LUNI, 6 septembrie
Piața imobiliară a luat o pauză după creșterea bruscă a prețurilor cu peste 20%, expert
După o creștere bruscă a prețurilor cu peste 20%, piața imobiliară a luat o pauză. Tranzacțiile din trimestrul doi au înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, notează Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.
Potrivit expertului economic, în Republica Moldova, prețul apartamentelor a crescut, începând cu a doua jumătate a anului 2020, prea brusc după 12 ani de cădere, ceea ce a speriat potențialii cumpărători. Această tendință va continua, pe termen scurt, în următoarele luni. Pe termen lung, număr tranzacțiilor imobiliare va fi mare în municipiul Chișinău, unde vor avea loc multe procurări de apartamente în scopuri investiționale.
Tradițional, până în 2015, anual în Republica Moldova aveau loc 14-15 mii de tranzacții imobiliare, în mod special la apartamente. Începând cu 2019 și până în prezent, sunt circa 28 de mii de tranzacții imobiliare. În trimestrul doi al anului curent, s-a înregistrat cel mai mic număr de tranzacții imobiliare din ultimii cinci ani, atât în țară, cât și în municipiul Chișinău.
Economistul precizează că se atestă o explozie a ceea ce înseamnă creditele imobiliare, care până în 2005 practic nu au fost acordate. Începând cu 2018, creditele imobiliare au cunoscut o explozie și mai mare, iar în prezent suma lor se ridică la 10 miliarde lei. Piața imobiliară se caracterizează printr-o migrație de la apartamente cu suprafețe mari, spre apartamente de dimensiuni mici. În 2003 a fost ultima dată când a fost înregistrată o suprafață medie a apartamentelor noi date în exploatare de 130 de metri pătrați. În prezent, suprafața medie a unui apartament nou construit este de 65 de metri pătrați. Totodată, în prezent foarte multe imobile sunt procurate în scopuri investiționale, să fie oferite spre închiriere.
Economistul mai afirmă că Republica Moldova devine o piață unde oamenii trăiesc cu chirie. 15 ani în urmă doar 6% dintre locuitori municipiul Chișinău locuiau în chirie. În prezent circa 13% dintre cetățeni trăiesc în chirie. Media europeană este de 40%. Chiria apartamentelor este specifică oamenilor care cheltuie pentru produse alimentare mai puțin de 20% pe lună. Din cei care trăiesc în chirie, 45% sunt tinerii singuri, care nu locuiesc cu părinții. Au un loc de muncă, un venit adecvat, însă nu au o locuință proprie. Altele 25% sunt familiile tinere, fără copii. 10% sunt familiile din două persoane: de obicei un părinte și un copil.
Veaceslav Ioniță mai declară că prețul apartamentelor caracterizează anume piața imobiliară din Republica Moldova. Cele mai mici prețuri la apartamente au fost în anii 2019, 2020. Din a doua jumătate a anului 2020, se înregistrează o creștere de cel puțin 20%, cea mai mare creștere din ultimii 14 ani. În Chișinău, prețul apartamentelor noi a trecut de 800 de euro metrul pătrat, iar la cele de mâna a doua – de 670 de euro metrul pătrat.
Expertul este de părere că creșterea prețului la apartamente a fost prea bruscă, ceea ce a și dus la faptul că în trimestrul doi al anului 2021 au existat cele mai mici vânzări de apartamente din ultimii cinci ani. „Piața noastră încă nu este pregătită de această creștere bruscă de 20%, care a speriat cetățenii și au devenit mai prudenți. Piața imobiliară încearcă să se adapteze la noile condiții. Cred că o creștere de 10% anual s-ar asimila mai ușor”, a opinat expertul.
Potrivit analistului economic, accesibilitatea unui apartament în Republica Moldova se apropie de media europeană. Este nevoie de 9,8 ani de muncă și câștiguri ca să-ți procuri un apartament. Media europeană este de 6,9 ani.
Igor Talmazan a fost numit în funcția de director al Serviciului Vamal
Igor Talmazan a fost numit în funcția de director al Serviciului Vamal, începând cu ziua de astăzi, 6 septembrie. Noul director al Serviciului Vamal a fost prezentat colectivului instituției, de către ministrul finanțelor, Dumitru Budianschi.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Finanțelor, Igor Talmazan este specializat în Drept Public. Anterior a activat ca șef al cabinetului președintelui fracțiunii parlamentare. În urma scrutinului din 11 iulie 2021, a ajuns deputat. Pe parcursul anului 2019, a activat în calitate de șef al Corpului de Control al Prim-ministrului Republicii Moldova. Anterior, a mai deținut funcții de șef al Inspectoratului Ecologic de Stat al Republicii Moldova și viceministru al mediului.
Ex-directorul Serviciului Vamal, Sergiu Burduja, și-a depus demisia la 1 septembrie.
IDEP Moldova îndemnă autoritățile să susțină programul ECIPES
Institutul de Dezvoltare și Expertiza a Proiectelor (IDEP Moldova) îndeamnă autoritățile Republicii Moldova să susțină cetățenii, primarii și tinerii, dar și să crească rata de absorbție a fondurilor europene prin susținerea programului ECIPES – program care prevede să acorde fonduri europene utilizând semnătura electronică.
Într-o conferință de presă la IPN, Iurie Calestru, director de programe la IDEP, co-autor al conceptului ECIPES, beneficiarii proiectului pot fi tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani, pentru a lansa o afacere în domeniul serviciilor, cu sprijinul de cinci mii de euro, sau pentru producție, cu sprijinul de 15 mii de de euro, din care 12 mii de euro pentru achiziționarea de echipamente sau utilaje.
Eligibile pentru program ar fi și primăriile din țară, înfrățite cu primăriile din UE și care organizează cel puțin o activitate comună pe an. Sprijinul ar veni pentru a susține financiar un proiect de dezvoltare locală, a cărui valoare totală nu depășește 20 de mii de euro, cu maximum 10 mii de euro sprijin financiar al UE.
O altă parte a proiectului vizează toți cetățenii moldoveni – pentru a sprijini financiar reînnoirea electrocasnicelor (la nivel A +++ sau G). Sprijinul se ridică la 100 de euro per cetățean și poate fi acordat o dată și cu transmiterea echipamentului folosit.
Potrivit lui Iurie Calestru, acțiunile susțin obiectivele UE, inclusiv Pactul Ecologic European. IDEP a rugat Comisia Europeană să formeze un grup de lucru pentru a dezvolta acest program, cu implicarea Parlamentului European (EP), Comitetului Regiunilor Europene, reprezentanților Republicii Moldova. IDEP ar putea oferi tot bagajul de informații și opinii ale tuturor părților implicate. Comisia Europeană a așteptat un demers din partea autorităților centrale din Republica Moldova, lucrul care nu s-a întâmplat până acum.
Potrivit lui Iurie Calestru, autoritățile actuale au lansat inițiativele de importanță nemaipomenită, printre acestea se numără lupta cu corupția, edificarea unui stat de drept autentic, creșterea pensiilor până la minimum 2000 lei. Anume aceste autorități ar trebui să fie interesate să asigure cetățenii, primarii și tinerii cu fonduri europene, direct de la Comisia Europeană, utilizând posibilitățile tehnologiilor informaționale, în concordanță cu prioritățile la nivelul instituțiilor europene – asigurând totodată condiții pentru tranziția digitală și tranziția ecologică.
Directorul de programe la IDEP a relatat că programul, timp de 24 luni, a fost consultat cu instituțiile europene, dezvoltat și propus textul unei inițiative legislative pentru scutirea taxelor pentru acest program, anume scutiri pentru exportul echipamentelor uzate, altfel spus rablelor, dar și au fost identificate prevederi legale care creează cadru normativ necesar pentru dezvoltarea și implementarea acestui program fără participarea oricărui actor rapid.
Potrivit lui Iurie Calestru, datorită faptului că întreg programul va fi bazat o platformă online, pentru contact direct utilizând semnătura electronică, Republica Moldova Republica Moldova se va alinia directivelor europene. Pentru a dezvolta un program similar, autoritățile țării ar trebui să întreprindă în proporție de 90% acțiuni similare cu cele pe care deja le-a întreprins IDEP, efort care va dura, timp pe care țara nu îl are.
MARȚI, 7 septembrie
Moratoriu pe eliberarea de acte permisive de construcție în centrul istoric, până în 2022
Primăria Chișinău a instituit moratoriu pe eliberarea oricăror acte permisive de construcție în centrul istoric, până la 1 aprilie 2022. Despre aceasta a anunțat primarul general al Chișinăului, Ion Ceban.
Potrivit edilului, moratoriul va fi aplicat până la elaborarea Planului Urbanistic Zonal Centru, care se propune a fi finalizat până în 2022, dacă va fi o conlucrare între autoritatea locală și cea centrală.
Acesta a menționat că a fost pe șantierul de la intersecția străzilor Mitropolit Dosoftei cu Serghei Lazo, unde, conform actelor eliberate, urma să se construiască o clădire cu 6, maximum 7 etaje. Astăzi informația este că agentul imobiliar vinde apartamente la etajele 8, 9 și 10. Primarul spune că responsabilii de șantier, dar și un director comercial care a venit la fața locului nu a putut explica exact ce construiesc. Respectiv, primarul a solicitat stoparea actelor permisive pentru construcție și restaurare până la clarificarea situației.
Tot la finele lunii septembrie, anunță Ion Ceban, va fi organizată o ședință unde vor fi invitați constructorii, consilierii, deputații din parlament, experții în domeniu pentru a discuta și a asculta toate pozițiile. Iar în scurt timp Primăria va veni cu amendamente la legislația în construcții, dar și cu privire la clădirile în paragină.
MIERCURI, 8 septembie
Guvernul a aprobat majorarea pensiilor
La 1 octombrie, toți pensionarii din Republica Moldova vor avea parte de o indexare cu 3,86% a pensiilor. Pachetul de legi a fost aprobat, astăzi, de Guvern. În paralel cu indexarea, va avea loc și creșterea pensiilor pentru pensionarii pentru limită de vârstă care iau sub 2000 de lei, a precizat premierul Natalia Gavrilița.
Indexarea de 3,86% presupune o majorare cu 135 de lei pentru o persoană cu o pensie de 3500 de lei.
Gazul lichefiat a ajuns să coste aproape 13 lei
O rețea de benzinării a scumpit gazul lichefiat, un litru ajungând să coste aproape 13 lei. Pe parcursul verii, gazul lichefiat s-a scumpit cu mai bine de un leu.
În timp ce rețeaua în cauză vinde un litru de gaz lichefiat cu 12,95 lei, la alte benzinării acesta costă între 12,07 lei și 12,82 lei. La începutul verii, un litru de gaz lichefiat costa în jur de 11,30 lei.
În prezent, un litru de benzină cu cifra octanică 95 costă în jur de 20,50 lei, iar un litru de motorină – între 16,40 și 16,62 de lei.
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit pentru ziua de 8 septembrie, următoarele prețuri maximale de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard: benzina COR 95- 20,52 lei/litru, iar motorină – 16,63 lei/litru. Agenția nu stabilește prețurile maximale pentru gazul lichefiat.
JOI, 9 septembrie
CNPF raportează o reducere pe segmentul secundar al pieței de capital
În anul 2020, s-a înregistrat o reducere pe segmentul secundar al pieței de capital, volumul sumar al tranzacțiilor constituind 1,7 miliarde de lei, în scădere cu circa 3,6 miliarde de lei sau cu 68% comparativ cu 2019. Datele se conțin în raportul Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) în domeniul supravegherii non-bancare, prezentat astăzi în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe a Parlamentului.
Raportul mai arată că, pe piața de asigurări, primele brute subscrise, care pe parcursul ultimilor ani au înregistrat o creștere relativ constantă, în 2020 au consemnat un declin, în special, cele provenite din vânzările de certificate „Carte Verde”.
În sectorul de creditare nebancară, la situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 de organizații de creditare nebancară în drept să desfășoare activități și 228 de asociații de economii și împrumut. Volumul împrumuturilor acordate de acestea a constituit 10,6 miliarde de lei, în creștere cu peste 275 de milioane de lei comparativ cu 2019.
Conducerea CNPF, revocată in corpore
Membrii Consiliului de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare au fost revocați in corpore. O hotărâre în acest sens a fost aprobată în plenul Parlamentului după audierea raportului anual al CNPF pentru anul 2020, la propunerea Comisiei economie, buget și finanțe.
După audierea raportului CNPF, dar și după runda de întrebări răspunsuri, care a durat în jur de trei ore, Comisia economie, buget și finanțe și-a prezentat raportul. „Atât pe parcursul anului 2020, cât și în perioada anterioară, CNPF a dat dovadă de o incapacitate de a îmbunătăți situația pe piața financiară nebancară, manifestându-se printr-o exercitarea insuficientă, tardivă și inadecvată a atribuțiilor sale. Acest lucru a generat mai multe efecte nefaste pe piața financiară nebancară și a rezultat în degradarea acesteia, confirmată prin cifre”, a declarat președintele Comisiei, deputatul Dumitru Alaiba.
În raportul prezentat se mai menționează că CNPF nu a întreprins acțiuni sau a întreprins acțiuni tardive, inclusiv în ceea ce ține de piața asigurărilor. De asemenea, a fost criticată și reglementarea organizațiilor de creditare nebancară. Comisia a constatat că, pe zi ce trece, calitatea acestor împrumuturi degradează. La fel, este în creștere supra-îndatorarea cetățenilor, iar unele organizații admit abuzuri.
În luarea sa de cuvânt, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Oleg Reidman, a declarat că raportul prezentat nu are nimic în comun cu o analiză constructivă și cu o încercarea de a soluționa problemele existente. Ba dimpotrivă, ceea ce are loc în plen amintește o execuție. Potrivit lui, nu se face nici o trimitere la prevederile legale, cu excepția articolelor invocate pentru demitere.
Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Radu Marian, a menționat în luarea sa de cuvânt că CNPF răspunde de piața financiară și există foarte multe întrebări față de această entitate. „De ce s-a tolerat acordarea acelor împrumuturi de către companiile de asigurări către companii off-shore fără activitate? De ce nu s-a intervenit atunci când aceste împrumuturi abuzive amenințau întreg sistemul? De ce CNPF nu a denunțat presiunile politice? Da ce CNPF refuză să recunoască că există probleme sistemice în domeniul împrumuturile nebancare? Au fost prea multe inacțiuni, care din păcate au dus la crize pe piață”, a mai spus Radu Marian.
Pentru revocarea membrilor Consiliului de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare au votat 54 de deputați PAS. Deputații din BCS și cei din Partidul politic Șor nu au votat.
Din Consiliul de Administrație al CNPF fac parte: Valeriu Chițan – președinte, Nina Dosca – vicepreședinte, Iurie Filip – vicepreședinte, Victor Captari și Viorel Miron – membri.
VINERI, 10 septembrie
Guvernul definitivează măsuri care ar susține sectorul HoReCa
Guvernul definitivează un plan de măsuri care ar susține sectorul HoReCa în perioada imediat următoare, în eventualitatea creșterii numărului de infectări cu COVID-19. Despre aceasta a declarat premierul Natalia Gavrilița la o ședință de lucru cu membrii Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement din Republica Moldova (MĂR).
Totodată, au fost analizate și posibile măsuri care, pe de o parte, să țină infecția sub control, iar pe de altă parte, să facă posibilă activitatea în continuare a instituțiilor din domeniul HoReCa.
În context, Natalia Gavrilița a declarat că Guvernul examinează posibilitatea instituirii mai multor măsuri de sprijin, cum ar fi subvenționarea orelor de muncă reduse pentru angajați.
Aneta Zasavițchi, președinta Asociației MĂR, a vorbit despre necesitatea creării unui secretariat activ al Comisiei Naționale Excepționale pentru Sănătate Publică și consultării cu asociațiile de profil înainte de emiterea hotărârilor Comisiei.
Într-un comunicat de presă al Guvernului se precizează că reprezentanții mediului de afaceri s-au arătat deschiși să contribuie la elaborarea și implementarea unor măsuri de protecție epidemiologică clare și eficiente, astfel încât să aibă în continuare posibilitatea să activeze în condiții de siguranță pentru cetățeni.
Calitatea portofoliului de credite a înregistrat o înrăutățire ușoară, BNM
Primul semestru al anului curent se caracterizează prin creșterea activelor, creditelor, depozitelor persoanelor fizice, fondurilor proprii. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, sectorul bancar dispune de un nivel înalt de lichiditate. Profitul obținut în primul semestru a înregistrat o creștere față de perioada similară a anului precedent. Totodată, comparativ cu finele anului precedent, s-au diminuat depozitele persoanelor juridice, iar calitatea portofoliului de credite a înregistrat o înrăutățire ușoară.
La data de 30 iunie, activele totale au constituit 109,7 miliarde de lei, majorându-se pe parcursul semestrului unu al anului 2021 cu 5,7%. În structura activelor, ponderea cea mai mare a revenit articolului din bilanț „Credite și avansuri la cost amortizat”, care a constituit 44,3% (48,6 miliarde de lei), fiind în creștere cu un punct procentual.
Soldul brut (prudențial) al creditelor a constituit 45,5% din totalul activelor sau 49,9 miliarde de lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 9,4% (4,3 miliarde de lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul primului semestru al anului curent s-a majorat cu 39,8% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cele mai mari creșteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele de consum – cu 19,5% (1,5 miliarde de lei) și la credite acordate pentru procurarea sau construcția imobilului – cu 18,1% (1,4 miliarde de lei).
Pe parcursul perioadei de referință, ponderea creditelor neperformante (sub-standard, dubioase și compromise) în totalul creditelor s-a majorat nesemnificativ cu 0,1 puncte procentuale, constituind 7,5% la data de 30 iunie, indicatorul menționat variind de la 2,5% până la 13,7%, în funcție de bancă.
Totodată, creditele neperformante în valoare absolută au crescut cu 11% (370,1 milioane de lei), constituind 3,7 miliarde de lei. În perioada analizată s-a diminuat nesemnificativ și ponderea creditelor expirate în totalul creditelor, de la 4,5% până la 3,9%.
La situația din 30 iunie, în Republica Moldova activau 11 bănci licențiate de Banca Națională a Moldovei. Banca comercială „Energbank” SA era supravegheată în cadrul regimului de intervenție timpurie aplicat la data de 11 ianuarie 2019, ca urmare a constatării unui grup de persoane acționând concertat, care a achiziționat și poseda o deținere calificată în capitalul social al băncii în mărime de 52,55% fără aprobarea prealabilă scrisă a BNM. Ulterior, prin hotărârea Comitetului executiv al BNM din 9 aprilie 2021 a fost prelungită perioada de desemnare a administratorilor temporari ai „Energbank” până pe 29 octombrie 2021.
La 30 iunie, profitul în sistemul bancar a însumat 941,7 milioane de lei, majorându-se cu 34,0% (238,9 milioane de lei) comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Circa 40 de tronsoane de drumuri naționale au învelișul deteriorat de peste 65 %
Circa 40 de tronsoane de drumuri naționale au învelișul deteriorat de peste 65 %, iar pe drumuri locale lipsesc peste 2 800 de indicatoare rutiere. Zece poduri amplasate pe drumuri naționale și 14 pe drumuri locale nu corespund normelor de securitate. Participanții la ședința Consiliului Fondului Rutier, de comun cu Guvernul, au analizat aceste date, propunând mai multe măsuri, inclusiv majorarea sumei alocațiilor pentru întreținerea drumurilor pe timp de iarnă.
Sergiu Bejan, director general interimar la „Administrația de Stat a Drumurilor”, a spus că în anul curent pentru întreţinerea şi reparaţia drumurilor publice naţionale şi construcţiilor inginereşti au fost alocați 1 532 059,8 mii lei. Până la data de 1 august, din această sumă au fost valorificate doar 504 448,6 mii lei.
Premierul Natalia Gavrilița a declarat că mijloacele Fondului Rutier trebuie gestionate în mod transparent și în condiții de maximă eficiență, în interesul cetățenilor. Este necesar un mecanism prin care fiecare cetățean să poată vedea care drumuri se află în reparații, pe ce criterii au fost selectate acestea, câți bani s-au alocat pentru lucrări, cine este antreprenorul, dar și cum este evaluată calitatea lucrărilor. Totodată, prin intermediul acestui mecanism, fiecare cetățean trebuie să poată semnala nereguli și eventuale abuzuri.
Rețeaua de drumuri publice naționale care se află în gestiunea ,,Administrația de Stat a Drumurilor” constituie 5 902 km. Executarea lucrărilor de întreținere a drumurilor publice naționale se efectuează de către 11 întreprinderi specializate S.A. ,,Drumuri” unde activează circa 1 950 angajați.
SÂMBĂTĂ, 11 septembrie
Peste 38 de mii de companii au primit asistență în cadrul inițiativei EU4Business
Peste 38 de mii de companii din Moldova au primit, pe parcursul anilor 2019-2020, asistență în cadrul inițiativei EU4Business. Dintre aceștia, 553 de antreprenori au primit împrumuturi cu o valoare totală de 101,16 milioane de euro în cadrul programelor UE de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii. Au fost oferite 37 364 de consultații.
Delegația UE în Republica Moldova precizează că, doar în 2020, datorită sprijinului UE, 11 418 persoane au obținut locuri de muncă. De exemplu, Gheorghe Avornik, fondatorul liceului Litterarum, a primit un credit, care însuma și elemente de grant, de la linia de creditare EU4Business-BERD prin intermediul Victoriabank. Creditul a acoperit 15% din suma finanțării. Această oportunitate financiară i-a permis să renoveze clădirea școlii, să demoleze vechiul acoperiș și să ridice un alt nivel. Toate ferestrele au fost înlocuite, iar infrastructura energetică renovată.
Și Denis Korablev, care are o afacere cu bagaje ecologice, a beneficiat de un grant în cadrul liniei de credit EU4Business-BERD pentru achiziționarea unei linii de producție automate. Acest lucru l-a ajutat să-și diversifice produsele și, în toiul pandemiei, a început să exporte măști și halate medicale în alte țări, inclusiv Italia și Franța.
Programul Eu4Business oferă suport și încurajează antreprenorii mici și mijlocii să-și îmbunătățească calitatea produselor și să-și modernizeze serviciile.
BERD lansează ghiduri online „hands on” în afaceri
BERD lansează în limba română pentru Moldova, iar pentru Georgia și Ucraina în limba respectivelor țări, ghiduri online „hands on” în afaceri, inclusiv în materie juridică și financiară, adresate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii în condițile provocărilor post-pandemice.
Acestea se conțin pe un site nou creat și constituie îndrumări de specialitate pentru proprietari și manageri cum să se ocupe de furnizori, clienți și angajați, să orienteze provocările operaționale și financiare spre un proces de restructurare. Platforma oferă, de asemenea, întreprinderilor îndrumări juridice în domeniul dreptului corporativ, al ocupării forței de muncă și al insolvenței, domenii în care întreprinderile mici au o cerere puternică de cunoștințe și informații.
Lansat ca parte a sprijinului sporit acordat IMM-urilor în contextul crizei coronavirusului, site-ul web este structurat pe șase module sau puncte de intrare: dezvoltarea strategiei de afaceri; gestionarea de succes a afacerii, manajementul personalului; dezvoltarea afacerii online; menținerea sănătății finanțelor afacerii; restructurarea finanțelor afacerii.
Șabloanele și studiile de caz utilizate ajută utilizatorii să aplice cunoștințele în practica zilnică. Informațiile sunt disponibile gratuit în limbile română, engleză și rusă și sunt concepute pentru a fi utilizate de fiecare economie în care funcționează BERD. Nu este necesară înregistrarea pentru a utiliza site-ul.
Paginile de țară ale proiectului sunt finanțate de guvernul britanic prin intermediul Fondului pentru bună guvernare, precizează sursa.
