● LUNI, 4 septembrie
De ce este dificil să schimbi lei moldovenești în România
Chiar dacă România este stat vecin și cel mai important partener de afaceri al Republicii Moldova, de cealaltă parte a Prutului este dificil să schimbi lei moldovenești. Experții spun că nu există nicio barieră administrativă. Doar că nu există cerere pentru această monedă. Consultantul în management Valentin M. Ionescu de la București a spus că cererea pentru leul moldovenesc este foarte scăzută atât în cazul persoanelor fizice, cât și pentru firme. Potrivit Băncii Naționale a României, leul moldovenesc este cotat la aproximativ 0,21 bani. „Economia din Republica Moldova este mică și moneda nu este atractivă. Tranzacțiile cu o anumită monedă sunt influențate de schimbul de mărfuri și servicii. Or, schimburile între țările noastre au volume mici și nu au la bază această monedă de plată”, a subliniat expertul român. În 2016, schimbul comercial între cele două state s-a cifrat la 1,35 miliarde de euro. „Republica Moldova, fiind pe sold negativ, nicio firmă din România nu utilizează leul moldovenesc. Moneda este slabă. Nu ai unde să o tranzacționezi. De aceea, tranzacțiile se fac în euro sau în dolari. Iar dacă cererea pentru leul moldovenesc este scăzută, casele de schimb valutar nu au interes să cumpere și să păstreze în stoc această monedă”, a explicat expertul. Valentin M. Ionescu a mai spus că volumul de monedă (leu moldovenesc) emis de Banca Națională a Republicii Moldova și aflat în circulație în România este foarte scăzut.
UE alocă aproape 7 milioane de euro pentru șapte proiecte Twinning
Uniunea Europeană alocă 6,85 milioane de euro pentru implementarea în Republica Moldova, din septembrie, a încă șapte proiecte Twinning care fac parte din Planul de Acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, pe lângă cele șapte, încă două proiecte Twinning sunt în proces de pregătire. Unul din cele şapte proiectele lansate vizează asistarea Institutului Național de Standardizare pentru aderare, în calitate de membru deplin, la Comitetul European de Standardizare și la Comitetul pentru Standardizare electro– tehnică. Alte proiecte se referă la promovarea patrimoniului cultural în Moldova prin conservarea și protecția acestuia, dar şi la consolidarea capacităților Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. La fel se urmărește consolidarea capacităților Parlamentului în procesul de armonizare la UE, consolidarea capacității Serviciului Vamal în implementarea acțiunilor din Acordul de Asociere, consolidarea capacităților de investigare a agențiilor de aplicare a legii din Moldova în domeniul cercetării actelor de corupție. Încă două proiecte Twinning aflate în proces de pregătire vizează asistența acordată Ministerului Economiei și Infrastructurii în armonizarea cadrului legislativ și operațional național cu directivele și regulamentele UE în domeniul transportului maritim și al căilor navigabile interioare, precum şi reforma centrului de formare inițială și continuă a poliției. Proiectul Twinning este unul din principalele instrumente ale Uniunii Europene în susținerea consolidării instituționale. Acesta are ca scop să ajute ţările beneficiare să dezvolte instituţii publice moderne şi eficiente, prin asigurarea cadrului care permite instituțiilor publice şi organizaţiilor din ţările beneficiare să lucreze cu omologii lor din statele membre ale UE.
●MARȚI, 5 septembrie
6,5 milioane de lei pentru producătorii agricoli din Republica Moldova
6,5 milioane de lei vor fi acordate unui număr de 20 de producători agricoli din Republica Moldova, drept recuperare a investițiilor efectuate în procurarea de semănători No-Till, stropitori și tocătoare. Aceștia au fost selectați ca urmare a celui de-al șaselea apel pentru depunerea cererilor de granturi în cadrul programului post-investiționale destinate Managementului Durabil al Terenurilor. Potrivit unui comunicat de presă al Proiectului Agricultură Competitivă în Moldova (MAC-P), unui număr de opt producători agricoli din nordul Moldovei, precum și câte șase din sudul și centrul țării, li se vor compensa 50% din investițiile făcute pentru implementarea sistemului conservativ de agricultură și aplicarea unui management durabil al terenurilor. Prin intermediul programului de granturi post-investiționale destinate managementului durabil al terenurilor, desfășurat în ultimii trei ani în cadrul celor șase apeluri lansate de Proiectul MAC-P, au primit suport financiar 165 de producători agricoli din 213 care au depus dosare. Au fost compensate cheltuielile pentru investiții efectuate în procurarea a 201 de utilaje, inclusiv semănători, tocătoare (cositori), stropitori combinatoare, precum și în construcția a câtorva iazuri antierozionale, a un bazin de captare a apei pluviale etc. Până în prezent, proiectul a oferit producătorilor agricoli din Republica Moldova sprijin financiar în valoare de 38 de milioane de lei, echivalent al 1,9 milioane dolari. Valoarea medie a unui grant obținut de agricultori reprezintă 232,8 mii de lei. Programul de granturi post-investiționale „Managementul durabil al terenurilor” (MDT) a fost lansat în 2014 şi este parte componentă a proiectului MAC-P (Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova), finanţat din fondurile Băncii Mondiale, Guvernului Suediei, Facilităţii Globale de Mediu și Guvernului Republicii Moldova.
Acumulări mai mari la Bugetul public național
Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la Bugetul public național în cele opt luni ale anului 2017 au crescut comparativ cu perioada similară a anului 2016 cu 18,6 %. În perioada de referință au fost înregistrate încasări de 20,8 miliarde lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat un spor de 3,2 miliarde lei. Comparativ cu sarcina stabilită (19,5 miliarde lei) se atestă o depășire cu 6,8%. Respectiv, la Bugetul de stat au fost încasate 9 miliarde lei, cu 1,7 miliarde lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2016 (+24,5 %). La bugetele locale s-au înregistrat încasări de 2,2 miliarde de lei, cu 115,5 milioane lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent (+5,3%). La Bugetul asigurărilor sociale de stat au fost încasate 7,2 miliarde de lei, cu 1,1 miliarde lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent (+18,1%). Iar la Fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală s-au acumulat 2,2 miliarde de lei, cu 255,9 milioane de lei mai mult în comparație cu opt luni ale anului trecut (+ 12,8%).
20 de tone de mere moldovenești au fost întoarse din Rusia
Peste 20 de tone de mere moldovenești au fost întoarse din Federația Rusă după controlul efectuat la punctul de trecere „Kupeț”, din regiunea Kursk. Merele moldovenești trebuiau să ajungă în regiunea Nijnii Novgorod, la o fabrică de procesare. Potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina electronică a Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară, „în lotul de mere au fost depistate larve ale moliei orientale”. Rosselhoznadzor precizează că importul merelor moldovenești a fost interzis în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru a preveni răspândirea dăunătorilor pe teritoriul Federaţiei Ruse.
Carburanții, mai scumpi
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat prețurile plafon la carburanți pentru următoarele două săptămâni. Începând de miercuri, 6 septembrie, prețul plafon pentru un litru de benzină crește cu 45 de bani, iar pentru motorină cu 20 de bani. Pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95 a fost stabilit prețul maxim de 17,40 lei, în comparație cu 16,95 lei până acum. Motorina va costa cel mult 14,75 lei, comparativ cu 14,55 lei în ultimele două săptămâni. Prețurile plafon sunt valabile până pe 19 septembrie. ANRE îndeamnă cetățenii să semnalizeze cazurile în care stațiile PECO afișează prețuri mai mari decât prețurile plafon la linia verde: +373 800 10 800 sau la adresa electronică anre@anre.md.
● MIERCURI, 6 septembrie
Moldova şi Belarus liberalizează transportul în regim bilateral şi de tranzit
Transportul rutier, inclusiv în regim de tranzit, între Republica Moldova şi Republica Belarus va fi efectuat fără autorizaţii. O decizie privind iniţierea negocierilor în acest sens a fost aprobată de Guvern. Liberalizarea transportului în regim bilateral şi de tranzit va facilita schimbul de mărfuri între state, va reduce costurile operaţionale, astfel sporind competitivitatea operatorilor de transport rutier la nivel regional. Protocolul va intra în vigoare în momentul recepționării prin canale diplomatice a ultimei notificări cu privire la efectuarea de către părţi a procedurilor legale interne prevăzute.
Record pe piața imobiliară din Moldova
În anul 2017 asistăm la o recuperare a industriei construcțiilor după criza din anul precedent. În primele două trimestre se observă o înviorare fără precedent a dării în exploatare a apartamentelor, aproape șapte mii, și cel mai probabil în acest an putem ajunge la cifra de opt mii de apartamente – cel mai mare nivel de la independența Republicii Moldova. Este opinia exprimată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic” de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Veaceslav Ioniță a menționat că în anul 2016 am asistat la o criză pe piața imobiliară, dictată de percepția negativă a cetățeanului. Numărul celor care au cumpărat apartamente din banii proprii a scăzut, dar nu atât de dramatic comparativ cu cei care au achiziționat locuințe din bani împrumutați. Astfel, oamenii care intenționau să cumpere și au avut bani nu și-au schimbat decizia de procurare, ei au trecut în așteptare, iar cei care intenționau să cumpere apartamente din bani împrumutați au preferat să amâne achiziția din cauza situației incerte. Prăbușirea cererii pentru apartamente și a numărului cetățenilor gata de a se împrumuta a dus la cea mai mare scădere a numărului de apartamente date în exploatare. Dacă în anul 2015, trimestrul trei, în valori anuale s-a ajuns la 6250 de apartamente, atunci în perioada similară a anului 2016 cifra a fost de 4500 de apartamente. Ulterior, în anul 2017 a început o recuperare pe fundalul schimbării percepției cetățeanului înviorându-se ipoteca. „În prezent, trecem printr-un fenomen de reformatare a pieței imobiliare, la o înviorare a pieței și a falimentului mai multor companii necompetitive. În anii următori vom asista la finalizarea proiectelor începute acum zece ani. Prețurile vor fi menținute la un nivel destul de scăzut, deoarece dezvoltatorii vor fi nevoiți să scape de activele nelichide. Totodată, se va atesta o înviorare a cererii din partea consumatorului pe fundalul cererii mânate din anul 2016”, a concluzionat Ioniță.
Supraveghere suplimentară pentru băncile și societățile financiare non-bancare
Băncile sau societățile financiare non-bancare, întreprinderile de asigurare și societățile de investiții care fac parte din conglomerate financiare vor fi supravegheate suplimentar. Acest lucru este prevăzut de un proiect de lege aprobat de Guvern. Potrivit autorilor, documentul vine să armonizeze legislația națională cu cea comunitară, fortificând protecţia drepturilor deponenţilor, asiguraţilor şi investitorilor. Proiectul de lege stabilește criteriile de identificare a unui conglomerat financiar și aspectele ce trebuie urmărite la nivelul acestuia, cum ar fi nivelul capitalului, concentrarea riscurilor, tranzacţiile în interiorul grupului etc. Sunt, de asemenea, prevăzute condițiile pentru desemnarea autorităţii responsabile de exercitarea supravegherii suplimentare (coordonatorul), atribuţiile acestuia, cooperarea şi schimbul de informaţii între autorităţile competente.
● VINERI, 8 septembrie
Mierea, nucile și cerealele vor fi exportate ca produse ecologice îmbunătățite
Pentru trei produse autohtone: mierea, nucile și cereale vor fi elaborate recomandări și un plan de acțiuni pentru îmbunătățirea capacităților productive naționale și a calității, pentru a fi exportate cu valoare adăugată pe piețele regionale și internaționale. Aceste produse au fost selectate în cadrul primului Atelier național al Proiectului privind Evaluarea națională a exportului produselor ecologice din Republica Moldova. Svetlana Țurcanu, șef al Direcției politici de dezvoltare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, citată într-un comunicat de presă al Ministerului Economiei și Infrastructurii, a declarat că Republica Moldova are nevoie de dezvoltarea „verde” pentru a promova exporturile și a identifica nișe noi pe piețele regionale și internaționale care solicită produse ecologice. Astfel va crește potențialul de export, competitivitatea produselor autohtone și a companiilor locale. Proiectul privind Evaluarea națională a exportului produselor ecologice din Republica Moldova, finanțat de către Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), în valoare de 100 de mii de dolari, se desfășoară în perioada mai 2017 – până la mijlocul anului 2018. Robert Hamwey, secretar economic al UNCTAD, a subliniat importanța dezvoltării tuturor sectoarelor ecologice identificate și a reiterat scopul proiectului finanțat de UNCTAD, care constă în acordarea suportului pentru implementarea politicilor „economiei verzi”.
Modificare de procedură la tranzitul mărfurilor
Codul Vamal a fost completat cu un nou articol care prevede modificarea procedurii de depunere a declarațiilor de tranzit al mărfurilor. Astfel, de astăzi, 8 septembrie, declarațiile de tranzit T1 se vor face doar în format electronic. Potrivit documentului, publicat astăzi în Monitorul Oficial, utilizarea procedurii electronice, fără suport de hârtie, se va aplica la Biroul vamal Centru – postul vamal Chișinău 3; Sculeni – Sculeni; Biroul vamal Nord – postul vamal Otaci–Moghiliov-Podolisk; Biroul vamal Sud – postul vamal Cahul, iar începând cu 1 octombrie 2017 – la toate posturile vamale. Normele metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, în procedură T1, sunt valabile pentru mărfurile aflate în tranzit, transportate pe cale ferată sau rutieră, cu excepția mărfurilor transportate sub acoperirea carnetului TIR. Acestea nu se aplică în cazul tranzitului bunurilor transportate de persoanele fizice scutite de la plata drepturilor de import/export, a bunurilor care fac obiectul operațiunilor de mesagerie având ca destinatari persoane fizice, dar și a mărfurilor transportate prin poștă. Potrivit datelor Serviciului Vamal, anual sunt perfectate peste 150 de mii de tranzacții în procedura T1, fapt ce presupune cheltuieli suplimentare pentru completare, tipărire, depunere și perfectare, dar și stocarea unui volum considerabil de declarații pe suport de hârtie la posturile vamale.
Liberalizarea transportului rutier și aerian între Moldova și Ucraina, discutată la Odesa
Republica Moldova şi Ucraina au stabilit pe agenda bilaterală pentru anul curent semnarea acordurilor bilaterale privind liberalizarea transportului rutier și aerian dintre cele două ţări. Prim-ministrul Pavel Filip, care a participat împreună cu premierul Ucrainei, Volodimir Groisman, la cea de-a doua ediție a Conferinței internaționale de transport „Coridoarele integrate de transport Europa-Asia”, a declarat că o atenție deosebită trebuie acordată calității drumurilor care leagă Chișinău și Odesa, precum şi reabilitării tronsonului de cale ferată Basarabeasca-Berezino, proiecte care trebuie să-și găsească locul în strategiile de transport ale celor două state. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, prim-ministrul Pavel Filip a remarcat și necesitatea restaurării drumului Platonovo-Liubaşevka, oportunitatea instituirii unui punct de control vamal comun Palanka-Mayaki-Udobnoe, dar şi intensificarea cooperării în scopul includerii direcției Edineț-Vinnița în rețeaua transeuropeană de transport TEN-T. Șeful executivului de la Chişinău a menţionat că politica sectorială de stat a Republicii Moldova în domeniul transporturilor și logisticii are la bază trei piloni: armonizarea legislației naționale cu reglementările UE, integrarea în coridoarele de transport internațional, liberalizarea piețelor de transport și reducerea costurilor de tranzacție.
● SÂMBĂTĂ, 9 septembrie
Economia se restabilește, dar nu suficient pentru un trai decent, experți
Economia încearcă să iasă din criza care a avut loc în anii 2014-2015. Aceasta a început să se restabilească, însă nu suficient pentru un trai decent. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Glavnîi vopros” de la postul de televiziune NTV Moldova. Consilierul președintelui Republicii Moldova în domeniul economic, Elena Gorelova, a declarat în cadrul emisiunii că se observă o oarecare îmbunătățire a unor indicatori macroeconomici, se restabilesc ritmurile creșterii economice, dar acestea nu sunt suficiente pentru a asigura un nivel decent de trai, condiții bune de susținere a businessului mic și mijlociu, a fermierilor. „Desigur, oamenii nu văd aceste schimbări pentru că aceștia continuă să plece în masă din țară, în special generația tânără, ceea ce trebuie să facă necesară întrebarea ce va fi mai departe?”, spune Elena Gorelova. În opinia ei, chiar dacă se va reuși atragerea investitorilor străini, Republica Moldova rămâne cu tot mai mică forță de muncă de calitate. „Din păcate, de rând cu exportul de mărfuri, noi exportăm din ce în ce mai multă forță de muncă”, spune consilierul. Și expertul în economie Veaceslav Ioniță este de părere că în general economia se restabilește. În opinia lui, scăderea leului în raport cu valutele internaționale a lovit asupra exporturilor. „Eu niciodată n-am văzut ca în a doua jumătate a anului să scadă exporturile comparativ cu prima jumătate. La noi niciodată n-a fost așa ceva, de regulă, exporturile cresc”, a spus expertul referindu-se la datele pentru anul 2016. Totodată, Veaceslav Ioniță susține că actualmente economia nu poate absorbi sume mari de lei, iar Banca Națională a Moldovei este nevoită să înghețe 40% din resursele care se află în băncile comerciale și să plătească dobândă pentru acest lucru.
Economia moldovenească avansează lent și rămâne codașă, raport de stare a ţării
Economia moldovenească avansează lent și rămâne codașă, iar veniturile populației pe parcursul ultimilor ani rămân foarte mici în raport cu cele ale vecinilor din vest. A crescut discrepanța dintre Moldova și țările de referință la un șir de indicatori cruciali pentru dezvoltarea durabilă a țării. Acesta este comentariul directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert Grup”, Adrian Lupuşor, pe marginea raportului de stare a ţării, care urmează să fie prezentat la începutul lunii octombrie, în cadrul unei conferințe economice. Potrivit unui comunicat de presă al centrului, Adrian Lupuşor opinează că ediția din acest an a raportului prezintă o evaluare a decalajelor dintre Republica Moldova și țările din Europa Centrală și de Est. Deși la unele capitole Moldova devansează ritmurile de creștere înregistrate în Europa Centrală și de Est, economia moldovenească rămâne foarte tare în urmă. Pe 6 octombrie, în cadrul conferinței economice „Macro 2017”, Expert-Grup, în parteneriat cu Friedrich Ebert Stiftung Moldova, va lansa raportul de stare a ţării. Acesta prezintă o radiografie a situației economice, sociale și politice din Republica Moldova. Evenimentul va reuni 14 vorbitori din 6 țări pentru a discuta perspectivele de dezvoltare ale Republicii Moldovei până în anul 2030. În cadrul conferinței vor fi discutate riscurile și oportunitățile economice, sociale, precum și modul în care acestea modelează traiectoria de dezvoltare a țării. Cum va arată Moldova 2030 în Europa 2030 în contextul unei realități locale ancorate într-un context european incert și instabil? Care sunt scenariile de dezvoltare pe termen lung ale țării și cum poate fi asigurată o creștere dinamică, durabilă și incluzivă? Ana Mihailov, coordonator de programe în cadrul Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova, și partener al evenimentului, spune că vor fi lansate discuții pentru a genera idei în scopul regândirii modelului economic de dezvoltare al țării, astfel încât creșterea economică să se regăsească în standarde de viață mai înalte. „În Moldova creșterea indicatorii economici nu este întotdeauna însoțită de o percepție generală a unui trai mai bun, a unor servicii publice mai calitative”, crede Ana Mihailov. La eveniment sunt așteptați peste 100 de participanți, care includ lideri și decidenți politici, reprezentanți ai administrației publice locale, sectorului privat, experți locali și străini, ai organizațiilor societății civile și mediului academic.
