RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 4 iulie – 9 iulie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[●LUNI, 4 iulie] [UE oferă un acces mai larg exporturilor din Moldova] Uniunea Europeană oferă, de la 1 iulie, acces mai larg pentru exporturile din Republica Moldova. Delegaţia UE la Chişinău precizează într-un comunicat de presă că Republicii Moldova poate efectua exporturi pe pieţele UE cu scutiri de taxe şi fără limitări. Excepţie fac 12 produse agricole, care pot fi exportate cu scutire de taxe doar într-o cantitate anume. Durata de acces special la piaţa UE a fost extinsă cu 3 ani, până în decembrie 2015. De asemenea, vor cunoaşte o relaxare şi contingente tarifare (volumele scutite de taxe) la 4 din cele 12 produse pentru care mai există limitări. Astfel, în 2011 Moldova va putea exporta fără taxe în UE o cantitate suplimentară de 5 milioane de litri de vin (50 000 hectolitri sau peste 6,6 milioane de sticle), atingând un total de 150 000 hectolitri pentru anul 2011. Volumul va creşte la 180 000 hectolitri în 2012 şi 240 000 hectolitri pentru fiecare an din perioada 2013 – 2015. Contingentele tarifare pentru orz, porumb şi grâu au fost mărite cu 5 000 de tone pe an pentru perioada 2013 – 2015. [Ministrul agriculturii: Scumpirea pâinii este nejustificată] Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, susţine că scumpirea pâinii la Edineţ şi Drochia este nejustificată. Oficialul a declarat că nu au existat motive pentru a opera aceste majorări. ,,Atunci când cineva vine cu majorări de preţuri la un produs atât de sensibil vine şi cu un calcul, vine cu lanţul valoric, ca noi să vedem de unde se ia această majorare”, a menţionat ministrul, spunând că producătorii din nord nu au făcut acest lucru. Ministrul a mai spus ca deja s-a început recoltarea grâului şi a îndemnat producătorii să încheie contracte cu morile pentru a-l măcina. „Ca să nu ajungem din nou la Crăciun şi să stopăm exporturile de grâu”, a adăugat Vasile Bumacov. [Controlul corupţiei ar putea împiedica practica salariilor ,,în plic”, analist] Pentru a stopa sau cel puţin a diminua practica de achitare a salariilor „în plic” trebuie, mai întâi de toate, de luptat cu corupţia, inclusiv în rândul autorităţilor abilitate cu funcţii de control şi sancţionare a angajatorilor şi angajaţilor care încalcă legislaţia. De această părere este expertul IDIS „Viitorul”, Alexandru Fala. În opinia expertului, stabilirea unor amenzi mai dure pentru angajatorii şi salariaţii care se ţin de această practică ar putea avea un oarecare efect, dar asta nu înseamnă că salariile „în plic” vor dispărea. ,,Presupunem ca va veni cineva de la Inspectoratul Fiscal să-i inspecteze, sau de la o altă organizaţie, şi va depista nereguli în ceea ce ţine de remunerare, atunci acel cineva va fi mituit şi s-a rezolvat problema. Problema e că noi avem instituţii publice corupte şi, chiar dacă aplicăm măsuri mai aspre, nu înseamnă că actele de corupţie nu vor mai exista”, a notat expertul. O soluţie, spune acesta, ar fi îmbunătăţirea mediului economic. ,,De exemplu, să fie reduse anumite plăţi, să spunem plăţi fiscale clasice, când se oferă anumite licenţe sau altceva. Dar când vorbim despre îmbunătăţirea mediului de afaceri, iarăşi vorbim şi despre lupta cu corupţia şi diminuarea poverii administrative, adică şirul de proceduri birocratice. Doar atunci evaziunea fiscală ar putea să se reducă, iar salariile să fie plătite în mod oficial”, a menţionat expertul IDIS. [● MARŢI, 5 iulie] [Credite fără dobândă la Mobiasbancă] Banca comercială „Mobiasbancă – Groupe Société Générale” lansează o nouă campanie promoţională – „Vara fără dobândă”, destinată persoanelor fizice. Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei bancare, persoanele fizice care vor beneficia de un credit în luna iulie nu vor achita dobânda pe parcursul primelor 2 luni ale contractului de credit. De asemenea, persoanele fizice care vor contracta un credit în luna august nu vor achita dobânda pe parcursul primei luni a contractului. În campania promoţională sunt incluse atât creditele fără garanţii (Retail, To-To, Study şi Work&Travel), cât şi creditele cu garanţii (Prosper, Auto şi Imobiliar). [BERD va aloca 100 mln euro pentru proiectele investiţionale din Republica Moldova] Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare va acorda pe parcursul anului curent peste 100 de milioane de euro pentru proiectele investiţionale din Republica Moldova. Declaraţia a fost făcută în cadrul întrevederii viceprim-ministrului Valeriu Lazăr, ministrul al economiei, cu delegaţia BERD, condusă de către Jonathan Charles, directorul Departamentului Comunicare BERD. „BERD vine să susţină politica economică realizată de către Republica Moldova, păstrând portofoliu de creditare la nivelul anului 2010”, a menţionat Jonathan Charles. În prima jumătate a anului curent, deja au fost lansate 5 proiecte investiţionale cu un buget de 45 de milioane de euro. [Peste 93% din dividendele companiilor de stat au fost asigurate de cele administrate de Ministerul Economie] Topul companiilor cu capital de stat cu cele mai mari dividende care urmează să fie achitate la bugetul de stat a fost făcut public de Ministerul Economiei. În rezultatul analizei informaţiei prezentate de organele centrale de specialitate referitor la repartizarea profitului net pe anul de gestiune 2010 a societăţilor pe acţiuni cu cotă de stat şi a întreprinderilor de stat din administrarea acestora s-a constatat că dividendele aferente cotei de participare a statului în societăţile pe acţiuni sunt în valoare de 245,695 mln lei, din care cota societăţilor administrate de Ministerul Economiei (inclusiv Agenţia Proprietăţii Publice) este de 230,154 mln sau 93,67%. Din TOP 5 companii cu capital de stat care au asigurat statului cele mai mari dividende fac parte: SA MOLDTELECOM (cu 192,8 mln lei), S.A. METALFEROS (32,7 mln lei), I.S. MOLDATSA (12,1 mln lei), I.S. MOLDELECTRICA (7,3 mln lei) şi SA TUTUN CTC (cu 6 mln lei). Ministrul Economiei, Valeriu Lazar, a menţionat în cadrul conferinţei de presă la tema respectivă că activele statului au un potenţial mult mai mare la capitolul eficienţă şi dividende, doar că pentru aceasta trebuie de aplicat un complex de măsuri, care nu se poate reduce doar la unele acţiuni înguste. Întrebat dacă unificarea achiziţiilor tuturor companiilor de stat în subordinea unei singure instituţii guvernamentale va contribui la eficientizarea activităţii întreprinderilor cu capital de stat, Valeriu Lazar a declarat că acest pas reprezintă doar una din opţiunile existente. Din TOP 5 companii cu capital de stat care au asigurat statului cele mai mici dividende fac parte: I.S. IZOMER (390 de lei), I.S. TIPOGRAFIA ACADEMIEI DE STIINTE (310 lei), I.S. URBANPROIECT (240 lei), I.S.CALEA FERATA DIN MOLDOVA (150 lei). [● MIERCURI, 6 iulie] [Democraţii condiţionează demonopolizarea exportului de metale] Partidul Democrat pune condiţii pentru votarea în lectura a doua a Proiectul Legii privind demonopolizarea exportului metalelor feroase şi neferoase. Democraţii cer ca agenţii economici implicaţi în operaţiuni să deţină în proprietate încăperi închise pentru păstrarea şi prelucrarea deşeurilor, cu suprafaţa nu mai mică de 400 de metri pătraţi. O altă condiţie este ca firmele să dispună de capital propriu de cel puţin 5 milioane de lei şi de capital social de cel puţin 2 milioane de lei, confirmate prin rapoarte de audit independent. Democraţii cer, de asemenea, ca agentul economic să deţină în proprietate un laborator de identificare a compoziţiei şi calităţii deşeurilor şi un laborator radiologic, existenţa căruia este cerută de legislaţia internaţională. Preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe, deputatul PLDM, Veaceslav Ioniţă, a declarat că aceste condiţii nu au nimic în comun cu proiectul propus de PLDM. Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, există cel puţin 70 de companii care colectează metale şi sunt nevoite să vândă la preţuri de nimic unei singure companii care are drepturi de export. „Interesul public este ca agenţii economici să nu fie presaţi, dar să vândă acolo unde doresc. Avem, de fapt, o subjugare a unui agent economic”, a spus Veaceslav Ioniţă. Proiectul Legii privind demonopolizarea exportului metalelor feroase şi neferoase a fost votat în prima lectură în şedinţa din 5 iulie a Parlamentului. În prezent drepturi de export are doar firma „Metal Feros”. În 2010, firma a înregistrat o cifră de afaceri de peste 600 de milioane de lei, din care a plătit statului impozite de circa 46 milioane de lei. [● JOI, 7 iulie] [Se scumpeşte alcoolul] Guvernul a aprobat majorarea preţului minim de comercializare a băuturilor alcoolice tari cu ridicata, adică angro, de 36 la 56 de lei/litru şi cu amănuntul – de la 50 la 80 de lei/litru. Viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Ştefan Chitoroagă, a precizat că proiectul pentru modificarea Legii cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice este o iniţiativă legislativă a deputatului PDM, Valeriu Guma. Prim-ministrul Vlad Filat a menţionat că proiectul va ajunge în Parlament, iar dacă va fi nevoie de unele ajustări, le va face legislativul. [● VINERI, 8 iulie] [Premierul este nemulţumit că lucrările de reparaţie a aeroportului nu au început încă] Prim-ministrul Vlad Filat a dat ministrului transportului, Anatol Şalaru, un termen de două săptămâni ca să adune informaţii şi să prezinte un raport despre proiectul de reparaţie a Aeroportului Internaţional Chişinău. Premierul s-a arătat nemulţumit de faptul că lucrările nu au demarat încă. Acesta a mai spus că dacă cineva crede că prin decizii birocratice se poate da peste cap un proiect de asemenea anvergură, va trebuie să-şi asume şi responsabilităţile. Lucrările de reparaţie şi modernizare a Aeroportului Internaţional Chişinău sunt estimate la 55 de milioane de lei. Banii sunt alocaţi din fondurile împrumutului acordat de către Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. [Centrul anticorupţie sesizează despre un presupus furt de metale de la Moldcarton] Aproape 20 de tone de resturi şi deşeuri de metale feroase au fost depistate în cadrul controlului unui autocamion de model „Iveco”, oprit pe traseul Chişinău-Cimişlia. Ofiţerii anticorupţie au găsit printre deşeurile feroase ţevi, robinete, motoare, alte metale, care se presupune că au fost sustrase de pe teritoriul întreprinderii „Moldcarton”, intrată în procedură de insolvabilitate. Potrivit unui comunicat de presă al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, şoferul a declarat că încărcătura urma să ajungă în portul Constanţa din România pentru a fi comercializată. Şoferul a mai spus că acţiona la indicaţia patronului său, care reprezintă firma ce se ocupă de gestionarea fabricii „Moldcarton”, Ofiţerii anticorupţie dispun de informaţii că un alt autocamion încărcat cu deşeuri de metale se află pe teritoriul fabricii, urmând să plece clandestin cu marfa sustrasă. CCCEC precizează că pe toate bunurile imobile ale întreprinderii a fost aplicat sechestru de către instituţiile bancare în baza titlurilor executorii, iar întreprinderea se află în proces de insolvabilitate. Încărcătura a fost sigilată până la luarea unei decizii. Centrul întreprinde acţiuni pentru pornirea a două cauze penale, în baza art. 190 şi 251 Cod Penal – „escrocherie” şi „însuşirea, înstrăinarea, substituirea sau tăinuirea bunurilor confiscate sau sechestrate”. [ Biletele de avion în Moldova se pot ieftini în jumătate] Preţurile la biletele de avion se pot reduce cu până la 40-50 la sută. De această părere este expertul Radu Bezniuc, care a realizat un studiu al pieţei aeriene din Republica Moldova. Măsurile care ar putea determina reducerea preţurilor sunt: o lege a aviaţiei civile, care ar reglementa activitatea întreprinzătorilor din acest domeniu, concurenţa între companiile aeriene, dar şi transparenţa în calcularea taxelor aeroportuare. Potrivit autorului studiului, una din probleme care determină preţul înalt la bilete este numărul mic de companii pe piaţa aeriană. În Republica Moldova poziţia dominantă o deţine operatorul naţional Air Moldova. Compania este în subordinea Ministerului Transporturilor şi are peste 49% din cotă de piaţă. Potrivit lui Radu Bezniuc, o lege care ar crea condiţii de acces liber pe piaţa serviciilor de transport aerian pentru orice companie, va stimula creşterea gradului de concurenţă. Radu Bezniuc vede un element restrictiv şi în faptul că piaţa aeriană din Republica Moldova este reglementată în mare parte de Ministerul Transporturilor. O soluţie pentru îmbunătăţirea mediului competitiv, în limita cadrului normativ existent, ar putea fi organizarea unui concurs periodic anual pentru obţinerea drepturilor de operare a unei destinaţii, este de părere expertul. Cu referire la taxele aeroportuare, în studiu se menţionează că la aeroportul din Chişinău companiile aeriene plătesc 23,9% din costul biletului. Companiile nou venite pe piaţă au reduceri, iar acest lucru îi nemulţumeşte pe operatorii deja existenţi pe piaţă. În context, vicepreşedintele executiv al Moldavian Airlines, Anatol Bzdovâi, a declarat că toate taxele trebuie să fie la fel. [Iniţiativele micilor întreprinzători sunt sabotate, Eugen Roşcovanu] Iniţiativele micilor întreprinzători sunt sabotate. Altfel nu poate fi explicat blocajul instituţional existent, a declarat la o conferinţă de presă preşedintele Asociaţiei Micului Business (AMB), Eugen Roşcovanu.Potrivit preşedintelui AMB, o mare parte din agenţii economici sunt nevoiţi să activeze semilegal şi nu pot să-şi legitimeze businessul deoarece modalităţile de deschidere a afacerilor sunt limitate, iar autorităţile nu sunt receptive la sutele de scrisori din partea oamenilor de afaceri care vin cu propuneri concrete, care le-ar permite să activeze în condiţii mai bune. ,,Asociaţia Micului Business, antreprenorii independenţi, trimit propuneri trimestrial la Guvern, la Parlament, pentru ca să se elaboreze un document care ar lărgi domeniile de activitate, de exemplu în forma cea mai lejeră cum este patenta de întreprinzător”, a remarcat Eugen Roşcovanu. Preşedintele AMB a mai spus că atât executivul, cât şi legislativul, trebuie să se ocupe de reforme şi de elaborarea actelor normative și legislative care ar fi în consens cu modul de activitate a micilor antreprenori. [● SÂMBĂTĂ, 9 iulie] [La Mărculeşti va fi construită o aerogară pentru pasageri şi o şcoală de piloţi] Pe teritoriul Aeroportului internaţional liber „Mărculeşti” se preconizează a fi creat un centru internaţional de logistică, unde vor fi implementate tehnologii moderne în domeniul producţiei şi managementului. De asemenea, planul de modernizare a aeroportului presupune să fie construită şi o aerogară pentru pasageri, care va servi drept aeroport de rezervă. Perspectivele de modernizare au fost anunţate de către administraţia aeroportului în cadrul unei vizite a preşedintelui interimar, Marian Lupu. De asemenea, administraţia aeroportului îşi propune să creeze o şcoală de piloţi şi să cumpere elicoptere noi. În context, reprezentanţii administraţiei aeroportului au menţionat că Aeroportul internaţional liber „Mărculeşti” oferă investitorilor autohtoni şi străini un mediu excelent pentru plasarea investiţiilor şi desfăşurarea afacerilor acestora în vecinătate cu Uniunea Europeană. Rezidenţii aeroportului pot desfăşura activităţi gen prestarea serviciilor aeroportuare şi transportarea mărfurilor pe cale aeriana, comerţul angro, fabricarea producţiei industriale pentru export, prelucrarea producţiei agricole, ambalarea şi marcarea producţiei etc.