocamată nu s-au îndeplinit speranțele de reducere a dependenței Republicii Moldova față de Federația Rusă. Mai mult, în cazul funcționalității depline a gazoductului, partea cu costurile și prețurile ar putea fi și aceasta o problemă, însă doar pe termen scurt. Costul mediu al unui metru cub de gaze livrat consumatorilor din România este actualmente de 2,5 RON sau 0,6 USD, sau 11 lei moldovenești.
● MIERCURI, 8 noiembrie
Problemele exportului de produse agricole în UE sunt cantitatea și ambalajul, opinie
Una dintre problemele sectorului agro-alimentar în ceea ce privește exporturile în Uniunea Europeană în baza Acordului de liber schimb este faptul că Republica Moldova nu poate exporta o cantitate mare de produse în mod constant. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul de televiziune TVR Moldova. Alexandru Fală, director de programe al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, consideră că aceasta este o primă problemă pe care Republica Moldova nu o poate soluționa, inclusiv din cauza fragmentării sectorului agricol.În opinia lui, o altă problemă este faza de post-recoltare pentru că în UE contează foarte mult și modul în care produsele sunt sortate și ambalate. „Pentru aceasta este nevoie de infrastructură specializată pentru ambalarea, sortarea acestor produse pentru a putea fi exportate în Uniunea Europeană”, susține Alexandru Fală. Pe lângă acestea, trebuie respectat principiul calității produselor.Referitor la solicitarea autorităților moldovenești către Uniunea Europeană de a majora cotele de export pentru o serie de produse, Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piață, spune că aceste cote au fost stabilite în funcție de capacitatea de producere a țării. Potrivit lui, dacă Republica Moldova va demonstra o capacitate mai mare de producere, atunci ar putea fi majorate și cotele. Stabilirea cotelor s-a făcut pentru a nu permite utilizarea Acordului semnat de Republica Moldova pentru reexportul în regim preferențial a mărfurilor similare din alte regiuni, care nu au acorduri de asociere cu UE.
Octavian Calmîc: Piața Uniunii Europene este mult mai stabilă pentru mărfurile moldovenești
Piața Uniunii Europene este mult mai stabilă pentru mărfurile moldovenești, oferă un preț mult mai garantat, acolo lucrează toate instrumentele unei economii de piață, unde toată lumea are acces la justiție, la cumpărături credibile, își pot recupera pierderile. Astfel, s-au minimizat riscurile comerciale legate de aceste tranzacții. Declarațiile au fost făcute de ministrul economiei și infrastructurii, Octavian Calmîc, în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV. Potrivit ministrului, standardele de calitate care sunt aplicate în Federația Rusă sau în Comunitatea Statelor Independente sunt identice cu cele din Uniunea Europeană, dacă vorbim de produsele agro-alimentare. „Dacă vorbim de produse mult mai complexe, cum ar fi produsele de origine animalieră, piața UE este puțin mai dificilă, nu în zadar noi preluăm aceste standarde în legislația noastră națională pentru că urmărim două aspecte: pe de o parte, să protejăm piața internă de la produsele ofensive, pe de altă parte, sistemul nostru deja devine recunoscut în spațiul european, respectiv ar fi necesar și celelalte țări să se alinieze la această recunoaștere”, spune Octavian Calmîc. Expertul economic Veaceslav Ioniță susține că de când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu uniunea Europeană și a fost deschisă piața spre UE, crește competitivitatea economiei moldovenești. „Dacă producătorul nostru până în 2013 putea vindea doar pe piața Rusiei, iar după certificări, documentări, eram practic o țară izolată, în prezent, cu suportul Uniunii Europene, crește competitivitatea economiei noastre. Dacă înainte puteai vinde doar în CSI, acum dacă vinzi în Uniunea Europeană, poți vinde în toată lumea”, spune Veaceslav Ioniță. Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană a fost ratificat de către legislativul de la Chișinău în luna iulie 2014.
Guvernul a aprobat proiectul de lege privind Programul de stat „Prima Casă”
Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de marți, 7 noiembrie, proiectul de lege pentru implementarea programului „Prima Casă”. Documentul vine să faciliteze accesul persoanelor fizice, în special a tinerelor familii, la creditele ipotecare, prin garantarea parțială a acestora de către stat. Potrivit prevederilor proiectului, tinerii vor putea achiziționa apartamente și case de locuit pe teritoriul Republicii Moldova care au fost finalizate și date în exploatare până la depunerea cererii. Prețul acestora trebuie să nu depășească un milion de lei. Rata inițială achitată de beneficiar fiind de cel puțin 10% din preț. Creditul pentru „Prima casă” va fi acordat de către băncile comerciale pe un termen de maximum 25 de ani, în lei moldovenești, iar statul va garanta circa 50% din soldul creditului acordat. Rata dobânzii acestuia va fi compusă din rata medie ponderată a dobânzilor la depozitele cu termenul de la 6 până la 12 luni, comunicată de Banca Națională a Moldovei, o marjă de până la 3% și un comision de garantare de 0,5% anual din soldul garanției de stat. Programul se adresează cetățenilor cu vârsta de maxim 45 de ani, care nu dețin o locuință în proprietate și care nu au în derulare credite ipotecare. Proiectul de lege stabilește regulile pentru toate părțile implicate în procesul de acordare și obținere a creditelor ipotecare, parțial garantate de stat prin programul „Prima Casă”. Sunt prevăzute, astfel, criteriile de eligibilitate a beneficiarilor de program, criteriile de eligibilitate a băncilor care pot acorda astfel de credite, mecanismul de garantare, precum și comisioanele și tarifele cu care vor opera băncile comerciale. Printr-un alt proiect de lege aprobat de Guvern, s-a decis modificarea unor taxe de stat pentru contractele de ipotecă semnate în cadrul Programului „Prima Casă”. Astfel, este micșorată de la 0,5% până la 0,1% taxa de stat pentru autentificarea contractelor de înstrăinare a imobilului și până la 50 de lei - taxa pentru autentificarea contractelor de ipotecă semnate în cadrul programului. A fost acceptată și diminuarea onorariilor notarilor publici și executorilor judecătorești pentru acțiunile efectuate în privința bunurilor imobile procurate prin intermediul programului de stat. Ambele proiecte de lege vor fi trimise Parlamentului spre adoptare. Plafonul anual al garanțiilor de stat, cât și suma mijloacelor financiare destinate executării garanțiilor de stat emise vor fi stabilite anual. În bugetul de stat pentru 2017 este prevăzut un fond de garantare în valoare de 15 milioane de lei pentru creditele ipotecare acordate prin intermediul programului guvernamental „Prima Casă”.
Banca Transilvania se extinde în Republica Moldova
Banca Transilvania, a doua instituţie de credit după active de pe piața românească, împreună cu acționarul său, BERD, vrea să achiziționeze un pachet inițial de peste 39% din Victoriabank, a treia bancă în topul băncilor din Republica Moldova. Într-un comunicat de presă, instituția bancară din România menţionează că este pentru prima oară în ultimii zece ani când o bancă din afara Republicii Moldova își arată interesul pentru a intra pe respectiva piață. Ca urmare a intrării Băncii Transilvania în capitalul Victoriabank, cei doi parteneri - BT şi BERD – vor deține împreună pachetul majoritar în Victoriabank. În conformitate cu legislația în vigoare, aceștia vor face o oferta pentru achiziționarea celorlalte acțiuni. Ca parteneri strategici, Banca Transilvania și BERD doresc sa contribuie la dezvoltarea domeniului bancar din Republica Moldova. De asemenea, vor susține obiectivul Victoriabank de a fi în continuare una dintre cele mai bune și apreciate bănci din Republica Moldova. Banca Transilvania este a doua bancă din România, în funcție de active, BERD fiind acționar al acesteia din 2001. Banca are o capitalizare de 9,2 miliarde lei românești, iar în primul semestru al acestui a înregistrat an un profit net de 496,06 milioane lei (circa 109 milioane euro), în creștere cu 8,2% faţă de aceeași perioadă din anul precedent, în ciuda scăderii veniturilor operaționale. Activele băncii au ajuns la jumătatea acestui an la 53,24 miliarde lei (11,7 miliarde euro), în creștere cu 2,8% faţă de nivelul înregistrat în decembrie 2016.Anul trecut, Banca Transilvania a depășit în premieră BRD şi a urcat pe poziția a doua în clasamentul băncilor romanești după valoarea activelor, în urma BCR, care a rămas liderul pieței. Creditele neperformante erau la nivelul de 8,1% la finalul lunii iunie.
Administratori BC „Energbank”, amendați cu 156 de mii de lei
Cinci membri ai Comitetului de conducere al Băncii Comerciale „Energbank” SA au fost sancționați cu amendă în mărime de 156 459 de lei. Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis aplicarea sancțiunii ca urmare a examinării rezultatelor controlului complex pe teren efectuat de BNM la banca respectivă. Administratorii „Energbank” au fost atenționați să nu admită pe viitor încălcarea actelor normative. În caz contrar, vor fi aplicate sancțiuni mai aspre. Neregulile constatate se referă, în principal, la nerespectarea de către bancă a cerințelor prudențiale specifice activității de creditare, la concentrarea riscurilor, clasificarea activelor, precum și la încălcarea reglementărilor în domeniul tranzacțiilor cu persoanele afiliate etc. BNM subliniază că încălcările constatate nu au afectat limitele prudențiale stabilite de banca centrală și, prin urmare, nu există riscuri majore pentru stabilitatea „Energbank”. Banca activează în regim normal și prestează toate serviciile propuse.
Fructe proaspete moldovenești, pe rafturile hipermarketurilor din România
O companie din raionul Ialoveni a expediat primul camion de fructe proaspete în rețeaua de comerț Auchan Retail România. Livrarea este rezultatul eforturilor comune ale membrilor Asociației Moldova Fruct și PNUD Moldova de diversificare a piețelor de export și a categoriilor de cumpărători pentru fructele moldovenești, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă remis de PNUD Moldova. În toamna anului 2016, producători și exportatori de fructe din cadrul Asociației au participat cu un stand comun la expoziția Indagra Food, cu suportul Guvernului României și al PNUD Moldova. Interacțiunea cu reprezentanții distribuitorului francez, stabilită atunci, a continuat cu vizite la livezile și facilitățile de ambalare din cadrul Asociației. „Ne-am stabilit obiectivul să mărim în fiecare an cota de export pe piețele alternative, iar în acest sezon ne-a reușit să exportăm pe piața Uniunii Europene. E un drum ambițios, dar inevitabil, iar primul succes ne dă și mai multă încredere în calitatea produselor moldovenești și valoarea lor pe plan global”, afirmă Ion Ionaș, directorul companiei Ionextrans SRL. Primii struguri și prune proaspete au apărut pe rafturile magazinelor la sfârșitul lunii octombrie 2017. Companiile planifică să extindă cooperarea și pentru categorii noi de fructe. Auchan Retail România deține 33 de magazine format hipermarket și urmează să deschidă câteva sute de magazine de proximitate. Această categorie de magazine va comercializa categorii noi de produse, printre care și gustări porționate din fructe, segment în care producătorii de fructe din Moldova au deja experiență.
● JOI, 9 noiembrie
Invenții, produse și servicii creative, la cea de-a XV-a ediție „Infoinvent”
În jur de 100 de întreprinderi, creatori și inventatori din peste zece ţări vor prezenta invenții, produse și servicii creative, proiecte inovaționale la cea de-a XV-a ediție a expoziției „Infoinvent”, care se va desfășura la Moldexpo în perioada 15-18 noiembrie. Evenimentul este organizat de către Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), în parteneriat cu Academia de Științe, Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic (AITT), cu susținerea Oficiului European de Brevete. În cadrul expoziției vor fi prezentate instrumente medicale și ambalaje pentru produse lactate inovative, un nou tip de scaun pentru lucru la calculator, sistem de sterilizare a bancnotelor, geantă cu baterie solară, roboți etc. „Evenimentul este o platformă pentru inventatori, pentru oamenii de creație, pentru promovarea, familiarizarea publicului larg cu invenții din diferite domenii”, a spus directorul general AGEPI, Lilia Bolocan, joi, 9 noiembrie, la o conferință de presă. Oferta expozițională va fi grupată în cinci compartimente: invenții; soiuri de plante și design industrial; produse și servicii inovative; proiecte de inovare și transfer tehnologic; creații ale tinerilor și ale industriei creative. „Expoziția va fi un mediu propice pentru întâlniri de afaceri între inventatori, creatori și reprezentanți ai sectorului investițional”, a subliniat Lilia Bolocan. Cea de-a XV-a ediție a expoziției „Infoinvent” cuprinde mai multe conferințe tematice, seminare, masterclass-uri, ateliere și workshop-uri. Expoziția are loc odată la doi ani.
Sfaturi pentru a economisi energia electrică și termică
Pentru a eficientiza consumul de energie termică și electrică, populația este îndemnată să țină cont de câteva sfaturi simple. De exemplu, specialiștii recomandă ca radiatoarele să nu fie acoperite cu draperii, prosoape sau alte lucruri. Pentru a economisi consumul de curent electric, se recomandă să fie aleasă puterea becurilor în funcție de nivelul de lumină necesar într-o anumită încăpere. Recomandările vin de la Agenția pentru Eficiență Energetică, care a lansat un video informativ cu măsurile de eficientizare a consumului de energie termică și electrică în sezonul rece. Joi, 9 noiembrie, AEE a lansat campania socială „Împreună învățăm să economisim energie și bani”. În timpul evenimentului specialiștii AEE au informat cetățenii despre măsurile prin care pot economisi cel puțin 20% din costurile la factura de energie termică și electrică în perioada rece a anului. „O familie care locuiește în Capitală poate cheltui lunar circa 1000-1500 și chiar 2000 de lei la factura de căldură. Sunt niște cheltuieli enorme pentru cetățenii Republicii Moldova. Iată de ce am decis să comunicăm cu oamenii, să le explicăm că există modalități prin care pot face economii și, până la urmă, ne dorim să educăm niște reguli corecte de consum a energiei”, a declarat directorul Agenției, Alexandru Ciudin. Populația este îndemnată să seteze la centrala termică o temperatură mai scăzută a apei calde, astfel încât să nu necesite combinarea cu apa rece. Este indicat să fie montate robinete cu termostat pe calorifere pentru a controla debitul agentului termic din radiator în fiecare cameră în dependență de temperatura necesară. Geamurile urmează să fie izolate cu benzi de etanșare, iar băile în cadă urmează să fie înlocuite pe cât posibil cu dușuri rapide. Se recomandă ca ferestrele să fie deschise doar pe perioade scurte de timp. Specialiștii recomandă achiziționarea aparatelor de uz casnic de clasa energetică superioară A++ sau A+++. Totodată, este indicat să fie deconectate echipamentele care nu sunt folosite, întrucât aparatele electrocasnice lăsate în priză consumă energie, chiar dacă nu sunt folosite. De asemenea, se recomandă utilizarea luminii naturale cât mai mult acolo unde este posibil. Agenția pentru Eficiență Energetică îndeamnă cetățenii să utilizeze becuri economice sau LED. Un bec incandescent costă circa nouă lei și are durata de viață de o mie de ore, iar un bec LED cu același flux de lumină costă circa 55 de lei și poate fi utilizat 30 de mii de ore, adică cel puțin șapte ani. Prin utilizarea unui bec LED, în această perioadă, în defavoarea celui incandescent, putem economisi circa cinci mii de lei la factura de lumină.
Procesul de restructurare a instituțiilor de control a ajuns la etapa finală, vicepremier
Procesul de restructurare a instituțiilor de control a ajuns la etapa finală, a informat joi, într-o conferință de presă, vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei și infrastructurii. Din cele 60 de instituții cu funcții de control au rămas 13. Acestea sunt: Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței, Agenția pentru Supravegherea Tehnică, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția Națională Transport Auto, Autoritatea Aeronautică Civilă, Agenția Navală, Inspectoratul de Stat al Muncii, Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional și cele trei instituții cu anumite atribuții de control, stabilite în legislația sectorială, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. „Până la finele acestei luni, vom elabora regulamentele de funcționare a acestor entități, ca din anul viitor să înceapă a activa având la bază principii noi”, a subliniat vicepremierul. Controalele vor fi neapărat planificate. Agenții economici vor fi notificați din timp despre acestea. Dreptul de a efectuata controale inopinate se păstrează pentru ANSA și Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței. ANSA va verifica tot ce ține de calitatea produselor agroalimentare și procesate, iar Agenția pentru Protecția Consumatorului și Supravegherea Pieței – produsele industriale. În paralel cu reforma instituțiilor de control, a fost anunțat un amplu program de verificare a modului de respectare a drepturilor consumatorilor. „E vorba atât de consumatorii care procură produse la piețe, în magazine, dar și care își alimentează automobile la benzinării. În cadrul programului vor fi verificate aspectele metrologice (cântarele, corectitudinea livrării benzinei livrate la pompă). La etapa inițială, inspectorii vor face vânzătorilor recomandări, ca să se încadreze în standardele stabilite, iar dacă nu se vor conforma, vor fi aplicate toate măsurile administrative prevăzute de legislație”, a comunicat ministru al economiei și infrastructurii.
● VINERI, 10 noiembrie
Iurie Uşurelu: Anul 2017 este un an agricol foarte bun
Anul 2017 ca și an agricol este unul foarte bun atât la calitatea producției, omogenitatea, cât și la cantitatea recoltei. Declarația a fost făcută de către Iurie Uşurelu, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul public de televiziune. Potrivit lui Iurie Uşurelu, politica de bază a ministerului este să vadă unde și la ce preț se comercializează produsele agricole. „Acum suntem în plin sezon de comercializare a producției și dacă ne referim la culturile de vară-toamnă care mai sunt stocate și în combinele frigorifice, este prea devreme să vorbim de un rezultat financiar”, spune secretarul de stat. Vitalie Gorincioi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor „Moldova Fruct”, spune că zăpada din luna aprilie a afectat o parte din culturile de câmp care erau însămânțate. În ceea ce privește viticultura și horticultura, acolo unde a înghețat floarea, nu a avut loc polenizarea nu mai crește nimic. „Agricultorii au știut din timp despre intemperie și majoritatea celor care lucrează in ramura horticulturii au întreprins anumite măsuri pentru a proteja culturile”, spune Vitalie Gorincioi. Președintele asociației spune că la majoritatea culturilor din horticultură s-au înregistrat pierderi, dar în ansamblu roada va fi mai bună decât anul trecut atât la capitolul cantitate, cât și calitate. Dumitru Budeanschi, director de programe al Centrului analitic Expert-Grup, spune că de la an la an fluctuează volumul exporturilor de produse agricole pe piețele externe. Potrivit lui, se observă în ultimii ani o creștere a ponderii exporturilor în grupa de cereale și culturi tehnice. „Asta nu este foarte bine, fiindcă acestea sunt culturi cu o valoare adăugată joasă. Strategia de asemenea spune că nu este bine, că trebuie să ne dezvoltăm pe afacerile în agricultură cu valoare adăugată mare. Acest lucru noi îl putem schimba doar dacă politicile de finanțare, subvențiile și celelalte programe de dezvoltare în agricultură vor fi orientate să schimbe această structură agricolă și aceasta ar ajuta și la veniturile agricultorilor”, spune Dumitru Budeanschi.
