RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 4 - 8 octombrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 4 octombrie ] [ Tarifele nu se vor majora, ANRE ] Întreprinderile energetice nu vor solicita de la ANRE majorarea tarifelor la gaze naturale, energie electrică şi termică în sezonul rece din acest an. La această înţelegere s-a ajuns într-o şedinţă convocată de Ministerul Economiei. Situaţia tehnică şi cea economică-financiară a întreprinderilor „RED-Nord”, „RED-Nord-Vest”, „RED Union Fenosa”, „CET-Nord”, „Termocom”, „CET-2”, „CET-1”, „Moldelectrica” şi „Moldovagaz” este satisfăcătoare. În acest context întreprinderile vizate nu văd necesitatea majorării preţurilor pentru sezonul rece, se menţionează într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei. Ministerul a decis convocarea în timpul imediat următor a Grupului de lucru mixt care are în vizor identificarea unor soluţii într-un timp cât mai scurt pentru restructurarea eficientă a sistemului de termoficare din municipiul Chişinău şi Bălţi. [ Business-asociaţiile împotriva corupţiei ] Instituirea business-asociaţiilor le-ar permite agenţilor economici să soluţioneze multe dintre problemele pe care le au. De această părere este vicepreşedintele Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova, Raisa Bejan.„Spre regret, în unele ramuri nu există asociaţii de business, adică asociaţii care ar putea să reprezinte agenţii economici în dialogul cu instituţiile statului, inclusiv cu Ministerul Economiei şi alte ministere”, a menţionat Raisa Bejan la o masă rotundă organizată de Ministerul Economiei. Potrivit Raisei Bejan, în lipsa acestor business asociaţii, agentul economic de multe ori caută modalităţi ilegale de soluţionare a problemelor pe care le are, inclusiv cu ajutorul unor persoane care activează în instituţiile de resort, plătind mită sau oferind anumite servicii. „De aici apare corupţia şi alte fenomene nedorite”, a subliniat vicepreşedintele Uniunii Producătorilor de Zahăr din Moldova. [● MARŢI, 5 octombrie] [Franzeluţa împrumută de la stat grâu pentru o lună de copt pâine ] Consiliul municipal Chişinău, care deţine 3,9% din acţiunile SA „Franzeluţa”, a aprobat o hotărâre care va permite întreprinderii să împrumute din rezerva de stat 5 mii de tone de grâu. Guvernul a decis, la sfârşitul lunii septembrie, să acorde cu titlu de împrumut din rezerva de stat grâu alimentar pentru producătorii de pâine. Executivul le-a cerut consiliilor municipale, raionale şi Uniunii MoldCOOP să nominalizeze agenţii economici care au nevoie de acest împrumut. Decizia CMC a stârnit nemulţumirea unor aleşi locali. Oleg Cernei a declarat că CMC nu are nimic în comun cu SA „Franzeluţa” şi nu are de ce să-şi asume răspunderea pentru grâului împrumutat sin rezerva de stat întreprinderii. Viceprimarul Mihai Furtună a explicat că SA „Franzeluţa” este singura întreprindere care produce o cantitate însemnată de pâine socială pentru locuitorii municipiului Chişinău. Directorul SA „Franzeluţa”, Eugen Baleca, a declarat că cele 5 mii de tone de grâu sunt suficiente pentru a coace pâine o lună. [Dosare pentru subvenţii în sumă de 150 de milioane ] Producătorii agricoli au prezentat Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură 2450 de dosare pentru obţinerea subvenţiilor, suma solicitată fiind de 150 de milioane de lei. Beneficiari de subvenţii în baza dosarelor prezentate vor fi circa 10 mii de persoane, a comunicat într-o conferinţă de presă ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Valeriu Cosarciuc.Cele mai solicitate măsuri de subvenţionare s-au dovedit a fi creşterea producţiei agricole cu valoare adăugată înaltă şi subvenţionarea creditării. „Datorită stimulării din partea statului pe aceste două direcţii producătorii agricoli, micii fermieri şi gospodăriile ţărăneşti au investit mijloace financiare proprii în volum de 1,35 miliarde de lei şi au creat aproape 4500 locuri de muncă noi. Aceste locuri de muncă au fost create la plantarea a 2700 de hectare noi de culturi multianuale, în special livezi performante şi vii de soiuri de masă, la instalarea a 21 de frigidere, 2 uscătorii de fructe şi legume, la lansare a 8 întreprinderi de procesare a producţiei agricole şi a 22 de sere noi”, a precizat ministrul. [ Acordul pentru cele 75 mln euro pentru viticultură va fi semnat la 18 noiembrie ] Banca de Investiţii a Consiliului Europei va acorda Moldovei 75 de milioane de euro pentru implementarea Programului de revitalizare a complexului vitivinicol. Semnarea acordului este preconizată pentru 18 noiembrie, a anunţat într-o conferinţă de presă ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Valeriu Cosarciuc.„Este un program complex. Am inclus în el îmbunătăţirea situaţiei pe tot lanţul valoric, cuprinzând sferele de educaţie, cercetare, mai apoi întreprinderile viticole, cele de vinificaţie, întreprinderile conexe şi sistemul de asigurare, adică toate instituţiile care sunt responsabile de asigurarea calităţii, inofensivităţii şi autenticităţii produselor vinicole”, a declarat ministrul. „Chiar şi reprezentanţii Băncii au subliniat că va fi un proiect model pentru ei”, a adăugat Valeriu Cosarciuc. [Preţuri mai bune pentru struguri şi cereale ] Preţul de achiziţie al strugurilor de la gospodăriile ţărăneşti şi de fermieri oscilează între 2,60 – 3 lei pentru soiurile tehnice albe şi 5 lei pentru soiurile roşii. Potrivit ministrului agriculturii şi industriei alimentare, Valeriu Cosarciuc, recolta de struguri din anul acesta este mai mică decât în anul trecu cu circa 100 de mii de tone, însă ţăranii obţin un preţ mai bun pentru ea de la întreprinderile de prelucrare. „Având în vedere faptul că au fost scoase şi barierele la exportul de struguri, concurenţa pe piaţă este mai mare şi multe întreprinderi pentru realizarea planurilor de producţie au contractat credite de la bănci ca să le plătească producătorilor de struguri”, a menţionat Valeriu Cosarciuc la o conferinţă de presă. Şi datoriile acumulate în anii precedenţi de întreprinderile vinicole faţă de producătorii de struguri s-au redus de la 200 la 60 de milioane de lei. Potrivit ministrului agriculturii, perspective bune pentru a vinde recolta au şi producătorii de cereale, porumb şi floarea soarelui. Volumele recoltate sunt mai mari decât în 2009. [Peste 100 de oficiali, oameni de afaceri şi ziarişti din UE, România, Rusia, Ucraina şi R. Moldova vor participa la lansarea AOAM] Lansarea Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM) şi organizarea cu această ocazie a unui business forum internaţional va întruni peste 100 de reprezentanţi ai comunităţii de afaceri, oficiali din Uniunea Europeană, România, Federaţia Rusă, Ucraina şi Republica Moldova. De asemenea, şi-au anunţat participarea diplomaţi, reprezentanţi ai asociaţiilor oamenilor de afaceri şi un grup de ziarişti străini din 10 state. Lansarea AOAM va avea loc pe data de 7 octombrie 2010. Conferinţa internaţională „Cooperare Economică Regională Est-Vest” va fi deschisă prin mesajul omului politic şi scriitorului francez, fost ministru de externe, fost prim-ministru al Franţei în perioada 2005-2007, Dominique de Villepin, şi discursurile viceprim-vinistrului Valeriu Lazăr, ministrul Economiei Republicii Moldova, guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Draguţan şi fondatorului AOAM, Vlad Plahotniuc.În cadrul primei sesiuni a conferinţei vor fi puse în discuţie probleme ce ţin de particularităţile dezvoltării activităţii investiţionale în contextul recesiunii globale şi declinului creşterii economice pentru economiile din zonele de emergenţă; necesitatea stabilirii parteneriatelor şi a canalelor de comunicare neformale între diferite organizaţii reprezentând comunităţile de afaceri din diferite ţări. Vor mai fi abordate: rolul comunităţilor de afaceri în impulsionarea activităţii de afaceri pe plan local şi internaţional; Republica Moldova – potenţial de export spre pieţele UE, membră a mai multor zone de comerţ liber, atractivitate pentru potenţiali investitori din Est şi intensificarea raporturilor comerciale pe axa bilaterală cu ţările CSI din regiune, intensificarea activităţii investiţionale. [Veniturile fiscale alcătuiesc peste 80% din BPN ] Peste 80% din totalul veniturilor acumulate în bugetul public naţional (BPN) în primul semestru al anului curent îl constituie veniturile fiscale, constată economistul Viorel Dandara, unul din autorii studiilor din numărul 30 al publicaţiei „Monitorului Economic”, lansată de IDIS Viitorul. Taxa pe valoarea adăugată a fost principala sursă de venit. Încasările din TVA s-au majorat comparativ cu perioada respectivă a anului 2009, revenindu-i 4,03mlrd lei – 32,5% în totalul de veniturilor bugetare.„Ponderea accizelor în veniturile bugetare a înregistrat o creştere de 0,8 % (peste 867 mln lei). Conform estimărilor noastre, ponderea încasărilor din accize în totalul veniturilor BPN urma să atingă 15% pentru a justifica majorările operate. Face impresia că efectele fiscale de la majorarea accizelor la unele mărfuri au fost cu mult mai mici decât efectele sociale, având în vedere sporirea preţurilor la mărfurile respective”, a menţionat Viorel Dandara. [Dominique de Villepin: Sunt onorat să particip la consolidarea comunităţii oamenilor de afaceri din R. Moldova] „Este o mare plăcere să vizitez Chişinăul la invitaţia Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM) şi vreau să spun că sunt onorat să particip la consolidarea comunităţii oamenilor de afaceri de aici, fapt care va contribui inevitabil la intensificarea parteneriatelor cu statele Uniunii Europene, în special cu oameni de afaceri din Franţa”, a declarat Dominique de Villepin, politician şi scriitor francez, fost ministru de externe, fost prim-ministru al Franţei în perioada 2005-2007, la sosirea la Chişinău, Dominique de Villpain va avea o întâlnire oficială cu omul de afaceri Vlad Plahotniuc, fondatorul AOAM, în cadrul căreia vor fi discutate o serie de aspecte ale cooperării între Moldova şi Uniunea Europeană, în special, particularităţile dezvoltării activităţii investiţionale în contextul recesiunii globale şi declinului creşterii economice pentru economiile din zonele de emergenţă. [● JOI, 7 octombrie ] [A fost desemnat câştigătorul Marele premiu în domeniul vinificaţiei ] Marele premiu în domeniul vinificaţiei va fi înmânat de Ziua Naţională a Vinului companiei Migdal-P.Ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Valeriu Cosarciuc, a menţionat că Migdal-P a fost selectată dintre 9 întreprinderi care au concurat pentru acest premiu. Migdal- P, cu sediul la Cojuşna, a fost fondată în 1995. Dispune de o fabrică de vinuri modernă, precum şi de plantaţii viticole proprii cu suprafaţa de 160 de hectare. În ultimii ani întreprinderea a mai sădit 220 de hectare de plantaţii viticole noi de soiuri europene. Compania a efectuat investiţii capitale în sumă de 9 milioane de lei pentru dezvoltarea afacerii. A activat cu profit, atât pe parcursul anului 2009, cât şi în primul semestru al anului curent.Volumul producţiei fabricate în preţuri curente se estimează la 69 miliona de lei, iar profitul obţinut – 7 milioane. [Şi UE şi CSI, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova ] Avantajele poziţionării Republicii Moldova între Est şi Vest, dar şi importanţa existenţei unei asociaţii care ar proteja şi ar promova interesele comunităţii de afaceri din Moldova au fost principalele teme de discuţie în cadrul business forumului internaţional, organizat cu ocazia lansării oficiale a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova (AOAM). La evenimentul desfăşurat joi, 7 octombrie, au participat peste 100 de oameni de afaceri, oficiali şi ziarişti din peste 10 ţări, inclusiv din CSI şi Uniunea Europeană, notează Info-Prim Neo cu referire la Serviciul relaţii publice AOAM. „Astăzi statele europene au o rată de creştere economică de 1% şi această situaţie va rămâne pe viitor. Europa are nevoie de state membri cu un nou dinamism, - a declarat în deschiderea forului politicianul şi scriitorul francez Dominique de Villepin, fost ministru de externe, fost prim-ministru al Franţei în perioada 2005-2007. - Dacă Moldova îşi va face temele pe acasă (şi aceste teme sunt: să dezvolte o democraţie veritabilă, să asigure un consens social adevărat, să pună miza pe cultură şi educaţie, să fie un exemplu pentru regiunea estică, să aibă cele mai bune relaţii cu Rusia şi CSI, cu România), o astfel de ţară va fi atractivă pentru Uniunea Europeană. În acest caz Europa ar spune că, cu ajutorul Moldovei, am fi mai mari, am avea capacităţi de influenţă mai mari, chiar dacă aceasta este greu să ne imaginăm. Timpul lucrează în favoarea Moldovei. Încercaţi să profitaţi de orice situaţie, cu Rusia, cu Uniunea Europeană, cu alte state. Profitând de aceasta, vă veţi poziţiona foarte bine”, a sugerat înaltul oaspete francez [● VINERI, 8 octombrie ] [Recoltă mai bogată în acest an, nu şi la struguri ] Întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti au obţinut la majoritatea culturilor, cu excepţia strugurilor, o roadă mai bună decât în anii precedenţi.Recolta medie a porumbului pentru boabe a constituit 31,4 chintale la hectar sau cu 31% mai mult în comparaţie cu perioada respectivă a anului 2009. La floarea soarelui productivitatea a fost de 16,2 chintale la hectar sau cu 17% mai mult. Este în creştere recolta medie a porumbului pentru siloz şi masă verde – cu 45%, a cartofilor – cu 18% şi a legumelor de cîmp – cu 17%. Recolta medie a fructelor sâmburoase s-a majorat cu 50%, iar a fructelor sămânţoase – cu 2%. [Veniturile disponibile ale populaţiei sunt în creştere ] Veniturile disponibile medii lunare pentru o persoană au crescut în trimestrul II faţă de anul precedent cu 11% în termeni nominali. În termeni reali creşterea este de 2,6%. Cea mai importantă contribuţie l-au avut veniturile din activitatea agricolă, care s-au majorat cu 45% faţă de anul precedent, ca urmare a scumpirii produselor agricole.Directorul executiv al Centrului, Valeriu Prohniţchi, a declarat într-o conferinţă de presă că s-a redus discrepanţa între venitul disponibil al populaţiei în mediul urban şi mediul rural. De asemenea, s-a majorat şi volumul mijloacelor băneşti încasate din prestaţiile social, în special indemnizaţiile pentru copii. În acelaşi timp, venitul din activitatea salarială nu a crescut esenţial, ba chiar s-a redus cu 3% în termeni reali. „Acesta este un lucru firesc în condiţiile în care numărul de locuri de muncă s-a redus în primul semestru, iar salariul mediu lunar real a fost în declin în primele cinci luni ale anului faţă de anul precedent”, a menţionat Valeriu Prohniţchi. [Moldtelecom, desemnat furnizor cu putere semnificativă pe două pieţe] „Moldtelecom” a fost desemnat furnizor cu putere semnificativă pe piaţa accesului cu ridicata la infrastructura de reţea la un punct fix şi pe piaţa accesului cu ridicata în bandă largă. Hotărârile în cauză au fost publicate astăzi, 8 octombrie, în Monitorul Oficial.Un furnizor este considerat ca având putere semnificativă pe o anumită piaţa relevantă în cazul în care acesta deţine o cotă de piaţă egală sau mai mare de 35% şi dacă, în urma analizei de piaţă, Agenţia constată că pe această piaţă nu există concurenţă efectivă.Hotărârile Consiliului de Administraţie ANRCETI au fost remise SA „Moldtelecom” şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (ANPC). Conform legislaţiei, ANPC urmează să includă, în termen de 10 zile, furnizorul cu putere semnificativă pe cele două pieţe relevante în Lista agenţilor economici care au poziţie dominantă pe pieţele relevante din domeniul comunicaţiilor electronice şi să publice această listă în Monitorul Oficial. La expirarea acestui termen, ANRCETI este în drept să adopte o hotărâre de impunere a obligaţiilor speciale preventive furnizorului desemnat ca având putere semnificativă pe cele două pieţe relevante. [Negocierile de aderare la Spaţiul Aerian Comun European ar putea începe în ianuarie] Negocierile privind aderarea Republicii Moldova la Spaţiul Aerian Comun European ar putea începe în luna ianuarie, a anunţat ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor Anatol Şalaru, vineri, la şedinţa Comisiei guvernamentale pentru Integrare Europeană.La 23 septembrie la Chişinău s-a aflat un grup de experţi ai UE ca urmare a scrisorii adresate, în luna august, de premierul Vlad Filat preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. În scrisoare se spunea că, Republica Moldova doreşte liberalizarea transportului aerian şi admiterea companiilor aeriene low cost pe piaţă, fapt ce s-ar solda cu sporirea accesului cetăţenilor la servicii aeriene, reducerea costului biletelor avia.În aceeaşi scrisoare se solicita delegarea unei misiuni de evaluare a nivelului de pregătire al Republicii Moldova pentru liberalizarea spaţiului aerian şi identificarea echipei de negociatori din partea Uniunii Europene pentru discuţiile pe marginea noului cadru de cooperare în domeniul transportului aerian.