RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 4-9 martie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[●LUNI, 4 martie] [Ministrul agriculturii infirmă că sectorul zootehnic ar fi în prag de faliment] Fermierii se confruntă cu probleme, dar sectorul zootehnic nu este în prag de faliment. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare nu intenţionează să propună importarea furajelor fără plata taxei de import, aşa cum se vehicula în presă. Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, a declarat că, deşi sectorul zootehnic se confruntă cu probleme, nu poate fi vorba de falimentări sau disponibilizări. Sâmbătă, 2 martie, oficialul a participat la conferinţa anuală a Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova şi a spus că a discutat cu ei despre ce urmează să se întreprindă pentru a depăşi cât mai uşor consecinţele secetei de anul trecut. [●MARȚI, 4 martie] [Oameni de afaceri din 15 ţări participă la forumul „Invest in Moldova”] Peste 40 de companii străine din 15 ţări şi circa 150 de agenţi economici locali participă la Forumul investiţional Internaţional 2013 „Invest in Moldova”. Evenimentul este organizat de către Ministerul Economiei, Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor (MIEPO), în parteneriat cu Asociaţia Mondială a Agenţiilor de Promovare a investiţiilor (WAIPA) şi Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), care face parte din grupul Băncii Mondiale. Directorul executiv WAIPA, Carlos Bronzatto, a menţionat că obiectivul asociaţiei este de a atrage în Republica Moldova investiţii productive şi pe termen lung, iar MIEPO va fi o interfaţă între Guvern şi comunitatea oamenilor de afaceri. WAIPA reuneşte organizaţii similare MIEPO din peste 140 de ţări. Tomasz Telma, director pentru Europa şi Asia Centrală a IFC, a spus că, din 1995 şi până în prezent, corporaţia a realizat în Republica Moldova proiecte în valoare de 100 de milioane de dolari. IFC acordă şi asistenţă consultativă. Anul trecut a fost lansat un proiect de îmbunătăţire a mediului de afaceri, cu susţinerea Suediei, Austriei şi Olandei. Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, a menţionat că prezenţa la for a unui număr mare de companii străine face dovada încrederii comunităţii internaţionale faţă de Moldova. Ambasadorul a mai spus că rămân în vigoare obiectivele de a semna Acodul de Asociere şi Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv la summitul de la Vilnius,din toamna acestui an. În cadrul forumului au fost prezentate oportunităţile investiţionale ale Republicii Moldova în sectoarele agricol şi industrial, unele particularităţi ale climatului investiţional şi procesului de privatizare, dar şi proiecte de parteriat public-privat. [●JOI, 7 martie] [Proiectele în agricultură sunt în incertitudine după votarea moţiunii de cenzură] Mai multe proiecte în agricultură şi negocierile pentru obţinerea de granturi şi fonduri pentru agricultori sunt, fie amânate, fie în incertitudine, după ce Guvernului i-a fost acordat vot de neîncredere în Parlament. „Am primit un mesaj că s-a amânat pentru o lună finalizarea negocierilor la Bruxelles privind oferta europeană pentru agricultură. Trebuia să mergem pe 11 martie ca să finalizăm negocierile şi să semnăm acordurile. Avem totul pregătit. Acum însă insistăm, poate îi convingem să semnăm înţelegerea. Aceste negocieri erau necesare şi pentru comerţul liber cu UE”, a remarcat ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov. Oficialul a mai spus că a fost anulată şi o deplasare în Japonia. „Trebuia să semnăm programe pentru obţinerea de biomasă pentru grădiniţe, şcoli şi spitale. Deplasarea urma să aibă loc pe 25 martie, a fost stabilită o întâlnire şi cu premierul Japoniei. Acum nu mai are rost să mergem, probabil am pierdut programele, nu va mai avea loc deplasarea. Are de suferit şi situaţia social-economică din ţară, dar şi imaginea ţării”, a mai spus oficialul. Ministrul agriculturii susţine că urmau să aibă loc şi negocieri cu Banca Mondială. „Negocieri ca să primim bani pentru cei care au semănat grâu şi porumb. Acum suntem în incertitudine şi cu acestea”, a subliniat Vasile Bumacov. Parlamentul i-a acordat vot de neîncredere Guvernului la 5 martie. Vineri, 8 martie, prim-ministrul Vlad Filat va anunţa demisia Cabinetului de miniştri după care preşedintele ţării urmează să identifice un candidat la funcţia de şef al executivului. [Agenţii economici care vor dori să vândă seminţe vor trebuie să se înregistreze] Agenţii economici care doresc să producă seminţe pentru a le vinde, vor trebui să se înscrie la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, care este organul de control semincer. Aceştia vor trebui să respecte tehnologiile de producere, prelucrare şi plasare pe piaţă a seminţelor şi să poarte răspundere de calitatea seminţelor. Un proiect de lege în acest sens a fost votat de către deputaţi la propunerea Ministerului Agriculturii. Seminţele vor fi plasate pe piaţă în ambalaje închise şi etichetate, iar menţiunile înscrise pe etichetă trebuie să reflecte şi să ateste identitatea şi calitatea acestora, inclusiv starea fitosanitară. Seminţele care au fost tratate se vor pune în circuitul comercial numai în ambalaje care trebuie să conţină o inscripţie de avertizare că produsul a fost tratat chimic sau biologic. Potrivit Ministerului Agriculturii, necesităţile producătorilor agricoli locali sunt, practic, satisfăcute cu seminţe de origine autohtonă. Fac excepţie seminţele de sfeclă de zahăr, care sunt importante 87%, mazăre boabe – 32%, sparcetă – 20%, seminţe de cultură legumicole – 30% şi cartofi pentru reproducere – 60%. Conform cheltuielilor efectuate, utilizarea seminţelor autohtone, în schimbul celor importate va permite o reducere a costurilor de producţie, respectiv, a mijloacelor financiare necesare pentru procurarea materialului semincer în sumă de circa 480 de milioane de lei anual. În luna februarie a anului trecut, Guvernul a aprobat un proiect care prevede crearea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor. Instituţia are misiunea de a proteja consumatorii prin controlul calităţii produselor de pe piaţă, cât şi monitorizarea produselor destinate pentru export. Agenţia se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. [Guvernul alocă 200 de milioane de lei pentru majorarea capitalului social al BEM] Capitalul social al Băncii de Economii a Moldovei va fi majorat cu 200 de milioane de lei. Guvernul a aprobat în acest scop un proiect pentru modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2013. Pentru efectuarea investiţiilor în capitalul social al BEM, Guvernul propune utilizarea mijloacelor financiare, în sumă de 200 de milioane de lei, prevăzute în Legea bugetului pentru răscumpărarea valorilor mobiliare de stat convertite, aflate în portofoliul Băncii Naţionale a Moldovei. Cuantumul minim de capital al Băncii de Economii, solicitat de Banca Naţională a Moldovei, este de 355 de milioane de lei. Suma de 200 de milioane de lei reprezintă acţiunile care urmează a fi subscrise de către stat, conform cotei sale de 56,13% din pachetul de acţiuni al băncii. Restul banilor ar urma să fie depuşi în capitalul social de către ceilalţi acţionari, a precizat ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa. [Guvernul a aprobat modificări în Regulamentul de plată a concediului medical] Guvernul a aprobat modificări în Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. În regulament se specifică faptul că angajatorii vor achita indemnizaţia pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă a angajaţilor. Proiectul a fost elaborat de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat concediul medical se va plăti începând cu a 6-a. Totodată, plata indemnizaţiilor pentru incapacitate de muncă din cauza SIDA, tuberculozei, cancerului sau apariţiei riscului de a pierde sarcina se va efectua integral din bugetul asigurărilor sociale de stat, începând cu prima zi de concediu medical. [Impozit unic în agricultură] Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care producătorii agricoli vor achita un singur impozit. Potrivit ministrului agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, impozitul va fi calculat luând în consideraţie bonitatea terenului. Cota aplicată va fi de 3,1 lei la un grad-hectar. Impozitul unic va include toate impozitele şi taxele pe care le achită în prezent agricultorii, în afară de TVA, contribuţiile de asigurări sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Documentul mai prevede modificări la restituirea TVA percepută la producţia agricolă primară. Cu începere din 2013, cota TVA s-a majorat de la 8% la 20%. După mai multe discuţii cu reprezentanţii asociaţiilor de producători, s-a decis că 12% (cât a constituit majorarea) vor rămâne în conturile întreprinderilor agricole. Anterior acestea erau transferate la buget şi apoi erau restituite producătorilor în 30 de zile.