logo

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 5-7 mai. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-saptamanii-5-7-mai-cele-mai-importante-stiri-din-7966_1020029.html

● MARŢI, 5 mai

CFM va face o revizie tehnică amplă a trenurilor


ÎS Calea Ferată a Moldovei urmează să facă o revizie tehnică amplă a trenurilor diesel, precum şi a locomotivelor din dotare. O dispoziţie în acest sens a fost semnată de către ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Vasile Botnari, care a convocat marţi, 5 mai, o şedinţă cu conducerea CFM după un nou incendiu pe trenul de pe cursa Chişinău-Ocniţa. Vasile Botnari a solicitat efectuarea unei investigaţii ample privind cauzele producerii incendiilor la garniturile diesel care circulă pe cursele interne, în vederea neadmiterii repetării incidentelor similare. Totodată, ministru a solicitat urgentarea procedurilor de certificare a celor 5 garnituri de tren modernizate, în vederea repunerii lor cât mai rapid în circulaţie. Potrivit directorului general al CFM, Vladimir Cebotari, în prezent întreprinderea operează cu 125 de locomotive, dintre care 66 magistrale. Cele mai noi locomotive au o vârstă de peste 30 de ani. Totodată, pe liniile interne circulă 10 garnituri diesel, la fel cu termenul de exploatare avansat, cele mai noi fiind achiziţionate în 1986.

Locomotiva care a luat foc la sfârşit de martie a fost scoasă din uz

Locomotiva care a luat foc la sfârşitul lunii martie, în apropiere de oraşul Făleşti, a fost scoasă definitiv din uz, a declarat directorul general al întreprinderii Calea Ferată a Moldovei, Vladimir Cebotari. Ca şi în cazul incendiului produs luni, 4 mai, într-un alt tren de pe aceeaşi rută, Chişinău-Ocniţa, materialul rulant era învechit. Directorul CFM a comunicat că locomotiva care a ars pe 31 martie nu a mai putut fi reparată. Incendiul din 4 mai însă a fost minor şi nu a necesitat intervenţia pompierilor. Focul a izbucnit între 2 vagoane şi a putut fi stins de către însoţitorii de tren. Pagubele urmează a fi estimate. Solicitat de IPN, ofiţerul de presă al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, Diana Ţurcan, a declarat specialiştii laboratorului experimental antiincendiar au stabilit că în cazul incendiului din martie focul a izbucnit în regiunea din spate a motorului. S-a constat că incendiul a pornit de la scurgerea uleiului din sistemul de lubrifiere pe suprafeţele incandescente şi, ulterior, inflamarea acestuia.

2 centuri de ocolire vor fi construite dintr-un grant oferit de UE

Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova un grant de 15 milioane de euro pentru construcţia a două centuri de ocolire. Un acord de grant în acest sens a fost semnat la Chişinău de către ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Vasile Botnari, şi Julia Otto, director al Oficiului BERD Chişinău, care va gestiona grantul. Cele 15 milioane de euro vor fi utilizate pentru construcţia variantei de ocolire la Bahmut, cu o lungime de 6 km, pe drumul naţional R1 Chişinău – Ungheni – Sculeni – frontiera cu România, şi a variantei de ocolire la Vulcăneşti, cu lungimea de 8,5 km, pe drumul naţional M3 Chişinău – Giurgiuleşti – frontiera cu România.

Patronii care oferă salarii „în plic” vor fi „vânaţi”

Echipe multidisciplinare, formate din specialiştii mai multor instituţii de stat, urmează să desfăşoare un şir de activităţi menite să identifice contribuabilii care practică achitarea salariilor „în plic” şi „munca la negru”. Un regulament comun privind lucrul echipelor multidisciplinare a fost semnat marţi, 5 mai, de Confederaţia Naţională a Sindicatelor, Inspectoratul General al Poliţiei, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Inspectoratul de Stat al Muncii au semnat. Şeful IGP, Gheorghe Cavcaliuc, a declarat că la identificarea agenţilor economici care încalcă legea membrii echipelor multidisciplinare vor ţine cont de disponibilitatea de numerar, desfăşurarea muncii în sectoarele tradiţionale, dar şi cifra de afaceri semnificativă în raport cu fondul de salarizare.

MIERCURI, 6 mai

Raport Kroll: O investigaţie legală este necesară pentru a recupera fondurile


Compania Kroll, care a efectuat investigaţia preliminară a furtului unui miliard de dolari din 3 bănci moldoveneşti, remarcă în raportul său că „o investigaţie legală completă este necesară pentru a afla cine şi cât a beneficiat de aceste fonduri şi a aplica o strategie legală potrivită pentru a recupera fondurile risipite fraudulos”, citează IPN o traducere neoficială a moldova.org. În traducere se menţionează că între 2012 şi 31 octombrie 2014, expunerea companiilor considerate parte a Grupului Shor a crescut dramatic de la 1,1 miliarde de lei la 8 miliarde de lei. La început, aceasta părea a fi activitate legitimă de creditare, iar, în timp, a devenit caracterizată de tranzacţii complexe în cadrul căror fondurile de împrumut treceau de la o bancă la alta, de la o entitate la alta, prin intermediul unor entităţi străine ce foloseau conturi bancare letone. Structura tranzacţiilor în ansamblu a fost proiectată în încercarea de a masca intenţionat adevărata natură a activităţii de împrumut şi a maximiza creditul disponibil. Profilul general al acestor contractanţi de împrumuturi nu era tipic pentru tranzacţiile comerciale normale şi nivelul de conectare dintre aceste entităţi demonstrează efortul de a ascunde expunerea reală a băncilor.

Schimbarea valutei deteriorate poate fi problematică

În Republica Moldova, schimbarea valutei deteriorate poate fi problematică, fiind lăsată la latitudinea băncilor şi punctelor de schimb valutar. Nu există o prevedere legală care le-ar obliga să accepte pentru schimb bancnotele rupte, chiar şi contra unui comision bun. În aceste condiţii, singura soluţie care le rămâne moldovenilor este să păstreze valuta deteriorată pentru ocaziile când eventual vor călători în ţara de origine sau vor putea apela la cunoştinţele de peste hotare. Serviciul de presă al Băncii Naţionale a Moldovei a comunicat că, potrivit Regulamentului cu privire la unităţile de schimb valutar, se acceptă bancnotele care au defecte neînsemnate în urma uzurii fireşti, cum ar fi murdăriri şi ştersături, precum şi pete mici de grăsime sau de altă natură, înscrieri, amprente de ştampilă (cu excepţia ştampilelor care constată că bancnota este neautentică), care nu modifică principalele semne de plătibilitate. Acelaşi regulament spune că la latitudinea sa, unitatea de schimb valutar poate efectua operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice primind de la clienţi bancnote autentice în valută străină având defecte mai esenţiale sau de altă natură decât cele enunţate mai sus.

● JOI, 7 mai

Rata inflaţiei, mai mare decât cea prognozată la începutul anului


Banca Naţională a Moldovei (BNM) a revizuit în creştere prognoza privind rata anuală a inflaţiei pentru anul curent. Aceasta va constitui 8,15%, faţă de 5,8% prognoza din ianuarie.  Potrivit BNM, inflaţia va urca în acest an la cel mai înalt nivel din ultimii şapte ani. În cadrul unei conferinţe de presă, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a afirmat că factorul principal care a influenţat majorarea ratei inflaţiei a fost deprecierea monedei naţionale şi consecinţele acestei deprecieri, în special creşterea preţurilor la produsele alimentare şi industriale de bază. Guvernatorul a spus că în trimestrul II al anului viitor inflaţia va începe să revină în limita indicelui ţintit de BNM, adică de 5%, plus-minus 1,5%

Creditele oferite celor 3 bănci ar putea să se transforme în datorie publică, Draguţanu

Dacă cele trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank – nu vor restitui de urgenţă creditele acordate de BNM, această datorie va fi transformată în datorie publică internă, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, joi, la o conferinţă de presă. Drăguţanu nu a precizat care este mărimea datoriei, dar a spus că cifrele vehiculate în presă nu sunt corecte şi că „cifra adevărată” este influenţată de volumul de retragere a depozitelor în lei de la băncile respective şi de alţi factori. În ceea ce priveşte impactul pe care îl va avea transformarea creditelor nerambursate în datorie publică internă, Drăguţanu a spus că suma va fi împărţită pe mai mulţi ani, astfel că veniturile bugetului, din care va fi acoperită, nu se vor reduce într-atât ca să fie necesară reducerea unor compartimente de cheltuieli bugetare.