RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 4 – 9 februarie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 4 februarie] [StarNet, premiată pentru performanţa în afaceri ] Cea mai înaltă distincţie de stat, în domeniul mărcilor comerciale, „Mercuriul de Aur” a fost acordată pentru a treia oară companiei StarNet. Marele premiu, oferit în cadrul categoriei „Favoritul Anului” de către Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei, constituie recunoaşterea oficială a performanţelor obţinute de StarNet în anul 2012 şi a contribuţiei companiei la dezvoltarea domeniului tehnologiilor informaţionale din Moldova. În cei peste 9 ani de activitate, StarNet a făcut investiţii mari în infrastructură, a implementat soluţii tehnologice de ultimă generaţie, servicii inovative, reţele optice de generaţie nouă, echipament performant, aplicaţii şi sisteme inteligente. Indicii cantitativi de la finele anului 2012 arată că până în prezent compania deţine 18 centre de vânzări în capitală şi în alte oraşe din ţară, are peste 550 de angajaţi şi un număr de clienţi care a crescut impresionant an de an ajungând în 2012 la peste 65.000 de clienţi persoane fizice şi peste 2000 de companii, se arată în comunicatul StarNet. [Fermierii începători eşuează din cauza inaccesibilităţii creditelor bancare] Dacă nu au eventual economii sau alte surse de venit, fermierii începători sunt nevoiţi să ia credite de la bancă pentru a începe o afacere. De cele mai multe ori însă, băncile refuză să le ofere aceste împrumuturi pentru că nu au ce lăsa în gaj, dar şi pentru că afacerea nu este asigurată din perspectiva profitului. Şeful Serviciului produse horticole din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Şarban, a declarat că de cele mai multe ori creditele bancare sunt neaccesibile pentru a începe o afacere în agricultură, unde cheltuielile sunt de ordinelor sutelor de mii. Pentru a înfiinţa un hectar de livadă de meri, un fermier are nevoie de peste 500 de mii de lei, bani care se cer pentru instalarea sistemelor de irigare, a sistemelor antigrindină şi a spalierelor. Livezile de vişin din perspectiva investiţiilor sunt mai puţin costisitoare, dar aici intervine factorul uman, şi anume lipsa braţelor de muncă.„Chiar dacă peste tot ne lăudăm că avem braţe ieftine de muncă, noi nu le avem de fapt. Se întâmplă că în perioada de recoltare, muncitorii sunt angajaţi în altă parte şi nu se ajung pentru lucrările de strângere a roadei”, a spus Vasile Şarban. [Fostul preşedinte al Băncii de Economii va fi audiat ] Fostul preşedinte al Băncii de Economii, Grigori Gacikevici, va fi audiat astăzi, 4 februarie, de procurori. El este suspectat că a favorizat dobândirea unui credit prin înşelăciune de către doi agenţi economici. Creditul se ridică la zeci de milioane de lei. Atât conducerea Băncii Naţionale a Moldovei, cât şi premierul Vlad Filat menţionau anterior că persoanele care se fac responsabile de acumularea creditelor neperformante de către BEM şi management fraudulos la această instituţie bancară vor fi sancţionate. Gacikevici a deţinut funcţia de preşedinte al Băncii de Economii în perioada 2004-2012. Conform bilanţului BEM, în 2012 instituţia financiară a înregistrat pierderi în mărime de peste 300 de milioane de lei. Peste 55 la sută din totalul împrumuturilor sunt neperformante, cu probleme la restituire. [● MARŢI, 5 februarie] [Ministrul agriculturii salută beneficiile agriculturii „fără plug”] Implementarea agriculturii conservative va permite stoparea degradării solurilor, cauzată de prelucrarea intensivă a acestora. Despre aceasta a vorbit ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, marţi, 5 februarie, în cadrul reuniunii republicane a producătorilor agricoli care utilizează tehnologiile de conservare a solurilor No-Till. Agricultura conservativă presupune reducerea la minimum a aratului şi semănatului direct, acoperirea permanentă a solului cu resturi vegetale pentru a-l proteja, diversificarea rotaţiei culturilor, care ar stimula dezvoltarea microorganismelor în sol şi combaterea dăunătorilor şi bolilor plantelor. În Republica Moldova agricultura conservativă este practică pe 5% din terenul arabil. [Ministrul economiei se aşteaptă că în 2013 va fi accesat un volum mai mare de credite ] Agenţii economici vor avea în anul 2013 posibilitatea să acceseze un volum mai mare de credite decât anul trecut, consideră vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei. Oficialul a declarat, într-un interviu pentru Radio Moldova, că sectorul bancar ar trebui să-şi modernizeze instrumentele de asigurare a riscurilor de creditare. „În prezent toate aceste riscuri se regăsesc în marjă, ceea ce face interminabilă dezbaterea între agenţii economici şi bănci: primii spun că nu au condiţii bune de creditare, iar sectorul bancar afirmă că nu are proiecte bune pentru a le finanţa”, spus Lazăr. În 2012 volumul de credite noi acordate de către sistemul bancar a scăzut cu 9,8%.BNM explică aceasta prin faptul că unii agenţi economici, pe fundalul crizei, şi-au redus activitatea, a scăzut şi cererea internă la resurse creditare. Pe de altă parte, şi băncile au devenit mai atente, analizând minuţios proiectele prezentate, riscurile de rambursare. [●MIERCURI, 6 februarie] [Prima casă de ambalare a strugurilor de masă în Moldova va fi construită la Costeşti] Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor Strugurilor de Masă din Costeşti a obţinut în cadrul unui proiect finanţare pentru construcţia unei case de ambalare a strugurilor de masă din Moldova. Experţii menţionează că strugurii de masă moldoveneşti sunt de mult timp cunoscuţi pe pieţele ex-sovietice şi europene, însă problemele ce ţin de ambalare şi menţinerea lanţului frigului au limitat potenţialul lor. Pentru a soluţiona problema, Proiectul de competitivitate agricolă şi dezvoltarea întreprinderilor (ACED) a ajutat comunitatea din Costeşti, raionul Ialoveni, să obţină finanţare de la Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională, pentru construcţia unei case de ambalare cu frigider. Casa de ambalare va avea o suprafaţă de 2000 de metri pătraţi şi va include un frigider de 1500 tone. Construcţia va costa 20 mln de lei, circa 15 mln dintre care vor veni de la Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională. Restul sumei va constitui contribuţia grupului de producători. [● JOI, 7 februarie] [Moldovenii cheltuiesc anual aproape jumătate de miliard de lei pentru importul seminţelor] Agricultorii moldoveni cheltuiesc anual aproape jumătate de miliard de lei pentru procurarea seminţelor de import. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a propus spre examinare Parlamentului un proiect de lege al seminţelor pentru a ameliora situaţia în acest domeniu. Potrivit datelor ministerului de resort, producătorii moldoveni importă seminţe de sfeclă de zahăr în proporţie de 87%, mazăre – 32%, legumicole – 30%, iar cartofi pentru reproducere – peste 60%. Conform evaluărilor autorilor proiectului, asigurarea producătorilor cu seminţe autohtone şi înlocuirea celor de import va economisi banii agricultorilor moldoveni. Potrivit proiectului, seminţele urmează să fie comercializate doar de către agenţii economici care se vor înregistra la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor – organul de control semincer. Agricultorii neînregistraţi vor putea produce seminţe, dar strict pentru utilizarea proprie, nu şi pentru comercializare. [Fermieri din zona centrală a ţării, familiarizaţi cu noi soiuri de legume şi fructe] Câteva zeci de producători agricoli din zona centrală a ţării au fost familiarizaţi cu noi soiuri de legume şi fructe la un seminar naţional joi, 7 februarie. Fermierii au fost instruiţi şi cum să îmbunătăţească calitatea solului în sere pentru sporirea producţiei. La seminar au fost invitaţi specialişti ai unei companii internaţionale care au vorbit despre noi tehnologii şi echipamente, în special de irigare. Anul trecut specialişti din cadrul companiei au prelevat 82 de probe de sol din şase localităţi din republică, preponderent specializate în producerea legumelor în seră. [Sancţiuni pentru încălcarea regulilor de creditare] Guvernul a aprobat modificări în mai multe acte legislative, instituind pedepse pentru dobândirea unor credite, despăgubiri sau indemnizaţii prin prezentarea informaţiilor false. Sancţiunile se vor aplica dacă respectivele acţiuni vor prejudicia instituţiile financiare, organizaţiile financiare nebancare, asociaţiile de economii şi împrumut sau societăţile de asigurare cu peste 500 de unităţi convenţionale (10 mii delei). Pedepsele prevăzute pentru persoanele fizice sunt de la 1500 la 3000 de unităţi convenţionale (1 u.c.= 20 de lei) sau închisoare de la 2 la 6 ani. În cazul persoanelor juridicele sancţiunile oscilează între 1000 şi 3000 de u.c. cu privarea dreptului de a exercita o anumită activitate. Aceleaşi acţiuni, dar care care au cauzat daune deosebit de mari, vor fi pedepsite cu amendă de la 2000 la 3000 u.c. sau cu închisoare de la 3 la 8 ani, în cazul persoanelor fizice. Iar pentru persoanele juridice se prevăd amenzi în mărime de la 3000 la 6000 u.c., cu privarea dreptului de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. [BEM are nevoie de 500-700 mln lei pentru depăşirea situaţiei în care s-a pomenit] O injecţie financiară de 500-700 mln lei ar permite ameliorarea situaţiei la Banca de Economii a Moldovei, a anunţat joi, 7 februarie, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu. El şi-a exprimat speranţa că statul va acorda o parte din suma nominalizată, în limita cotei de acţiuni pe care o deţine (56%), iar restul banilor va constitui contribuţia celorlalţi acţionari. „S-ar putea ca suma pe care trebuie s-o acorde statul să fie mai mică, dacă noul consiliu al BEM va întreprinde măsuri pentru comercializa activelor gajate şi ar micşora creditele neperformante din portofoliul său, care sunt estimate la 1,3 mlrd lei. De asemena, trebuie să fie obţinută rambursarea unor credite ce nu pot fi calificate neperformante, dar există întârzieri la achitarea lor, în sumă de 200 mln lei”, a menţionat Dorin Drăguţanu, la o conferinţă de presă. [● VINERI, 8 februarie] [Participanţii programului „PARE 1+1” sunt convinşi că afaceri pot fi făcute şi acasă ] Mai mulţi moldoveni care s-au întors de peste hotare şi au iniţiat o afacere în Republica Moldova prin intermediul Programului de Atragere a Remitenţelor în Economie „PARE 1+1” şi-au prezentat vineri, 8 februarie, istoriile de succes în cadrul unei conferinţe organizată la Chişinău. Prezent la eveniment, ministrul economiei, Valeriu Lazăr, a menţionat că „PARE 1+1” va fi prelungit până în anul 2015, iar pentru anul 2013 este prevăzută alocarea a 32 de milioane de lei, ceea ce înseamnă mai multe investiţii comparativ cu anii precedenţi. Ministrul economiei a specificat că prioritate la co-finanţare vor avea doar întreprinzătorii care vor prezenta afaceri inedite şi competitive. „Nu vom mai finanţa tehnologii din secolul al XIX-a, iar dacă vor fi 5 proiecte la fel de bune şi unul va veni cu o tehnologie inovativă, acela va avea prioritate”, a specificat Valeriu Lazăr. Totodată, ministrul a menţionat că este un efect pozitiv al programului că în diferite zone ale ţării sunt oameni care au reuşit să deschidă afaceri de succes şi să motiveze cât mai multe persoane să-şi construiască viitorul acasă. [BNM a actualizat prognoza inflaţiei ] Banca Naţională a Moldovei (BNM) a revăzut în scădere prognoza inflaţiei pe anul curent. Prognoza actualizată plasează rata inflaţiei la nivelul de 4,1% la finele anului 2013, faţă de prognoza de 5,3% emisă în octombrie anul trecut. „Ne aşteptăm pe parcursul următoarelor opt trimestre inflaţia să se se situeze în interiorul ţintei BNM de 5%, plus minus 1,5 pucte procentuale”, a declarat, la o conferinţă de presă, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu. Revizuirea în scădere a ratei inflaţiei, potrivit lui Dorin Drăguţanu, se explică prin scăderea cererii agregate, care a efectuat presiuni inflaţioniste. Totodată, impactul secetei asupra preţurilor produselor alimentare a fost mai mic decât se credea în octombrie 2012. [● SÂMBĂTĂ, 9 februarie] [Transferurile în Moldova în ruble ruseşti sunt în creştere] Transferurile în ruble ruseşti în Republica Moldova au crescut, însă cele în dolari ocupă în continuare cea mai mare pondere, fiind urmate de cele în euro. Transferurile în dolari au descrescut de la 42% din total, în anul 2011, până la circa 39% în 2012. Transferurile în euro au scăzut şi ele, cu 4,5 puncte procentuale, atingând în 2012 o pondere de 37% din total. Ponderea transferurilor în ruble este de 24%, cu 7,8 puncte procentuale mai mult comparativ cu 2011. Cei mai mulţi bani de peste hotare sau 65% din total au venit din Rusia, în creştere cu 4 puncte procentuale în comparaţie cu anul 2011. Din Italia în Moldova au ajuns 9% din remitenţe, în descreştere cu peste un punct procentual. Pe locul al treilea după volumul transferurilor este Israelul, cu peste 5%. [Amenzi de sute de mii de lei la un centru comercial din capitală] Inspectorii fiscali au aplicat amenzi de peste 300 de mii de lei în urma unui control inopinat în unul din centrele comerciale din centrul capitalei. Potrivit unui comunicat de presă al Inspectoratului Fiscal de Stat, au fost efectuate 24 de controale fiscale, în cazul a 18 fiind stabilite încălcări. În timpul verificărilor s-a constatat că unii agenţi economici nu utilizau maşina de casă şi control pentru a fixa plăţile în numerar. Printre încălcări se numără şi refuzul de a prezenta documentele de activitate organelor de administrare fiscală. Inspectorii fiscali vor continua şi în următoarele zile verificarea agenţilor economici care activează în centrele comerciale din Chişinău.