logo

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 6-12 august. Cele mai importante știri din fluxul IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-saptamanii-6-12-august-cele-mai-importante-stiri-din-fluxul-ipn-ec-7966_1043507.html

LUNI, 6 august

Prețurile la produsele agricole au scăzut

Prețurile medii de vânzare a produselor agricole de către întreprinderile agricole, în primele șase luni ale anului curent, au constituit 93% sau cu peste șapte puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut. La produsele vegetale prețurile producătorului s-au micșorat în medie cu 8,2%. Au scăzut prețurile la tutun – cu 33%, pomușoare de cultură – cu 31%, floarea soarelui (excluzând semințe de soi) – cu 18%, rapița – cu 15%, culturile cerealiere și leguminoase boabe – cu 9% (din ele la culturi leguminoase pentru boabe – cu 24%, porumb (excluzând semințe de soi) – cu 10%, grâu (excluzând semințe de soi) – cu 3%. Totodată, au crescut prețurile la fructe – cu 38%, legume – cu 18 % și cartofi – cu 3%.

● MARȚI, 7 august

Exporturile sunt în creștere în prima jumătate a anului

În prima jumătate a anului, exporturile de mărfuri au fost realizate în volum de peste 1,3 miliarde de dolari. Potrivit Biroului Național de Statistică, cifra este mai mare cu aproape 28% față de perioada similară a anului trecut. În luna iunie, s-au exportat mărfuri de peste 214 milioane de dolari, cu 4% mai puțin față de luna precedentă, dar cu 25,2% mai mult decât în iunie 2017. Astfel, în șase luni, exporturile de mărfuri autohtone au depășit valoarea de 877 de milioane de dolari, fiind în creștere cu 35,1% față de ianuarie-iunie 2017. Reexporturile au însumat 438 de milioane de dolari, majorându-se cu 15,6% comparativ cu ianuarie-iunie 2017.

Prețurile plafon la carburanți rămân aceleași

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică prelungește valabilitatea prețurilor plafon stabilite pe 24 iulie până la modificarea metodologiei formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere. Până atunci, prețurile plafon de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale vor constitui 19,01 lei/litru pentru benzină și 16,89 lei/litru pentru motorină. Într-un comunicat de presă, ANRE informează că la 3 august a fost publicată în Monitorul Oficial legea adoptată de către Parlament la 20 iulie prin care a fost modificată Legea privind piața produselor petroliere. Astfel, ANRE inițiază procedura de modificare și completare a Metodologiei formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere, în conformitate cu prevederile legii respective.

Chiril Gaburici: Vreau să aducem Tesla, Apple și IBM în Moldova

Ministrul economiei și infrastructurii, Chiril Gaburici, își dorește să aducă în Moldova companiile americane Tesla, Apple și IBM. În cadrul unei întrevederi cu ambasadorului SUA la Chişinău, James Pettit, Chiril Gaburici a spus că pledează pentru un schimb de experiență cu reprezentanții acestor corporații pentru a aduce cultura antreprenorială americană în Moldova și a spori gradul de competitivitate și a desfășura activități comune pentru mediul de afaceri. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici a făcut o trecere în revistă a reformele economice implementate, acțiunilor întreprinse privind angajamentele asumate de Guvern față de partenerii de dezvoltare. Chiril Gaburici a menționat că a fost ajustat cadrul legislativ ce reglementează activitatea mediului de afaceri în Republica Moldova – pachetul pro-business, implementată reforma regulatorie, simplificată politica fiscală etc.

● MIERCURI, 8 august

85 km din drumul național M3 Chișinău-Giurgiulești vor fi reabilitați

Contractul pentru reabilitarea a 85 km din drumul național M3 Chișinău-Giurgiulești a fost semnat de către Administrația de Stat a Drumurilor și compania ucraineană LLC Automagistral-Pivden. Contractul prevede reabilitarea a două tronsoane, de la municipiul Comrat până la satul Svetlâi și de la satul Ciumai până la drumul de ocolire a satului Slobozia Mare. „Odată cu finalizarea reabilitării acestui drum, antreprenorii vor avea costuri mai mici pentru transport și termene mai mici de realizare a comenzilor. De asemenea, oamenii vor putea ajunge mai rapid la destinație, iar salvarea și serviciile speciale vor avea acces liber”, a declarat ministrul economiei și infrastructurii, Chiril Gaburici, după semnarea contractului.

● JOI, 9 august

Importurile sunt în creștere în prima jumătate a anului


În prima jumătate a anului, în Moldova au fost importate mărfuri în valoare de peste 2,7 miliarde de dolari. Potrivit Biroului Național de Statistică, cifra este mai mare cu peste 25% față de perioada similară a anului trecut. În luna iunie, s-au importat mărfuri de peste 450 de milioane de dolari, cu peste 9% mai puțin față de luna anterioară și cu 18% mai mult comparativ cu luna iunie 2017. Importurile de mărfuri din țările UE s-au cifrat la 1,3 miliarde de dolari, cu peste 30,2% mai mult față de ianuarie-iunie 2017, deținând o pondere de 51,1% în totalul importurilor. Importurile provenite din țările CSI au avut o valoare de peste 637 de milioane de dolari, cu 17,4% mai mare decât în ianuarie-iunie 2017, deținând o cotă de 23,3%.

BNM a suspendat licența unui prestator de servicii de plată nebancar

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis suspendarea licenței pentru desfășurarea activității de prestare a serviciilor de plată și emitere a monedei electronice a prestatorului de servicii de plată nebancar „Artosis” SRL, pe un termen de șase luni, din data de 9 august (ora 17.00). BNM menționează într-un comunicat de presă că decizia a fost luată ca rezultat al controlului pe teren asupra activității emitentului de monedă electronică, efectuat la prestator, ținând cont de gravitatea încălcărilor comise și de caracterul repetat al acestora. În cadrul controlului au fost constatate încălcări ale Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, ale Legii cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, precum și ale prescripțiilor dispuse anterior de BNM.

Cu sprijinul UE, o familie din Găgăuzia a pornit o afacere de producere a mierii cu nuci

Un cuplu din sudul Republicii Moldova a lucrat în străinătate, iar acum trei ani a decis să revină acasă, la copii. Familia a înființat propria prisacă, iar datorită suportului Uniunii Europene, a început să producă miere cu nuci. Afacerea s-a dezvoltată datorită grantului UE în valoare de peste 5,5 mii de euro și contribuției proprii. PNUD Moldova menționează într-un comunicat de presă că acum trei ani, soții Gheorghe și Tatiana Cîvîrjic au decis să revină din străinătate în satul natal Cazaclia din raionul Ceadîr-Lunga. Acasă au procurat o mică prisacă de la un prieten, iar astăzi au peste o sută de stupi. Spre deosebire de alți apicultori din regiune, care vând mierea societăților comerciale la preț angro, familia Cîvîrjic a întemeiat gospodăria țărănească și a început vânzarea mierii cu amănuntul.

● VINERI, 10 august

Sergiu Cioclea: Suspendarea asistenței macrofinanciare nu va genera un efect major pe piața valutară


Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, afirmă că, pe termen scurt, suspendarea asistenței macrofinanciare, prevăzute de Acordul de asistență macrofinanciară cu Uniunea Europeană, nu va genera un efect major pe piața valutară. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu acordat presei. Întrebat cum poate evolua cursul valutar, în contextul suspendării plății primei tranșe, Sergiu Cioclea a menționat că nivelul sporit de remitențe și buna performanță a exporturilor moldovenești asigură un flux important de valută pe piața internă, în ciuda erodării deficitului comercial. Oferta de valută din partea persoanelor fizice continuă să depășească cererea din partea agenților economici, ceea ce explică, în mare parte, tendința de apreciere a leului moldovenesc. Fluxul de intrări de valută în favoarea persoanelor fizice a atins 1,2 miliarde dolari SUA în 2017 și este în creștere, majorându-se cu 16% în prima jumătate a anului 2018.

Consecințele așa-zisului „Laundromat” se resimt și azi, guvernator BNM

Consecințele ața-zisului „Laundromat” – spălarea a circa 20 de miliarde de dolari din Rusia prin sistemul bancar moldovenesc – se resimt și azi. Imaginea sistemului bancar moldovenesc a suferit considerabil pe plan internațional, spune guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea. Într-un interviu acordat presei, guvernatorul a declarat că mai multe bănci străine au rupt relațiile de corespondență cu băncile moldovenești și acest proces poate continua, dacă nu vor fi depuse eforturi majore pentru a schimba reputația țării. „În ce ne privește, Banca Națională a înăsprit considerabil supravegherea băncilor locale. Lucrăm asupra îmbunătățirii controalelor prin implementarea unei soluții IT și intensificarea inspecțiilor pe teren. Am cerut tuturor băncilor să se supună unui audit extern specializat în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Este o premieră pentru Republica Moldova. Vom modifica în cel mai scurt timp cadrul normativ pentru a transpune prevederile noii Legi privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, susține Sergiu Cioclea.

MADRM prognozează în acest an o recoltă globală de 800 de mii de tone de sfeclă de zahăr

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) prognozează în acest an o recoltă globală de 800 de mii de tone de sfeclă de zahăr. Recolta se estimează că va fi mai mare comparativ cu anul trecut, când sfeclă de zahăr s-a recoltat în volum de peste 650 de mii de tone. În acest an sfecla de zahăr a fost cultivată pe o suprafață de 20 de mii de hectare. Solicitat de IPN, șeful Direcției politici de producție, procesare și reglementare a calității produselor de origine vegetală din cadrul MADRM, Vasile Şarban, a spus că este estimată o productivitate de 40 de tone de sfeclă de zahăr la hectar. Vor fi fabricate 117 mii de tone de zahăr. Aproape 85 de mii de tone vor fi pentru consum propriu, iar restul – către export.

Ce se întâmplă pe piața valutară? Explicațiile economistului Veaceslav Ioniță

Economistul Veaceslav Ioniță susține că moneda europeană se depreciază sub influența a trei factori, iar până la alegerile parlamentare leul moldovenesc va avea o rată stabilă, cu o ușoară înclinație de apreciere față de moneda americană și cea europeană. Prognozele sunt făcute în cadrul unei analize publicate pe blogul său. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, unul dintre factorii care a dus la aprecierea leului este cel internațional. În ultimele zile, euro s-a depreciat față de dolar pe piețele internaționale cu 2,2%. Alt factor este cel sezonier. Valuta străină se depreciază în Republica Moldova de trei ori pe an, la sărbătorile de iarnă, de Paști și în august, când moldovenii vin de peste hotare cu valută străină, iar autoritățile afișează un curs scăzut la valută.

● SÂMBĂTĂ, 11 august

Sic!: Cinci argumente false de la președintele Dodon în favoarea reformei fiscale

Președintele Igor Dodon a anunțat promulgarea pachetului de legi privind amnistia fiscală și a capitalului. Autorii unui nou articol al proiectului Sic! menționează că șeful statului se dovedește a fi, din nou, un apărător fervent al celor mai dubioase reforme pediste. După sistemul mixt, președintele promulgă și apară o reformă cu beneficii îndoielnice și riscuri majore. Potrivit lor, argumentele sale sunt într-atât de șubrede încât dă impresia că vrea să ia asupra sa o parte din oprobriul public și să-i ajute pe democrați să care povara acestor reforme controversate. În articol se spune că decizia de a promulga pachetul de legi privind amnistia fiscală și a capitalului a rămas cumva în umbra refuzului său de promulga legea prin care se ceda ambasadei SUA terenul fostului Stadion Republic. Totuși, pentru cei îngrijorați, șeful statului a scris un mic eseu în care apără proiectul democraților, ba chiar îi critică pe aceștia că amnistia nu e suficientă. Argumentele sale însă, în opinia autorilor, sunt amestecate cu falsuri.

Regulament privind modul de trecere a frontierei cu mărfuri supuse controlului ANSA

Cantitatea mărfurilor de origine animală și non-animală care poate fi transportată peste frontiera de stat în scopuri personale va fi reglementată. Potrivit autorităților, lacuna în legislație favorizează contrabanda de mărfuri de acest tip, iar cantitatea de mărfuri transportate de persoane sub pretext de uz personal se cifrează la sute de kilograme, inspectorii vamali nefiind împuterniciți de legislația în vigoare pentru a interveni. Lista mărfurilor, dar și cantitățile permise se regăsesc într-un proiect de hotărâre, expus spre consultări publice. Conform regulamentului propus, se interzice introducerea de către persoanele fizice a cărnii și a organelor comestibile, dar și a cârnăciorilor, salamurilor și produselor similare din carne, din organe sau din sânge. De asemenea, este interzis laptele și produse lactate de toate tipurile, excepție fiind laptele praf pentru sugari, alimente pentru sugari și produse alimentare speciale necesare din motive medicale.