●LUNI, 30 octombrie
Noi oportunități pentru privatizarea acțiunilor și bunurilor proprietate publică de stat
La Bursa de Valori a Moldovei este în curs de desfășurare licitația cu strigare a 17 pachete de acțiuni proprietate publică de stat, lansată la 27 octombrie. Printre pachetele de acțiuni expuse, sunt cele ale SA ”Barza Albă” (100%), SA ”Comerț - Petrol”(100%), SA”Tutun - CTC circa (90,8%), pachetele de acțiuni a patru întreprinderi ”Drumuri”din Cimișlia, Soroca, Râșcani, Cahul, precum și pachete mai mici de acțiuni, precum ar fi cel al SA ” Fabrica de lactate” din Nisporeni (19,7%). Licitația cu strigare a pachetelor de acțiuni la Bursa de Valori se va desfășura până la 1 decembrie și se înscrie în runda a treia de privatizare, anunțată în acest an de către Agenția Proprietății Publice, transferată recent în subordinea directă a Guvernului. În cadrul acestei runde, mai este preconizată o licitație tradițională cu strigare pentru privatizarea a 29 bunuri, inclusiv 9 întreprinderi de stat, printre care ”Fabrica de Sticlă” din Chișinău, Combinatul Poligrafic, de asemenea, din capitală, ÎS ”Flori” din Sângera, precum și 19 complexe de bunuri imobile și 1obiect nefinalizat. Aceasta se va desfășura la 22 noiembrie, iar cererile pot fi depuse până la 21 noiembrie. Runda a treia de privatizare mai include un concurs comercial, pentru privatizarea a 12 bunuri proprietate publică și un concurs investițional. La concursul investițional vor putea fi vor fi privatizate cinematografele ”Prut” din Fălești și ”Patria” din Leova, dar și ÎS ”Vestmoldtransgaz”, creată pentru transportarea gazelor naturale după darea în exploatare a gazoductului Iași – Ungheni și care urmează să proiecteze conducta de gaze Ungheni - Chișinău. Prețul inițial de vânzare constituie 180 mln lei, iar suma investițiilor așteptate de la potențialul investitor constituie 93 mln euro, pe parcurs de 2 ani. Conducta de gaze Ungheni - Chișinău se prevede a fi dată în exploatare, precum s-a anunțat, în 2018. Termenul - limită de depunere a ofertelor de participare la concursurile anunțate este 1 decembrie, pentru Î.S.”Vestmoldtransgaz - 15 decembrie. În total, în cadrul celei de-a treia runde de privatizare din acest an, sunt expuse 61 bunuri, iar valoarea activelor se estimează la 2 mlrd lei. Pentru anul curent în bugetul de stat sunt preconizate 200 mln lei de la privatizarea proprietății publice de stat (după rectificarea bugetului). În primele două runde de privatizare din anul curent a fost comercializat patrimoniu în valoare de peste 121 mln lei.
Proiectul APM constată lacune ale cadrului regulator pentru o serie de lanțuri valorice
Cadrul regulator pentru o serie de lanțuri valorice analizate (mere, struguri de masă, sâmburoase, legumele cultivate în câmp deschis și în sere etc.) este destul de permisiv și tinde să ușureze eforturile administrative cu care se confruntă producătorii agricoli. Totuși, există domenii și procese care nu sunt reglementate suficient, fapt ce creează obstacole pentru agricultori. Constatările au fost formulate ca urmare a unei analize a reglementărilor privind timpul, costul, acțiunile și documentele însoțitoare necesare. Cartografierea efectuată de Proiectul USAID „Agricultura Performantă în Moldova” (APM) a identificat, la etapa de înregistrare a afacerii, lacune ale cadrului regulator privind recunoașterea grupurilor de producători. La etapa aprovizionării afacerii, sunt apreciate drept complicate procedurile de testare și înregistrare a soiurilor de plante, chiar dacă acestea sunt deja înregistrate în Catalogul comun al UE al soiurilor de plante. La etapa de producere și procesare, se constată lipsa unui control eficient asupra producătorilor de material săditor, ceea ce duce la apariția și comercializarea materialului săditor de calitate proastă, lipsa reglementărilor privind calitatea materialului săditor în special în sectorul pomușoarelor, lipsa cerințelor de calitate pentru produsele apicole etc. Proiectul USAID „Agricultura Performantă în Moldova” își propune să ajute producătorii agricoli în sporirea competitivității produselor agricole autohtone de valoare înaltă și să majoreze vânzările pe piața pe piața locală și internațională.
Sistemul bancar este vulnerabil, iar recuperarea banilor fraudați este lentă, experți
Vulnerabilitatea sistemului bancar este determinată de acționariatul netransparent, managementul și guvernanța internă slabă, procedurile și regulile interne nesatisfăcătoare, precum și mecanismele ineficiente de contracarare a spălării banilor. Lichidarea acestor vulnerabilități trebuie să constituie politica primordială a Băncii Naționale Moldovei pentru următorii doi-trei ani. Constatarea este făcută de către Transparency International Moldova și IDIS „Viitorul” într-un raport privind monitorizarea evoluțiilor din sectorul financiar-bancar în perioada decembrie 2016 – octombrie 2017. Într-o conferință de presă, Veaceslav Ioniță, unul dintre autorii raportului, a spus că, începând cu anul 2014 și până în prezent, în sistemul bancar nu s-a reușit identificarea unui mecanism clar de reglementare. Sistemul nu-și îndeplinește funcția lui de bază: de creditare a economiei. Expertul a menționat că riscul de credit reprezintă de asemenea o vulnerabilitate majoră a sectorului bancar. În perioada supusă analizei, numărul creditelor neperformante a crescut cu 65%, constituind 17,2% din portofoliul de credite. Iar portofoliul de credite s-a micșorat cu 9%. Potrivit expertului, în anul 2017, riscul de credit continuă să fie semnificativ. În opinia expertului, o atenție deosebită ar trebui acordată modalităților de rambursare primară a creditelor, precum și calității sursei secundare de rambursare, și anume calității și valorii asigurării creditelor. Fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, un alt autor al raportului, a declarat că efectele economice ale fraudei bancare se vor menține încă cel puțin încă 24 de ani. Potrivit expertului, unul dintre elementele care provoacă numeroase întrebări ține de graba cu care a fost asumată acea garanție emisă de către Guvern și convertirea garanției, în septembrie 2016, în datorie de stat. Totodată, rămân un șir de întrebări fără răspunsuri. Una dintre ele este de ce garanția a fost convertită în datorie, din moment ce prima hotărâre de Guvern secretă prevedea un termen pentru care garanția este emisă, iar cea de-a doua hotărâre a eliminat termenul pentru care garanția a fost emisă și, respectiv, ea putea să fie activă doar în momentul în care toate măsurile au fost întreprinse pentru a recupera mijloacele de la cele trei bănci beneficiare. „Noi considerăm că acest moment nu a fost valorificat și nu a venit încă, pentru că sunt active care pot fi recuperate încă, inclusiv în investigații internaționale”, a notat Veaceslav Negruța. Referindu-se la investigația Kroll, autorii raportului constată că aceasta este neglijată de către autoritățile competente în investigarea fraudelor bancare, iar cel de al doilea raport Kroll este în așteptare și deocamdată nu se cunoaște când va fi prezentat. Mariana Rață, jurnalistă de investigație, a menționat că datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contract pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată, inclusiv prin lichidarea acestor companii, cu transferarea activelor spre zone offshore. Potrivit jurnalistei, deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare. Lilia Carasciuc, președinta Transparency International Moldova, a menționat că, pe de o parte, a fost adoptat cadrul legal care vine să consolideze sistemul bancar, însă pe de altă parte, la scurt timp au fost operate modificări. Și în aceste condiții, apare întrebarea dacă modificarea cadrului legal s-a făcut în grabă sau modificările se fac în scopul unor grupuri de interese. „S-a constat că, pe de o parte, se recuperează unele sume, sigur că minuscule comparativ cu frauda totală, dar pe de altă parte, vedem că acestea se recuperează din vânzarea activelor, nu e vorba de acei bani care au fost fraudați. Și atunci vedem că acei bani fraudați vor fi puși pe umerii contribuabililor”, a notat Lilia Carasciuc. Potrivit ei, recuperarea banilor în toată lumea este un proces complex, dar, în ceea ce ține de cazul Republicii Moldova, cetățenilor li se spun vorbe frumoase, pentru ca până la urmă fraudele să fie puse pe umerii lor. Directorul executiv IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a declarat că procesul de recuperare a banilor este frânat și există un șir de întrebări la care autoritățile trebuie să dea răspunsuri. Potrivit lui, există senzația că anumite persoane de rang oficial își doresc cât mai mult ca lumea să uite despre faptul că a avut loc această fraudă bancară și să acopere cu alte evenimente, alte agende de alternativă, astfel încât să se meargă mai departe fără ca banii sustrași din sistemul bancar să fie recuperați. Furtul din sistemul bancar a survenit ca urmare a unor scheme dubioase aplicate la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială, cu eliberarea de credite neperformante și atragerea agresivă a depozitelor bancare de la populație, şi solicitarea ulterioară a unor credite de urgență de la Banca Națională. În septembrie 2016, prin asumarea răspunderii, Guvernul a decis convertirea în datorie de stat a garanțiilor emise în anul 2014 și 2015 pentru creditele de urgență, în mărime de 13,5 miliarde de lei, acordate de BNM celor trei bănci falimentare.
Riscul de credit – o vulnerabilitate majoră a sectorului bancar, raport
Riscul de credit reprezintă una dintre vulnerabilitățile majore ale sectorului bancar. Numărul creditelor neperformante a crescut cu 65%, constituind 17,2% din portofoliul de credite, iar portofoliul de credite s-a micșorat cu 9%. Cifrele se regăsesc într-un raport privind monitorizarea evoluțiilor din sectorul financiar-bancar în perioada decembrie 2016 – octombrie 2017, realizat de către Transparency International Moldova și IDIS „Viitorul”. Unul dintre autorii raportului, expertul Veaceslav Ioniță, a declarat într-o conferință de presă că pe parcursul ultimului an, volumul creditelor neperformante din sistemul bancar a crescut cu 1,87 miliarde de lei sau cu 44% (de la 4,2 miliarde în 2016 până la 6,07 miliarde în 2017). Această majorarea, în opinia sa, este determinată de agravarea situației la cele trei bănci supravegheate – Moldindconbank, Moldova-Agroindbank și Victoriabank. Situația la celelalte bănci nu s-a schimbat esențial. Potrivit expertului, în anul 2017 riscul de credit continuă să fie semnificativ. În opinia sa, o atenție deosebită ar trebui acordată în continuare creditelor neperformante, modalităților de rambursare primară a acestora, precum și calității sursei secundare de rambursare, și anume calității și valorii asigurării creditelor. În raport se menționează că, deși au fost aprobate mai multe acte legislative, insuficiența prevederilor legale care să facă față condițiilor specifice, complexe, multidimensionale și litigioase în sectorul bancar, în special în cele trei bănci aflate în supravegherea BNM, nu permite rezolvarea mai multor probleme legate de netransparența acționarilor și riscurilor înalte pentru potențialii investitori onești. Procesul de atragere a investițiilor în sector este tărăgănat și din considerente macroeconomice obiective și subiective. Raportul mai denotă că investigarea fraudelor, în special a celor admise între anii 2014-2015, este tărăgănată intenționat de către autorități. Potrivit experților, există o sensibilitate atât socială, cât și politică la acest subiect, inițierea investigațiilor veritabile va cataliza un proces corect și legal de responsabilizare a tuturor actorilor implicați în aceste fraude. Potrivit experților, pe parcursul anului 2017 au fost întreprinse mai multe încercări de legalizare sub diferite forme a fondurilor și activelor provenite inclusiv din fraude bancare. Asemenea încercări, în opinia experților, trebuie descurajate, inclusiv prin atragerea instituțiilor abilitate cu funcții de combatere a fenomenului corupției mari, a spălării banilor de proveniență infracțională.
Noua legislație în domeniul financiar-bancar trebuie să fie aplicată integral, experți
Noua legislație în domeniul financiar-bancar trebuie să fie aplicată integral și conform spiritului acestor legi. Întrucât legile au fost elaborate la insistența partenerilor de dezvoltare, cu scopul readucerii încrederii în sistemul bancar național, și au trecut toate etapele de expertiză externă, este contraindicată operarea de modificări ad-hoc, fără consultări prealabile cu partenerii de dezvoltare. Concluziile se regăsesc raport de monitorizare a evoluțiilor din sectorul financiar-bancar în perioada decembrie 2016 – octombrie 2017, elaborat de către Transparency International Moldova și IDIS „Viitorul”. Într-o conferință de presă, fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, unul dintre autorii raportului, a declarat că, având asistența partenerilor de dezvoltare, au fost elaborate și adoptate legi noi, printre care Legea privind redresarea și rezoluția băncilor și Legea cu privire la depozitarul central unic al valorilor mobiliare. În mai puțin de un an de la adoptare, prima lege a fost modificată deja de două ori, iar cea de a doua – o dată, ceea ce atestă o grabă admisă la momentul adoptării acestora. Totodată, Comitetul Executiv al Băncii Naționale a Moldovei a aprobat și modificat mai multe regulamente. Totodată, în această perioadă au apărut câteva inițiative legislative considerate de societatea civilă și de partenerii de dezvoltare drept nocive și contrare angajamentelor asumate de guvernanți, întrucât amplifică riscurile legalizării mijloacelor de origine frauduloasă. Una din inițiative, privind legalizarea capitalurilor și stimularea fiscală, adoptată în prima lectură de Parlament în decembrie 2016, fără discuții publice și fără informarea partenerilor de dezvoltare, este cel mai elocvent exemplu din această categorie. Veaceslav Negruța a menționat că alt proiect ține de modificările la Legea cetățeniei, care oferă, prin derogare de la normele legale, dreptul la cetățenia Republicii Moldova pentru persoane terțe, cetățeni străini sau apatrizi, contra unor contribuții denumite „investiții”. Potrivit experților, ambele proiecte au avut ca autori același grup de deputați, în frunte cu președintele Parlamentului. Regulamentul de implementare a legii „cetățeniei pentru investiție”, elaborat de Ministerul Justiției și aprobat de Guvern în septembrie 2017, a stârnit reacții contradictorii în societate, deoarece oferă posibilități de legalizare a mijloacelor financiare de origine dubioasă în Republica Moldova. Autorii raportului menționează că rămâne în așteptare adoptarea unei noi legi cu privire la combaterea spălării banilor, care este și o cerință a Uniunii Europene, potrivit Acordului de Asociere semnat cu Republica Moldova. Lilia Carasciuc, președinta Transparency International Moldova, a menționat că, pe de o parte, a fost adoptat cadrul legal care vine să consolideze sistemul bancar, însă pe de altă parte, la scurt timp au fost operate modificări. Și în aceste condiții, apare întrebarea dacă modificarea cadrului legal s-a făcut în grabă sau modificările se fac în scopul unor grupuri de interese.
● MARȚI, 31 octombrie
2500 de locuri de muncă nou create la fabrica de cablaje auto din Orhei
O fabrică de producere a cablajelor auto din subzona Orhei a Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți a fost deschisă luni, 30 octombrie. Noua hală de producție, cu o suprafață de peste 27 mii metri pătrați, este o investiție de 30 milioane de euro a companiei japoneze Sumitomo Electric Bordnetze GmbH (SEBN). Deschiderea fabrici va permite crearea a 2500 de locuri noi de muncă. La ceremonia de inaugurare a participat şi premierul Pavel Filip. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, Pavel Filip a mulțumit celor care au acordat asistență în realizarea proiectului investițional, menționând importanța acestuia pentru dezvoltarea industriei moldovenești. „Cel mai important este că 2500 de oameni vor avea posibilitatea să lucreze aici, acasă, în Republica Moldova și să nu fie în situația de a pleca peste hotarele țării pentru a-și găsi un loc de muncă, astfel încât să-și întrețină familia”, a declarat Pavel Filip. Pavel Filip a accentuat că sporirea investițiilor și, respectiv, creșterea contribuțiilor la bugetul de stat oferă posibilitatea de a creşte pensiile, salariile și investițiile sociale. De asemenea, Pavel Filip a apreciat proiectul de educație vocațională promovat de compania Sumitomo în colaborare cu școala profesională din Orhei, care va contribui la pregătirea specialiștilor pentru întreprindere. Reprezentanții companiei au menţionat că fabrica din Orhei este o componentă importantă în îmbunătățirea calității producției, iar compania va contribui în continuare la dezvoltarea socială și economică a Republicii Moldova. Sumitomo Electric Bordnetze are în prezent 33 mii de persoane angajaţi în 36 de locaţii din 15 țări. În Republica Moldova compania și-a extins activitatea în 2015.
Se scumpesc carburanții
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat prețurile plafon la carburanți pentru următoarele două săptămâni. Începând de miercuri, 1 noiembrie, prețul plafon pentru un litru de benzină crește cu 16 bani, iar pentru motorină – cu 8 bani. Pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95 a fost stabilit prețul maxim de 17,13 lei, în comparație cu 16,97 lei în ultimele două săptămâni. Motorina va costa cel mult 15,26 lei, comparativ cu 15,18 lei astăzi. Prețurile plafon intră în vigoare de miercuri, 1 noiembrie, și sunt valabile până pe 14 noiembrie. ANRE îndeamnă cetățenii să semnalizeze cazurile în care stațiile PECO afișează prețuri mai mari decât prețurile plafon la linia verde: +373 800 10 800 sau la adresa electronică anre@anre.md.
MJ propune reducerea presiunii instituțiilor de forță asupra antreprenorilor
Ridicarea în timpul controalelor efectuate de către autoritățile de stat a documentelor, suporturilor de informație și a bunurilor utilizate în procesul economic, fără de care este imposibilă continuarea activității agenților economici, va fi interzisă. Totodată, va fi introdus mecanismul de garanții financiare asupra celor ce cad sub incidența sechestrării. Prevederile se conțin într-un proiect de lege al Ministerului Justiției, propus pentru consultări publice. Proiectul de lege pentru modificarea mai multor articole ale Codului Penal, Codului de Procedură Penală, Codului Contravențional, Legii cu privire la controlul de stat și Legii cu privire la Serviciului de Informații și Securitate are scopul de a minimaliza abuzurile autorităților statului pentru a facilita activitatea de business în Moldova, a declarat ministrul justiției, Vladimir Cebotari, în cadrul unui briefing de presă susținut după ședința săptămânală a Partidului Democrat. Totodată, se propune excluderea măsurilor de arest în cazul infracțiunilor economice pentru care este prevăzută pedeapsa cu închisoare de la cinci ani. Agenților economici le va fi stabilit un mecanism de înlăturare benevolă a neconformităților. „Vrem să transferăm competența de constatare a indicilor constitutivi ai infracțiunilor de la MAI și CNA către instituțiile investite cu dreptul de control într-un anumit domeniu și trecerea urmăririi penale a acestor fapte către Procuratură. Suplimentar, venim cu o rescriere a procedurii contravenționale - să fie una simplă, debirocratizată, rapidă și cu o intervenție rapidă din partea statului, respectând dreptul la contestare în instanța de judecată”, a notat ministrul. Potrivit inițiativei, va fi revăzut locul și rolul SIS, astfel încât acesta să se concentreze pe acțiuni ce constituie amenințare pentru independența, suveranitatea, unitatea, integritatea teritorială, ordinea constituțională, dezvoltarea democratică, securitatea internă, a statului, societății și cetățenilor, statalitatea Moldovei, vitalitatea și funcționarea stabilă a celor mai importante ramuri ale economiei naționale.
● MIERCURI, 1 noiembrie
Carne din Moldova, nimicită în Federația Rusă
Jumătate de tonă de carne, transportată de cetățeni ai Republicii Moldova cu trenul Chișinău-Moscova, a fost nimicită în Federația Rusă. Potrivit Serviciului Federal pentru Supravegherea Veterinară și Fitosanitară al Rusiei (Rosselhoznadzor), cetățenii moldoveni nu aveau actele necesare pentru cele 515 kilograme de carne, cu proviniență necunoscută, pe care o transportau cu trenul. Carnea, pe care inspectorii au considerat-o nesugră din punct de vedere sanitar-veterinar, a fost scoasă din tren. Ca urmare a testelor de laborator efectuate, carnea a fost nimicită.
Moldova se angajează să facă schimb de date privind declaraţiile de export cu statele CSI
Executivul a aprobat semnarea Acordului privind schimbul de informații pentru determinarea și controlul valorii mărfurilor în vamă în statele-membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI). Astfel, instituțiile vamale ale statelor semnatare vor face, în mod regulat și cu titlu gratuit, schimb de informaţii privind declaraţiile de export. În acest mod va fi asigurată veridicitatea datelor privind valoarea declarată a mărfurilor în vamă și va fi evitată eschivarea de la achitarea plăților vamale. Excepție va face informația care constituie secret de stat sau care se referă la date cu caracter personal. Republica Moldova are încheiate tratate de acest fel cu Ucraina și cu Federația Rusă. Acestea prevăd schimbul de informație la cerere.
Focar de pestă porcină în satul Palanca
Focar de pestă porcină africană în satul Palanca din raionul Ştefan Vodă. Virusul a fost confirmat în trei gospodării. Potrivit unui comunicat de presă al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), în cele trei gospodării se efectuează dezinfecția locurilor unde au fost întreținute animalele, iar porcinele din localitate sunt plasate sub observație sanitar-veterinară. Concomitent, a fost intensificat controlul privind traficul de porcine, produse și subproduse din carne de porc. Populația este instruită să respecte regulile sanitar-veterinare care se impun. La faţa locului se află o echipă de intervenție, dotată cu cele necesare lichidării focarului. Larisa Voloh, primarul localității, a spus că nu sunt aplicate restricții de intrare-ieșire din sat, dar vor fi amenajate filtre sanitare pentru dezinfectarea unităților de transport și se va aplica un control mai strict ca să nu fie adusă carne de porc din Ucraina. În privința animalelor din alte gospodării nu sunt dispuse niciun fel de măsuri, dar porcii vor fi verificați să nu prezinte risc de îmbolnăvire. În cele trei gospodării afectate creșteau patru porci. Unul a fost sacrificat. Altul a fost incinerat după ce a pierit din cauza bolii. Iar alți doi sunt sub supraveghere.
● JOI, 2 noiembrie
Privatizarea Vestmoldtransgaz este necesară, opinie
Privatizarea companiei energetice moldovenești care gestionează gazoductul Iași-Ungheni „Vestmoldtransgaz” este absolut necesară. Opinii în acest sens au fost exprimate în cadrul emisiunii „Fabrika” de la postul de televiziune Publika TV. Directorul Institutului Economiei de Piață, Roman Chircă, consideră că privatizarea este necesară inclusiv pentru că „Vestmoldtransgaz” nu are suficiente competențe, capacități investiționale care ar trebui să fie atrase prin credite sau utilizate mijloace bugetare și nu are personal tehnic. „Ceea ce este acum „Vestmoldtransgaz” este o structură inițială, un proiect în fază incipientă de asigurare a securității energetice. Fără a fi un jucător care să fie capabil să ducă acest proiect până la capăt”, spune Roman Chircă. Ministrul economiei și infrastructurii, Octavian Calmâc, a declarat că includerea „Vestmoldtransgaz” în lista întreprinderilor care urmează să fie privatizate a avut drept scop atragerea companiilor de talie internațională pentru a concura cu „Moldova-Gaz”, unde o bună parte din cota de participare o are compania rusească „Gazprom”. „Ne propunem în mod transparent să privatizăm această companie cu două componente: la prima etapă să ne întoarcem acele investiții pe care le-am făcut de comun acord cu partenerii noștri de dezvoltare, pe de altă parte să avem un angajament ferm al celor care participă la această privatizare să investească minim 93 de milioane de euro în primii doi ani”, spune oficialul. Compania „Vestmoldtransgaz” a fost inclusă în lista de 17 întreprinderi care vor fi supuse procesului de privatizare.
Ritmul anual al inflației a crescut
Ritmul anual al inflației a crescut de la 7,3%, în luna iunie, până la 7,6%, în septembrie, a comunicat guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Sergiu Cioclea, prezentând într-o conferință de presă un nou raport asupra inflației. Majorarea ritmului anual al inflației a fost determinată de creșterea prețurilor la produsele agroalimentare (scumpirea lor a început imediat după intemperiile din aprilie) și de creșterea mai mult decât se anticipa a prețurilor la combustibil, ca urmare a majorării costului barilului de petrol. A fost și un factor care a echilibrat tendința de sporire a prețurilor de consum. Este vorba despre aprecierea leului față de dolar, adică – mai puțină inflație importată. În noua rundă de prognoze, BNM plasează rata inflației anuale pentru 2017 la nivel de 6,5%, iar pentru 2018 – la nivelul de 4%. Adică, în limita cifrelor țintite de BNM de 5%, plus minus 1,5%. Sergiu Cioclea a spus că acea creștere economică care va fi înregistrată în acest an, chiar dacă mai mică decât se prognoza inițial, constituie o premisă pentru adeverirea aceste prognoze a inflației. Este importantă în acest sens majorarea așteptată cu circa 17% a exporturilor. Remitențele deja de cinci luni la rând se cifrează la peste 100 mln dolari. Totodată și economiile țărilor cu care Moldova are relații comerciale vor marca creșteri în acest an.
Afacerile în Republica Moldova sunt lansate mai ușor, Doing Business
Republica Moldova a urcat 21 de poziții în clasamentul internațional Doing Business în ceea ce privește „Lansarea afacerilor”, de pe locul 44 – pe locul 23. Potrivit unui comunicat de presă al Secretariatului Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova, la elaborarea clasamentului a fost luată în calcul reforma privind excluderea Casei Naționale de Asigurări Sociale din procesul de înregistrare a întreprinderilor. Doing Business este un clasament internațional efectuat de Banca Mondială și reprezintă o carte de vizită la capitolul climatului investițional. Cu cât poziționarea Republicii Moldova în acest clasament este mai bună, cu atât mai atractivă este considerată pentru investitori. Potrivit ratingului Doing Business, Moldova se situează pe locul 44 din 190 de state.
Experții Kroll sunt așteptați la Chișinău săptămâna viitoare
Reprezentanții companiei Kroll sunt așteptați la Chișinău săptămâna viitoare. „Suntem în ultimele discuții cu reprezentații companiei asupra a două documente care urmează să ne fie prezentate”, a declarat, joi, guvernatorul BNM Sergiu Cioclea. Unul din cele două documente este Strategia de recuperare a mijloacelor fraudate. „Aici a fost efectuat un lucru intens cu Procuratura Anticorupție și cu CNA, pentru a integra comentariile lor”, a remarcat Sergiu Cioclea. Cel de-al doilea document este Raportul II al companiei. „BNM are voința să publice acest document. Vom discuta cu Kroll ce poate fi publicat din el. Transparența în această etapă este foarte importantă. Desigur, cu respectarea secretului anchetei pentru a nu prejudicia recuperarea banilor. Aceste lucruri vor fi discutate pe o platformă interinstituțională cu reprezentanții Kroll”, a mai spus guvernatorul BNM. În ceea ce privește banii care au fost recuperați din miliardul fraudat, Sergiu Cioclea a spus că 80% din mijloacele recuperate (peste 1 mlrd lei) rezultă din procedura de lichidare a celor trei bănci, și anume prin rambursarea unor credite sau vânzarea gajurilor pentru ele. Întrebat când va începe recuperarea banilor din jurisdicțiile indicate în Raportul Kroll, Sergiu Cioclea a spus că unele jurisdicții au reacționat pozitiv la solicitarea BNM și au promis să colaboreze în acest sens, de exemplu țările baltice. Altele, mai puțin. „Va fi o activitate dificilă, care va dura mai mulți ani, dar care va începe chiar la finele lunii noiembrie, după prezentarea de către Kroll a Strategiei de recuperare a banilor”, a mai spus guvernatorul BNM.
Politica fiscală și vamală pentru anul 2018, votată în prima lectură
Cota fixă de impozitare a veniturilor cetățenilor care livrează agenților economici producție agricolă se va majora de la 3% la 5%. La fel, este prevăzută majorarea accizelor pentru produsele petroliere, pentru tutun și alcool. Aceste și alte modificări se regăsesc în politica fiscală și vamală pentru anul viitor, votată în prima lectură astăzi, 2 noiembrie, de către Parlament. De la 1 ianuarie 2018, posesorii de automobile mai scumpe de 1,5 milioane de lei vor plăti impozit pe avere. În prezent impozit pe avere se plătește doar pentru locuințele scumpe, mai mari de 120 de metri pătrați. Accizele la țigările cu filtru vor fi majorate cu 50 de lei pentru o mie de bucăți, iar la cele fără filtru – vor crește de trei ori. Din 2018, sunt anulate facilitățile fiscale și vamale pentru magazinele care activează în regim duty-free. Măsura va fi aplicată începând cu 1 iulie. În acest context, ministrul finanțelor, Octavian Armașu, a declarat că magazinele în regim duty-free de la intrarea în țară vor fi închise, pentru că în lipsa unui mecanism de control al produselor procurate, majoritatea mărfurilor din aceste lanțuri de magazine ajung să fie comercializate sub formă de contrabandă prin intermediul site-urilor de anunțuri. Astfel, își vor continua activitatea doar magazinele duty-free vor activa de la punctele de ieșire din Republica Moldova. Cele de la intrarea în țară își vor încheia activitatea imediat cum le va expira valabilitatea licenței. Noutatea pentru producătorii de lapte este că vor avea dreptul la restituirea taxei pe valoare adăugată (TVA). Iar cota redusă a TVA de 8% se va aplica pentru energia termică produsă din biocombustibil solid, destinată instituțiilor publice. Cât privește persoanele fizice, fiecare va avea dreptul la o scutire personală în sumă de 11280 lei pe an, comparativ cu 10620 – în prezent. Totodată, scutirea pentru fiecare persoană întreținută se va majora de la 2340 de lei la 2520 lei anual. Scutirea personală specială (pentru cei care au avut de suferit din cauza avariei de la Cernobâl, acțiunilor de luptă pentru integritatea Republicii Moldova, de pe urma războiului, represiunilor politice și luptelor din Afganistan) va constitui 16800 lei anual față de 15840 lei în anul curent. Și în 2018 se mențin două cote pentru impozitul pe venit. Cota de impozitare de 7% va fi aplicată pentru venituri de până la 33 de mii de lei, față de 31140 de lei în 2017. Pentru sumele mai mari se va aplica cota de 18%.
Amenzi de două milioane de lei pentru încălcarea legislației concurențiale
Circa două milioane de lei vor achita în bugetul de stat întreprinderile „Cifrotech” SRL, „Interacces-M” SRL, „Glamis” SRL și „BTS PRO” SRL pentru că au încălcat legislația concurențială. Într-un comunicat de presă al Consiliului Concurenței se menționează că Plenul Consiliului a sancționat întreprinderile pentru refuzul de a se supune inspecţiei efectuate, iar întreprinderea „BTS PRO” SRL și pentru inducerea în eroare a colaboratorilor Consiliului Concurenței. Consiliul Concurenței precizează că, din cauza impedimentelor create de către agenții economici menționați, scopul inspecției nu a putut fi atins și a făcut imposibilă obținerea unei eventuale informații relevante pentru investigarea presupusului caz de încălcare a legislației concurențiale, inițiat printr-o dispoziție a Plenului Consiliului Concurenței. Alte opt întreprinderi au fost sancționate de Consiliul Concurenței pentru încălcarea legislației concurențiale, încheind un acord anticoncurențial manifestat prin stabilirea coordonată a cursurilor de vânzare/cumpărare pentru efectuarea operațiunilor de schimb valutar. „Activ Prim” SRL s-a ales cu amendă în mărime de 16692 lei, „Ramforinh” SRL – 15146 lei, „Bartolomeu” SRL – 3823 lei, „Lozcoz” SRL – 3063 lei, „Olnast AG” SRL – 2583 lei, „Lavronix” SRL – 1943 lei, „Dragotin Prim” SRL – 1461 lei, „Oanța - Schimb” SRL – 359 lei. Amenda stabilită urmează să fie achitată în decurs de 60 zile în bugetul de stat.
● VINERI, 3 noiembrie
Cauza focarelor de pestă porcină din Palanca este carnea adusă din Ucraina
Cauza focarelor de pestă porcină înregistrate recent în mai multe familii din satul Palanca, Ştefan Vodă, este carnea de porc adusă din Ucraina. Satul se află în carantină pentru 60 de zile, iar intrarea în localitate se face printr-un singur punct, unde este instalat un filtru sanitar. Despre aceasta a comunicat vineri, 3 noiembrie, la o conferință de presă, directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Gheorghe Gaberi. Potrivit lui Gheorghe Gaberi, virusul a ajuns în ţară din cauza nerespectării de către cetățeni a restricțiilor impuse la importul cărnii și produselor din carne din Ucraina, unde sunt mai multe focare de pestă porcină. Directorul general ANSA spune că este regretabil faptul că oamenii nu conștientizează riscurile la care se supun atunci când decid să meargă în ţara vecină să cumpere carnea de porc, pentru că este mai ieftină. „Animalele infectate au fost nimicite. Focarele au izbucnit în gospodăriile unde disciplina privind respectarea cerințelor este ignorată”, a spus Gheorghe Gaberi. Potrivit vicedirectorului ANSA, Vsevolod Stamati, la frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina sunt aproape 30 de focare active de pestă porcină. În prezent, tuturor celor care trec vama dinspre Ucraina le sunt verificate bagajele, unitățile de transport, iar dacă se depistează produse din carne de porc, acestea sunt ridicate și nimicite prin ardere. „În ultimele 24 de ore, la vamă, 58 de kg de carne au fost ridicate de la cetățeni și nimicite prin ardere. De la începutul anului, în jur la 3580 de kg de carne au fost ridicate”, a spus Vsevolod Stamati. Potrivit datelor ANSA, în satul Palanca sunt peste 300 de porci. În gospodăriile în care s-a confirmat virusul, au murit șapte porci, iar alți opt au fost arși. Vineri, 3 noiembrie, s-a anunțat despre un nou caz suspect de pestă porcină la Palanca, la patru porci.
IPN lansează rubrica săptămânală Monitorul Monitorului Oficial
Așa cum ne-am obișnuit deja, vinerea, apare Monitorul Oficial al Republicii Moldova (în continuare, M.O.). Recentul produs, M.O. (Nr. 383-388 (6306-6311), din 03 noiembrie 2017, aduce la cunoștința publicului larg mai multe acte normative care au intrat în vigoare începând cu această dată sau vor intra în vigoare la o dată ulterioară. Știrea multașteptată, de către concetățenii noștri care muncesc în străinătate, este că a fost ratificat Acordul dintre Republica Moldova și Republica Federală Germaniă privind securitatea socială, semnat la 12 ianuarie curent. Documentul respectiv (pag. 7 – 15) va intra în vigoare în prima zi a celei de-a treia luni care urmează lunii în care va avea loc schimbarea instrumentelor de ratificare. Acordul prevede că pentru persoanele angajate se va aplica exclusiv legislația Statului contractant, pe teritoriul căruia își exercită efectiv activitatea de muncă. De asemenea, Acordul reglementează asigurarea în caz de accidente de muncă și boli profesionale, asistența administrativă și cea juridică, examinările medicale. După intrarea în vigoare a Acordului, vom solicita informație suplimentar autorităților competente privind aplicarea acestuia. Au temei să studieze mai atent M.O. citat și iubitorii sportului – a fost ratificată Convenția Consiliului Europei privind abordarea integrată a siguranței, securității și deservirii în timpul meciurilor de fotbal și al altor evenimente sportive (Saint-Denis, 03.VII.2016). Obiectivul Convenției este de a asigura un mediu sigur și agreabil în timpul meciurilor de fotbal și al altor evenimente sportive, iar Guvernul Republicii Moldova este obligat, prin Legea de ratificare a Convenției (Nr. 207 din 6 octombrie 2017), să întreprindă măsurile necesare în acest scop, inclusiv privind siguranța, securitatea și deservirea pe terenurile sportive, în locurile publice, cooperarea cu suporterii și comunitățile locale, strategiile și operațiunile poliției, prevenirea și sancționarea comportamentului ofensator. Suscită atenția specialiștilor din domeniul agroindustrial Hotărârea Curții de Conturi a Republicii Moldova privind auditul performanței Programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol „Filiera Vinului” (pag. 27 – 53). Constatările auditului, urmate de recomandări de remediere a neconformităților, au fost remise organelor competente pentru responsabilizarea factorilor de decizie. Pentru reglementarea activității din domeniul agrar este destinată Hotărârea Guvernului (pag. 54 – 71) prin care a fost modificată și completată hotărârea anterioară a executivului „Cu privire la aprobarea unor metode de analiză pentru controlul nutrețurilor” (Nr. 686 din 13 septembrie 2012). În special, au fost actualizate normele privind metodele de control și analiză al nutrețurilor, cerințele cantitative referitor la prelevarea eșantioanelor, instrucțiunilor privitor la prelevarea acestora ș.a. În paginile M.O. este publicată și Hotărârea Guvernului (Nr. 868 din 30 octombrie 2017, pag. 74) prin care a fost lărgită lista bunurilor proprietate a statului și a listei lucrărilor și serviciilor de interes public național propuse parteneriatului public – privat. Este vorba de o construcție nefinalizată, nelocativă din Chișinău, în scopul atragerii investițiilor oamenilor de afaceri pentru executarea lucrărilor de reconstrucție a imobilului Teatrului Dramatic de Stat pentru Tineret ”S ulițî Roz”. Intenție nobilă în interesul culturii! Un scop similar urmărește altă hotărâre a executivului (Nr. 870 din 30 octombrie 2017, pag. 75) prin care se transmite, cu titlu gratuit, din proprietatea publică a statului, în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale satul Mereni, raionul Anenii Noi, a unui vagon. Sursele noastre din localitatea respectivă ne-au informat că acest vagon este destinat muzeului local, organizat de entuziaști, în memoria victimelor represiunilor staliniste. Tot de domeniul culturii ține și Hotărârea Guvernului (Nr. 880 din 1 noiembrie 2017, pag. 88) privind edificarea în orașul Căușeni a bustului lui Ion Ungureanu. Un interes deosebit pentru toată populația prezintă Hotărârea Guvernului (Nr. 872 din 31 octombrie 2017, pag. 77 - 86) prin care au fost operate multiple modificări și completări în regulamentul privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova (adoptat anterior, prin Hotărârea Guvernului, Nr. 125 din 18 februarie 2013). În particular, au fost introduse reguli noi privitor la eliberarea actelor de identitate și modul de comunicare autorităților emitente a actelor de identitate și de evidență a interdicțiilor aplicate la eliberarea pașaportului și a documentului de călătorie, precum și alte detalii tehnice, dar extrem de importante (și utile de știut) pentru cetățenii care apelează la serviciile Registrului de Stat al Populației. În partea III a M.O. (Acte ale ministerelor, departamentelor și ale Băncii Naționale a Moldovei) se evidențiază reglementările referitoare la Darea de seama privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări de stat obligatorii, aprobate prin ordinul Ministrului Finanțelor Nr. 126 din 4 octombrie 2017 (pag. 99 – 105), act util atât pentru toți agenții economici, cât și pentru toți angajații.
● SÂMBĂTĂ, 4 noiembrie
Doritorii de călătorii iernatice sunt așteptați la „Winter Travel Fair”
Aproximativ 30 de agenții și operatori turistici din Moldova, Bulgaria, România și Georgia au venit la târgul de bilete turistice „Winter Travel Fair” cu o varietate de oportunități de odihnă – de la stațiunile de schi din Europa până la destinații exotice. Târgul este la prima ediție și se va desfășura în perioada 3-5 noiembrie la Moldexpo. Agențiile și operatorii turistici spun că moldovenii preferă să petreacă Revelionul sau Crăciunul în România și Bulgaria. Tot în această perioadă, sunt populare excursiile prin Moldova și Europa. Pentru a sărbători Crăciunul pe stil nou în România sau în Bulgaria va trebui să scoateți din buzunar de la 130 la 500 de euro. Oferta este cu transport inclus și cu un program complet de excursii și distracții. Una din companiile autohtone oferă și tururi în patru orașe europene, pentru a vizita târgurile de Crăciun, iar prețurile pornesc de la 200 de euro. Vacanța de Bobotează în Israel, pentru șase zile, costă 600 de euro cu ghid inclus. Pentru destinații ca Egipt, Mauritius și Shri Lanka prețurile încep cu 250 de euro, cu zbor din Chișinău. Oferta nu include însă asigurarea medicală și cheltuielile pentru viză. Un alt operator prezent la târg spune că ofertele propuse sunt pentru cei care iubesc odihna activă și au o mare dorință de culturalizare. Principala destinație propusă este Malta. Pentru cinci zile într-un hotel de patru stele, turistul va plăti de la 590 la 610 euro. Pentru un hotel de cinci stele – puțin peste 900 de euro, cu zbor din București. În ofertă nu sunt incluse însă băuturile și nici masa festivă de Revelion, transferul până la București și înapoi, și nici taxa de stațiune. Pentru o plată suplimentară de la 60 la 150 de euro, sunt propuse excursii: turul capitalei Maltei –Valletta, turul Siciliei, insula Gozo. Ucraina este și ea o destinație solicitată de moldoveni, prețurile încep de la 69 de euro pentru o persoană, fără masa inclusă, pentru un sejur de trei nopți și patru zile. Companiile de turism organizează și excursii prin Moldova și de fiecare dată, spun operatorii, pleacă spre destinație cu autocarele pline. Majoritatea agențiilor oferă reduceri de la 5% la 30% dacă biletele turistice sunt rezervate în perioada târgului. Pe 4 noiembrie și 5 noiembrie, vizitatorii expoziției vor putea participa la un tur informativ la Cetatea Soroca, la Cosăuți, mănăstirea Curchi, Orheiul Vechi și la crame.
