● LUNI, 30 septembrie
Trezoreria Moldovei încă doi ani va fi păstrată la Banca de Economii
Trezoreria Republicii Moldova va fi păstrată încă 2 ani la Banca de Economii (BEM). Instituţia bancară a primit acest drept în cadrul unei licitaţii în 2012, pentru o perioadă de 3 ani. Ministrul finanţelor, Anatol Arapu, a comunicat, în cadrul unor audieri la Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe, că pachetul de acţiuni deţinut de stat în această bancă nu influenţează rezultatele licitaţiei şi după ce expiră termenul prevăzut în contractul cu BEM, oricare altă bancă ar putea să păstreze trezoreria statului. Anatol Arapu a mai spus că în Banca de Economii banii nu sunt ţinuţi în cont permanent, ci sunt puşi în circulaţie, deoarece Moldova nu-şi permite să ţină banii pur şi simplu în cont. Banca de Economii a avut nevoie de o emisiune suplimentară de acţiuni pentru a depăşi impasul economic în care s-a pomenit. Statul nu a subscris la aceasta, astfel cota de acţiuni i-a scăzut de la 56% la 33,3%.
Temperaturile joase grăbesc producătorii de struguri să-şi strângă roada
Temperaturile joase înregistrate grăbesc producătorii de struguri de masă să-şi strângă roada. Preşedintele Cooperativei de Întreprinzător „Basan Agro” din Cimişlia, Ion Baban, a declarat că mai are în podgorii încă 100 de tone de struguri de masă, iar pentru a le strânge cât mai repede a mai contractat încă 100 de muncitori din cadrul unei organizaţii specializate. Producătorul spune că, dacă nu va reuşi recoltarea în timp util, strugurii vor pierde din calitate şi, respectiv, din preţ. Anatol Fala, coordonator de programe la Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală, a spus că temperaturile joase vor afecta şi suprafeţele cu legume. Cel mai mult vor avea de suferit roşiile, ardeii şi vânăta. Varza, sfeclă roşie şi morcovul sunt mai rezistente la frig, suportând temperaturi de până la minus 2 grade. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis avertizare cod galben de îngheţ la suprafaţa solului în orele dimineţii. Avertizarea este emisă pentru tot teritoriul republicii, până pe 3 octombrie, când temperatura aerului va coborî de -1..-3 grade Celsius.
Demers pentru crearea unui ONG care să reprezinte interesele mediului de afaceri
Femeile din mediul de afaceri din Republica Moldova pledează pentru crearea unei asociaţii neguvernamentale, divizată pe sectoare, care ar activa în interesul tuturor antreprenorilor. Potrivit femeii de afaceri Olga Paladi, din oraşul Bălţi, un astfel de organ ar fi o voce mai convingătoare în dialogul cu statul pe probleme care vizează mediul antreprenorial. „Când suntem mai mulţi puterea creşte. Este foarte important să fie susţinuţi toţi antreprenorii, nu doar categorii aparte”, a spus Olga Paladi în cadrul unei întruniri a femeilor din mediul de afaceri. Aceasta a adăugat că activitatea comună ar atrage mai multe proiecte de extindere a afacerilor şi ar dezvolta multilateral antreprenoriatul. Directorul general al Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Iulia Iabanji, a spus că pe teritoriul ţării sunt deschise circa 7000 de organizaţii neguvernamentale, dintre care active sunt în jur de 1000, iar în mediul antreprenorial, peste 100. „Câteodată, criticăm conducerea după ce deciziile sunt deja luate. Trebuie să reacţionăm atunci când ele abia încep a fi discutate”, a spus Iulia Iabanji. Potrivit femeilor din mediul de afaceri, o astfel de asociaţie de profil ar oferi o expertiză calificată, ar atrage proiecte de finanţare a afacerilor şi ar organiza diferite cursuri de instruire pentru antreprenori. Totodată, ar promova mediul afaceri în dialogul cu autorităţile. 27% din mediul antreprenorial din Republica Moldova este condus de femei.
● MARŢI, 1 octombrie
În Moldova se atestă o evoluţie pozitivă a indicatorilor macroeconomici, FMI
Fondul Monetar Internaţional (FMI) constată că în Republica Moldova se atestă o evoluţie pozitivă a principalilor indicatori macroeconomici, fapt ce denotă corectitudinea acţiunilor întreprinse de instituţiile de profil. Aprecierile au fost făcute de către delegaţia FMI, în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Iurie Leancă. Şeful delegaţiei FMI, Max Alier, a accentuat importanţa promovării în continuare a reformelor structurale în vederea asigurării unei dezvoltări economice sustenabile şi a echilibrului bugetar pentru următoarea perioadă. Oficialul a punctat şi unele recomandări, precizând că o atenţie sporită trebuie acordată gestionării riscurilor şi asigurării transparenţei în sectorul financiar. Prim-ministrul Iurie Leancă a specificat că executivul va depune tot efortul pentru dezvoltarea relaţiilor cu FMI şi cu alte instituţii internaţionale, conştientizând importanţa acestora pentru realizarea obiectivelor Republicii Moldova privind dezvoltarea economică şi asigurarea bunăstării poporului.
Întreprinderile termoenergetice au datorii de 1,7 mlrd lei faţă de Moldovagaz
SA „Moldovagaz” informează că cei mai mari consumatori de gaze naturale ̶ întreprinderile din complexul termoenergetic al Republicii Moldova au datorii istorice de peste 1,75 miliarde de lei. Potrivit unui comunicat de presă al SA „Moldovagaz”, nivelul achitărilor pentru gazele livrate în perioada ianuarie-august anul curent către SA „CET-1”, SA „CET- 2” şi SA „CET-NORD” nu depăşeau la data de 20 septembrie 70%. Întreprinderile, pe lângă datoriile curente, mai deţin şi datorii istorice. SA „CET-1” – 358 de milioane de lei, SA „CET-2” – 1,13 miliarde de lei, SA „CET-NORD” – 89 de milioane de lei şi SA „Termocom” – 168 de milioane de lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2012, nivelul achitărilor întreprinderilor complexului termoenergetic s-a redus cu 15 puncte procentuale. SA „Moldovagaz” anunţă că nerespectarea către întreprinderile complexului termoenergetic a condiţiilor contractuale influenţează negativ situaţia financiar-economică a companiei, care plăteşte penalităţi către „Gazprom” pentru neachitarea integrală şi în termen a plăţilor faţă de gazele naturale livrate.
Regimul de tranzit pentru trenurile care la sud trec prin Ucraina va fi simplificat
Circulaţia trenurilor moldoveneşti marfare şi de pasageri pe sectoarele de cale ferată de la Giurgiuleşti până la Basarabeasca, care pe traseu traversează trei puncte vamale, ar putea fi efectuată într-un regim de tranzit simplificat. La această înţelegere s-a ajuns în cadrul negocierilor purtate la Kiev de către conducerea Ministerului Transporturilor al Republici Moldova cu autorităţile ucrainene. Potrivit viceministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Vladimir Cebotari, care a condus grupul de negocieri din partea Moldovei, s-a convenit modificarea acordului între guvernele celor două ţări cu privire la activitatea transportului feroviar, în sensul excluderii obligativităţii trecerii controlului vamal şi de frontieră în cazul trenurilor care traversează punctele vamale. Vladimir Cebotari a subliniat că actualmente trenurile moldoveneşti care circulă prin sudul Moldovei sunt nevoite să traverseze trei puncte vamale, respectiv să treacă procedura de control vamal de şase ori – de fiecare dată atât la ieşire, cât şi intrare din vamă, fapt care mărea considerabil timpul de trecere a acestui segment şi costurile de transportare a mărfurilor. Modificările la acord vor fi prezentate în timpul apropiat Guvernului Moldovei spre aprobare şi ratificare ulterioară de către legislativ. Procedeul similar urmează să fie efectuat şi de către partea ucraineană.
●MIERCURI, 2 octombrie
Marele Premiu în domeniul vitivinicol pleacă la Ştefan Vodă
Marele Premiu pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol pe anul 2013 este decernat întreprinderii „AMPELOS” SRL, din Ştefan Vodă, pentru fabricarea vinurilor de calitate înaltă, propagarea calităţii excelente a vinurilor moldoveneşti şi promovarea imaginii Republicii Moldova pe arena internaţională. „AMPELOS” SRL este o companie privată, fondată în 2002, membră a Asociaţiei Micilor Producători de Vinuri. Potrivit ministrului agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, compania a înregistrat performanţe remarcabile şi a obţinut numeroase distincţii la diverse concursuri şi expoziţii internaţionale şi naţionale. Compania dispune de plantaţii viticole cu o suprafaţa de peste 51 de hectare, are o fabrică de vin dotată cu utilaje moderne, precum şi echipamente performante. În perioada anilor 2012- 2013, a efectuat investiţii capitale de 11 mln lei. Veniturile nete ale companiei au constituit anul trecut 5 mln de lei. Marele Premiu pentru merite deosebite în domeniul vitivinicol reprezintă statueta aurită a unei berze ce zboară cu un strugure – simbol al viticulturii moldoveneşti. Premiul va fi înmânat în cadrul sărbătorii Ziua Naţională a Vinului, care se va desfăşura în perioada 5-6 octombrie. Tot astăzi Guvernul a decis acordare din fondul său de rezervă a 250 de mii de lei pentru organizarea sărbătorii Ziua Naţională a Vinului. Costul total al manifestărilor au fost estimate la 1,3mln lei.
Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii va fi prezentată până pe 15 octombrie
Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova urmează să fie prezentată Guvernului în variantă finală până pe 15 octombrie. În cadrul unor consultări finale asupra proiectului, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a precizat că documentul prevede ajustări ce rezultă din negocierile pentru crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv cu Uniunea Europeană.„Acţiunile incluse în Foia de parcurs ţintesc constrângerile din comerţ, administrarea fiscală şi vamală, domeniul afirmării unei concurenţe loiale pe piaţă. De asemenea, au fost evidenţiate probleme le ţin de pregătirea cadrelor pentru întreprinderi, de implementarea inovaţiilor în producţie, ce trebuie să facem pentru a moderniza infrastructura”, a menţionat vicepremierul. Potrivit lui Valeriu Lazăr, pentru a spori competitivitatea fiecărei întreprinderi, a economiei în ansamblu, este nevoie de eforturi conjugate. Majoritatea acţiunilor incluse în Foaia de parcurs urmează a fi realizate în a doua jumătate a anului curent şi în 2014. Sergiu Harea, şef de direcţie la Camera de Comerţ şi Industrie, a apreciat că un asemenea document era necesar. În opinia sa, perioada rezervată pentru implementarea acţiunilor din Foia de parcurs este restrânsă. Mediul de afaceri va avea nevoie nu doar de susţinerea financiară a partenerilor de dezvoltare, a donatorilor externi, ci şi de cea consultativă. Raisa Bejan de la Asociaţia producătorilor de zahăr a spus că, deşi producătorii de zahăr fac exporturi pe piaţa UE (circa 30% din volumul total) şi pretenţii la calitate nu sunt, există mult de lucru pentru ca ei să devină competitivi pe piaţa comunitară. Există necesitatea de retehnologizare continuă, de reducere a cheltuielilor de producţie şi de sporire a productivităţii. În ceea ce priveşte competitivitatea mediului de afaceri la nivel de ţară, Raisa Bejan a spus că mulţi agenţi economici depun eforturi să devină competitivi. Dar sunt şi din cei care stau şi aşteaptă ca să vină cineva să schimbe lucrurile. Agenţii economici ar trebui ca să conteze, în primul rând, pe forţele proprii, iar statul ar trebui să ofere o atenţie mai mare domeniului educaţiei, inclusiv economice.
SFS va coopera cu Agenţia Fiscală Suedeză în cadrul reformei administraţiei fiscale
„Reforma administraţiei fiscale este una dintre principalele transformări pe care trebuie să le efectuăm pentru mediul de afaceri şi cetăţeni”, a declarat premierul Iurie Leancă la lansarea proiectului de cooperare între Serviciul Fiscal de Stat şi Agenţia Fiscală Suedeză privind reforma administraţiei fiscale. „Acest proiect ne va ajuta să elaborăm metodologii şi manuale operaţionale implementarea cărora va eficientiza administrarea fiscală. Sunt convins că aceste elemente noi vor contribui la eliminarea corupţiei, care este unul din obiectivele majore ale guvernului”, a subliniat prim-ministrul. Ambasadorul Suediei la Chişinău, Ingrid Tersman, a remarcat că acest proiect are o importanţă deosebită nu doar pentru autoritatea fiscală, ci şi pentru ţară în general. „Sperăm să fie schimbate nu doar procedurile de administrare fiscală, dar şi atitudinea faţă de contribuabili”, a subliniat Ingrid Tersman. Şeful Inspectoratului Fiscal principal de Stat, Ion Prisăcaru, a spus că accentele vor fi puse pe reformarea controalelor fiscale, pe perfecţionarea deservirii contribuabililor şi lărgirea spectrului serviciilor prestate. „Sperăm că va majora numărul de contribuabili care îşi onorează obligaţiile faţă de buget, iar ca rezultat vor spori încasările”, a mai spus Ion Prisăcaru. Proiectul este prevăzut pentru o perioadă de 3 ani şi are un buget de 2,5 mln dolari. Banii sunt alocaţi de către Guvernul Suediei, prin Agenţia Suedeză pentru Cooperare Internaţională şi Dezvoltare SIDA. În realizarea proiectului vor fi implicaţi şi alţi parteneri de dezvoltare, care îşi va aduce contribuţia în special la compartimentul comunicare.
5 rezidenţi străini au fost admişi în Parcul industrial Tracom
5 rezidenţi noi, cu investiţii de minimum 60 de milioane de lei, au fost admişi în Parcul industrial Tracom. Proiectele de investiţii propuse cuprind domenii de activitate variate, cum ar fi: prelucrarea şi producerea elementelor din metal, fabricarea articolelor specializate de îmbrăcăminte, activitate farmaceutică. De asemenea, rezidenţii vor investi în servicii de tipografie, reproducerea plăcilor pentru maşini de tipar etc. Ca rezultat vor fi create peste 150 de locuri de muncă. Estimativ, vânzările anuale ale companiilor vor depăşi suma de 100 milioane de lei. Proiectele investiţionale ale rezidenţilor au fost desemnate câştigătoare în urma a 2 concursuri de selectare, ce au avut loc în luna septembrie anul curent. În cadrul parcului industrial Tracom sunt înregistraţi în calitate de rezidenţi 35 de agenţi economici.
● JOI, 3 octombrie
Carburanţii se vor scumpi dacă politica bugetar-fiscală va fi aprobată în varianta propusă
Preţul la carburanţi ar putea spori în anul viitor cu cel puţin 1 leu. Aceasta se va întâmpla dacă Parlamentul va aproba politica bugetar-fiscală în varianta propusă de către Ministerul Finanţelor, susţin experţii de la Centrul analitic independent „Expert-Grup”. Experţii au spus că sporirea preţului va determina o creştere a inflaţiei între 0,6 şi 1,5 puncte procentuale. „Referitor la accizele privind carburanţii, proiectul prevede o creştere de 9,3%. Este o creştere necesară pentru Fondul Rutier. Dar creşterea rapidă a Fondului Rutier nu este o creştere atât de rapidă a beneficiilor generate de aceşti bani. Această creştere trebuie să fie mai modestă şi stabilită în funcţie de capacitatea autorităţilor de a creşte eficienţa utilizării banilor destinaţi sectorului drumurilor. Această creştere generează câteva probleme, printre care este şi creşterea preţului la carburanţi cu cel puţin un leu”, a spus directorul de programe din cadrul „Expert-Grup”, Dumitru Budianschi. Expertul a mai spus că această modalitate de sporire a taxelor, cu părere de rău, devine un factor direct inflaţionist şi acest lucru nu este binevenit. Un alt subiect abordat de experţi este anularea scutirilor la impozitul pe venit şi TVA pentru deşeurile şi reziduurile de hârtie şi carton, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă şi sticlă. Potrivit lui Dumitru Budianschi, aceasta va crea un şir de probleme de raportare pentru persoanele fizice. Expertul a spus că la prima vedere, anularea acestor scutiri nu ar deranja pe nimeni, însă atunci când se va aduce o maculatură de 10 lei la un punct de colectare a deşeurilor, agentul economic va fi nevoit să facă declaraţie fiscală deoarece aceasta este o altă sursă de venit şi, deci, este nevoie de declaraţie de venit. Dumitru Budianschi s-a referit şi la formula de achitare a TVA de către agricultori. „Revenirea la formula în care agricultorii vor achita TVA integral, în care practic imediat să depună cerere pentru restituirea cotei de 60% din venitul impozabil, este greu de înţeles. Nu este clar de ce Guvernul doreşte ca agricultorii să achite TVA după care să se ducă să-l ceară înapoi. Este o chestiune care nu este foarte logică. Noi nu susţinem această modalitate de restituire ulterioară”, a spus expertul. În altă ordine de idei, Dumitru Budianschi a spus că introducerea noului regim de impozitare a activităţilor profesionale (notari, avocat), în afară de creşterea preţului la aceste servicii cu circa 15-20%, va crea şi dificultăţi în administrarea acestora. Proiectul prevede ca veniturile acestor contribuabili să fie impozitate cu o cotă similară celei aplicate persoanelor juridice – 12%. Totodată, se propune aplicarea TVA pentru serviciile prestate şi a taxei de amenajare pe principii similare persoanelor juridice. Anterior, viceministrul finanţelor, Victor Barbăneagră, a declarat că, după un schimb de opinii ale autorităţilor cu subiecţii impozitării, s-a decis că avocaţii şi notarii vor fi impozitaţi pe vechi. Centrul Expert-Grup a efectuat şi o analiză a rapoartelor Curţii de Conturi. Expertul economic, Tatiana Savva, a declarat că s-a constat un mic progres în diminuarea iregularităţilor admise de autorităţile publice locale, deşi situaţia în domeniul achiziţiilor publice şi administrării patrimoniului public este în continuare îngrijorare. Potrivit analizei, s-a constat că unele consilii raionale redirecţionează cheltuielile destinate educaţiei către alte domenii, ceea ce reprezintă un argument în plus pentru reformarea sectorului educaţional. Tatiana Savva a mai menţionat că APL-urile nu au făcut progrese în colectarea veniturilor proprii, ceea ce denotă lipsă de interes a acestora faţă de această activitate.
Lucrările de reabilitare şi extindere pe M3 şi R1 vor fi urgentate
Guvernul a dispus urgentarea lucrările de reabilitare şi extindere a 158 de kilometri din drumul naţional Chişinău – Cimişlia – Vulcăneşti – Giurgiuleşti (M3) şi a 122,4 km din şoseaua Chişinău – Ungheni – Sculeni (R1), care asigură principalele legături internaţionale. Ministrul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, Vasile Botnari, a spus că proiectele, derulate prin contribuţia Băncii Mondiale, prevăd şi construcţia drumurilor de ocolire a unor localităţi. Astfel, se prevede construcţia drumurilor de ocolire a satului Bahmut şi a oraşului Ungheni, la şoseaua Rl, şi construcţia sectorului Porumbrei – Cimişlia şi a drumurilor de ocolire a localităţilor Cimişlia, Comrat, Vulcăneşti, Slobozia Mare şi Câşliţa-Prut, la traseul M3. Pentru reabilitarea şi extinderea celor două trasee este necesar achiziţionarea a circa 220 hectare de pământ. E vorba de 860 de terenuri aflate în proprietate privată, în valoare totală estimată la 9,59 mln lei. Decizia aprobată de Guvern prevede ca Administraţia de Stat a Drumurilor să achiziţioneze în numele statului terenurile respective de la proprietari, pe cauză de utilitate publică. Cheltuielile pentru cumpărarea terenurilor vor fi efectuate din Programul privind repartizarea mijloacelor Fondului rutier pe anul 2013.
● VINERI, 4 octombrie
Guvernul a reconfirmat decizia privind concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău
Guvernul a reconfirmat decizia privind concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău, aprobată în mai 2013. Premierul Iurie Leancă a propus să fie completat textul deciziei reconfirmate cu un nou punct, care prevede publicarea contractului de concesionare. „Compania concesionară şi-a dat a consimţământul. Noi optăm pentru transparentizarea clauzelor contractului de concesionare, ca toţi să-l cunoască, să nu mai existe interpretări eronate. Aceste clauze vor fi publicate cât mai curând posibil, poate chiar astăzi, pe siteul Ministerului Economiei”, a declarat primul ministru. Totodată, Iurie Leancă a dispus să fie creat un consiliu care va monitoriza îndeplinirea de către compania concesionară a condiţiilor stipulate în contract. Vicepremierul Valeriu Lazăr susţine că decizia executivului nu urmăreşte să influenţeze cumva decizia Curţii Constituţionale, sesizată de liberal-reformatori să examineze constituţionalitatea deciziei din luna mai. Vicepremierul Tatiana Potâng, asociată cu liberal-reformatorii, a declarat că proiectul de hotărâre pentru reconfirmarea deciziei de concesionare a aeroportului nu a fost prezentat pentru consultare înainte de şedinţă. Ea consideră că ar fi fost cazul să se mai aştepte două zile, până la pronunţarea poziţiei Curţii Constituţionale. Şi ministrul mediului, Gheorghe Şalaru, a spus că e cazul să se mai aştepte, dar nu a adus argumente. Aeroportul a fost concesionat unei companii din Habarovsk, Rusia, care urmează să-l administreze în următorii 49 de ani. Compania s-a angajat să investească în modernizarea aerogării 250 de milioane de euro.
Lucrările la gazoductul Iaşi-Ungheni vor fi încheiate până la finele anului
Lucrările de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni vor fi încheiate până la sfârşitul anului curent, susţine Varujan Vosganian, ministrul român al economiei, copreşedinte al Comisiei intrerguvernamentale de colaborare economică între Republica Moldova şi România. „Responsabilitatea noastră este să ducem acest proiect până la capăt şi, cel puţin până acum, nu avem niciun motiv să ne îndoim că programul pe care ni l-am asumat, şi anume încheierea lucrărilor în plan liniar până la finele acestui an, va fi îndeplinit”, a menţionat oficialul în cadrul vizitei la Chişinău. Copreşedintele comisiei din partea Republicii Moldova, vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a precizat că Guvernul de la Chişinău a aprobat o decizie prin care a scutit de TVA furnizările de ţevi pentru acest proiect. Ţevile vor fi aduse pe şantier şi montate. „Agenda prevede încheierea lucrărilor pe partea liniară, adică montarea ţevilor, până la finele lunii decembrie şi toate forţele pe şantier sunt mobilizate pentru a atinge acest obiectiv. Dar gazoductul este un obiect specific, toate instalaţiile lucrează sub presiune, va fi nevoie de verificări, de certificarea de către structurile abilitate, atât din România, cât şi din Republica Moldova”, a subliniat Valeriu Lazăr. Vicepremierul a adăugat că încheierea lucrărilor de construcţie pe partea liniară va fi urmată de o perioadă de încercări. Iar în aprilie anul viitor, proiectul va fi încheiat cu toate certificările.
România are potenţialul de a contribui la programul de privatizare din Moldova, ministru
România are potenţialul de a participa la realizarea programului de privatizare în Republica Moldova, a declarat ministrul român al economiei, Varujan Vosganian, în cadrul vizitei sale la Chişinău. „Am luat act cu satisfacţie de proiectele Guvernului Republicii Moldova în ceea ce priveşte reformele structurale. Credem că România poate contribui la susţinerea acestora. Mai mut decât atât, ne-am putea implica în realizarea lor. Am în vedere în special programul de privatizare”, a menţionat oficialul român, care este şi copreşedinte al Comisiei interguvernamentale mixte de colaborare economică între Republica Moldova şi România. „România are potenţialul de a contribui la programul de privatizare din Republica Moldova, fie că e vorba de investiţii de portofoliu, pachete de acţiuni vândute prin Bursa de Valori, fie că e vorba de investitori strategici, care pot fi reprezentanţi ai capitalului românesc ori ai capitalului străin care activează în prezent în România”, a mai spus Varujan Vosganian. Potrivit ministrului român, aceste aspecte vor fi discutate pe larg la o reuniune care va avea loc până la finele anului curent, cel mai probabil în noiembrie. La aceasta ar urma să participe persoane responsabile din guvernele celor două state, reprezentanţi ai camerelor de comerţ şi ai mediului de afaceri.
● SÂMBĂTĂ, 5 octombrie
Primul incubator de afaceri în mediul rural a fost deschis la Larga
Peste 20 de mii de agenţi economici din raionul Briceni vor putea beneficia de consultanţă şi instruire antreprenorială odată cu deschiderea unui incubator de afaceri în regiune. Incubatorul de Afaceri Larga este primul de acest fel în mediul rural al ţării şi a fost creat în cadrul unui proiect de dezvoltare regională. Potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord, sediul incubatorului a fost dotat cu tehnică şi echipament modern, astfel încât agenţii economici din 8 localităţi din Briceni să-şi sporească activitatea economică şi să consolideze climatul investiţional din regiune. Firmele rezidente vor beneficia de oficii la preţ accesibil, consultanţă şi instruire antreprenorială, costuri de administrare reduse etc. Marcel Răducan, ministrul dezvoltării regionale şi construcţiilor, prezent la evenimentul de inaugurare, a spus că susţinerea dezvoltării sectorului privat face parte din priorităţile de finanţare ale Fondului Naţional de Dezvoltare Regională (FNDR), iar incubatorul de afaceri Larga constituie un factor important prin care se urmăreşte şi atragerea tinerilor în dezvoltarea regiunii.Pentru crearea incubatorului de afaceri din Larga au fost cheltuiţi peste 4,8 milioane de lei, bani alocaţi de Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională şi Primăria comunei Larga.
Curtea de Conturi îşi va consolida capacităţile
Curtea de Conturi va implementa, din trimestrul patru al anului curent, un proiect de consolidare a capacităţilor. Guvernul a aprobat şi a propus pentru ratificare Parlamentului acordul de finanţare a acestui proiect, semnat de către Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (din grupul Băncii Mondiale) şi Republica Moldova, la 14 august curent. Costul proiectului este de 1 milion de dolari, cu o perioadă de implementare de 2 ani. Mijloacele financiare vor fi utilizate pentru instruirea specialiştilor, schimbul de experienţă, pentru achiziţionarea unor echipamente necesare în activitate. Angajamentele asumate în Planul de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană prevăd crearea unei instituţii de audit extern, care va corespunde standardelor europene şi internaţionale de independenţă şi va demonstra obiectivitate şi profesionalism în efectuarea auditului extern al finanţelor publice.