logo

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 30 ianuarie-04 februarie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-saptamanii-30-ianuarie-04-februarie-cele-mai-importante-stiri-7966_1032601.html

● LUNI, 30 ianuarie
 

Bilete avia începând cu 49 de euro, pentru 26 de destinații

Air Moldova pune în vânzare bilete promoționale. Oferta cuprinde perioada 30 ianuarie – 28 februarie și este valabilă pentru toate zborurile directe ale companiei din perioada 6 februarie – 28 octombrie 2017. Prețurile călătoriilor încep de la 49 de euro într-o direcție, cu toate taxele incluse. Într-un comunicat de presă al companiei se menționează că biletele sunt disponibile pentru vânzare atât pe pagina electronică, cât și prin agențiile proprii și cele autorizate din țară și de peste hotare. Pentru informații suplimentare, pasagerii pot apela la serviciul Call Center Air Moldova la numărul .


Fabricat în Moldova vine cu un număr record de forumuri bilaterale, CCI 

Camerele de Comerț din România, Belarus, Austria, Ungaria şi Federația Rusă vor fi prezente la forumurile bilaterale desfășurate în cadrul expoziției „Fabricat în Moldova”. Președintele Camerei de Comerț şi Industrie a Moldovei, Sergiu Harea, a menționat, luni, la o conferință de presă, că anul acesta se vor desfășura un număr record de forumuri bilaterale, în urma cărora speră să fie semnate acorduri de cooperare care să sporească exporturile produselor moldovenești Programul de afaceri al expoziției va începe pe 31 ianuarie, cu Forumul bilateral moldo-rus, la care vor participa reprezentanți ai autorităților publice centrale şi locale, asociații de business, reprezentanți ai Camerelor de Comerţ din Federaţia Rusă și agenţi economici. Pe data de 2 februarie, în prima parte a zilei, se va desfășura Forumul bilateral Moldova – România, iar în cea de a doua parte a zilei  Forumul bilateral Moldova – Belarus. Pe 3 februarie se va desfășura Forumul bilateral Moldova – Austria, la care vor lua parte companii din sectoarele IT, sănătății, construcțiilor şi echipamentelor agricole.


Se observă o uşoară decuplare a economiei de remitenţe, expert

Remitențele rămân o sursă importantă de finanţare a gospodăriilor casnice, consideră expertul economic Alexandru Fală. Totuşi, spune el, se observă o uşoară tendinţă de decuplare a economiei moldovenești de acestea. Solicitat de IPN să comenteze datele Băncii Naționale, care indică o scădere a transferurilor de mijloace bănești efectuate din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Moldova, expertul a spus că intuia o scădere a remitențelor, iar un argument în această direcție este dinamica nefastă a economiei Federației Ruse. „Pe de altă parte, observăm creștere economică, chiar dacă remitențele scad. O primă ipoteză este că în economie există anumite forţe diferite de remitenţe, care stimulează economia”, a subliniat expertul.


 

MARŢI, 31 ianuarie
 

Termene noi privind achitarea taxei ecologice 

Începând cu acest an, agenții economici, plătitori ai taxei ecologice, o vor putea achita până în data de 25 a lunii următoare după luna gestionară, în comparație cu data importului cum era prevăzut anterior. Tot din acest an, taxa pentru poluarea mediului, care era în gestiunea Serviciului Vamal, este administrată de Serviciul Fiscal de Stat. SFS menționează într-un comunicat de presă că taxa pentru poluarea mediului urmează a fi achitată de către persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate și de forma juridică de organizare. La fel, se achită de către persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și care produc, importă sau procură de la agenții economici de pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar, mărfuri sau produse în ambalaj din materiale plastice. Este vorba și despre produse în ambalaj din carton neondulat, cu sau fără folie de aluminiu sau polietilenă.


Ministrul economiei: Ne propunem să atragem investiții străine de 250 mln dolari 

Ministerul Economiei prognozează o creștere economică pentru anul curent de 3,5%, conform scenariului pesimist, și de 6,5%, conform scenariul optimist, a menționat ministrul economiei, Octavian Calmâc, într-o conferință  de presă la care a prezentat prioritățile ministerului pentru 2017. Principalele sectoarele ale economiei naționale care vor alimenta creșterea PIB-ului cu până la 6,5% vor fi: agricultura – 0,7 p.p., industria – 1,2 p.p., serviciile – 3,3 p.p., impozitele nete pe produs și import – cu 1p.p, formarea brută de capital fix – cu 2,7 p.p. „Ne propunem în 2017 să atragem investiții străine în economia națională în sumă de 250 de milioane de dolari, cu circa 30 la sută mai mult decât în 2016. Sperăm să  atingem un nivel al exporturilor de 2 miliarde 250 de milioane de dolari, fiind astfel asigurată o creștere de zece la sută comparativ cu anul trecut”,  a declarat ministrul.


Trei runde de privatizare a proprietății de stat sunt preconizate în 2017 

Pentru anul curent sunt preconizate trei runde de privatizare a proprietății de stat. Aceste se vor desfășura în lunile martie, iunie și la finele anului, a menționat într-o conferință de presă ministrul economiei, Octavian Calmâc. „Vor fi propuse spre privatizare acele active care au fost expuse în anii precedenți și nu au fost solicitate, cu reducerea prețului de vânzare a acestora, dar asigurând  transparența necesară (pragul de reducere este de 5  la sută, dar unele din  active  au fost expuse de mai multe ori și  au rămas neprivatizate – n.r).  Vânzarea acestora se va face, de regulă, prin Bursa de Valori a Moldovei. Pentru obiectivele mai sensibile vom merge pe proiecte individuale de privatizare. În acest sens, vom apela la experții internaționali, care să ne ajute să preluăm cele mai bune practici în  domeniu, dar și să  stabilim valoarea de piață a acestora”, a specificat Calmâc. Mijloacele obținute de la privatizare sunt  utilizate în mare parte pentru acoperirea deficitului bugetar.


Aviz pozitiv pentru interzicerea produselor cu adaos de mercur după 2020 

Comisia protecţie socială, sănătate şi familie a Parlamentului a avizat proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei de la Minamata, care reglementează sursele de aprovizionare şi regimul de comercializare a mercurului. Potrivit tratatului, după anul 2020 se interzice fabricarea, importul sau exportul produselor cu adaos de mercur şi procesele de fabricaţie în care sunt utilizate mercurul sau compuşii acestuia. Pentru statele care nu reuşesc să se conformeze cu această interdicţie după anul 2020, convenția oferă posibilitatea de a solicita extinderea perioadei de conformare cu cel mult zece ani, justificând exhaustiv necesitatea unei astfel de extinderi.


Sistemul național de acreditare va fi evaluat de structurile europene de profil 

Ministerul Economiei și structurile subordonate preconizează alinierea a 70% din standardele naționale la cele europene. „În acest context, este necesar să mediatizăm aceste standarde, ca agenții economici să le aplice. Atunci când sunt aplicate, când produsele sau serviciile oferite pieței corespund acestor standarde europene, ele devin un motor de stimulare a exporturilor”, a declarat ministrul economiei, Octavian Calmâc, într-o conferință de presă. În 2017, sistemul național de acreditare va fi supus unei evaluări internaționale din  partea structurilor europene de profil, a comunicat oficialul citat de IPN. „Trecerea cu succes a acestei evaluări va permite ca produsele noastre să penetreze pe piața europeană, evitând dubla certificare sau dublul lor control”, a subliniat Octavian Calmâc.


MIERCURI, 1 ianuarie

Transnistria roagă Rusia să-i acorde sprijin consultativ și financiar


Administrația regiunii transnistrene s-a adresat Federației Ruse după ajutor financiar în scopul dezvoltării economiei, precum și după un sprijin consultativ în desfășurarea reformelor fiscală și bugetară, transmite IPN cu referire la site-ul oficial al guvernului regional nerecunoscut. Transnistria a rugat să i se acorde un împrumut pe termen lung în sumă de 130 milioane dolari, argumentându-și calculele sale prin indicatorii economici ai regiunii. La un număr de 100 de pensionari revin doar 106,7 persoane lucrătoare în sectorul real al economiei transnistrene. Aproape jumătate din cele 134,5 mii de persoane ocupate în câmpul muncii sunt lucrători din sfera bugetară. Presiunea fiscală asupra businessului este foarte mare și constituie 35% din PIB. Contribuția businessului mic în PIB-ul regiunii constituie doar 10-12%. Potrivit estimărilor experților, Transnistria ocupă doar cel de-al 120-lea loc în ratingul internațional al atracției investiționale, iar volumul investițiilor constituie circa 15%, pe când necesitățile ar fi de 35-40%.


BNM a revăzut în creștere prognoza inflației

Banca Națională a Moldovei prognozează pentru 2017 o rată anuală a inflației de 5,2 la sută, iar pentru 2018 – de 4,9 la sută. Aceste cifre sunt mai mari decât cele anunțate în runda anterioară de prognoză, dar se încadrează în intervalul de 5 la sută ±1,5 puncte procentuale stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu a BNM. Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a menționat, într-o conferință de presă, că în trimestrul al IV-a al anului precedent rata anuală a inflației a constituit 2,5 la sută, fiind cu două puncte procentuale inferioară celei din trimestrul al III-lea. În luna decembrie 2016, inflația s-a diminuat până la valoarea de 2,4 la sută.  El a explicat diminuarea ratei anuale a inflației prin cererea internă modestă și recolta bogată în sectorul agricol. În decembrie 2016, rata anuală a creșterii prețurilor la produsele alimentare s-a temperat până la 2,8 la sută, iar prețurile la serviciile reglementate s-au contractat cu 1,1 la sută comparativ cu cele din luna decembrie 2015.


Cazane pe biomasă, ciuperci şi antibiotice – de toate la „Fabricat în Moldova”

Expoziția națională „Fabricat în Moldova” reunește la Moldexpo producători din toată republica. Timp de șase zile, aceștia îşi pot promova produsele și serviciile într-un cadru organizat. Camera de Comerț şi Industrie anunţă că anul acesta peste 350 de producători  sunt prezenți la expoziție. În deschiderea acesteia, prim-ministrul Pavel Filip, a avut un discurs în care a declarat că în prezent un agent economic „nu trebuie să fie mare, dar trebuie să fie inteligent”. Guvernul pe care-l conduce este unul „pro-business”, care îşi propune să facă investiții în domeniul public şi privat. Victor Manastirli din Ciadâr Lunga este fierar şi produce porţi metalice, mobilă pentru grădină şi cazane metalice. La „Fabricat în Moldova” se mândrește cu cazanul pe biomasă care poate încălzi o locuință de 150-200 metri pătrați. Antreprenorul a comunicat reporterului IPN că ideea de a produce cazane i-a venit datorită cantității mare de deșeuri și biomasă din localitatea sa. Primul cazan l-a făcut cu aproximativ cinci ani în urmă. Un cazan produs la Ciadâr-Lunga costă în jur de 30 de mii de lei.


Victor Parlicov: Deciziile ANRE se sincronizează cu necesităţile politice ale guvernării

Deciziile Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică din ultimii doi ani pe marginea tarifelor se sincronizează cu necesităţile politice imediate ale guvernării. De această părere este expertul IDIS „Viitorul”, Victor Parlicov, ex-director ANRE și candidat nou la această funcție. Acesta a publicat un document de poziţie pe marginea examinării de către ANRE a cererii de majorare a tarifelor la energia termică, depusă de SA „Termoelectrica” în august 2016. Autorul spune că pentru a conferi legalitate unor asemenea decizii, ANRE recurge la „soluții juridice creative”, exploatând excepțiile și lacunele legislative, sfidând totodată principiile de reglementare și spiritul legilor care guvernează sectorul. Potrivit lui, exploatând faptul că legile speciale care guvernează sectorul nu interzic expres suspendarea deciziilor referitoare la tarife, în septembrie 2015, în ajunul protestelor anunţate, ANRE a emis o asemenea decizie, sfidând spiritul legislației respective.


Şeful legislativului propune implementarea sistemului tichetelor de masă

Şeful legislativului, Andrian Candu, propune implementarea sistemului tichetelor de masă. Inițiativa legislativă a fost prezentată, astăzi, sindicatelor, patronatelor, mediului de afaceri și instituțiilor de stat vizate. Tichetele de masă vor fi oferite opțional de către angajatori, suplimentar la salariu. Angajații le vor putea folosi la cantină, în magazine și chiar la restaurante, însă doar pentru produsele alimentare, nu și pentru țigări sau băuturi alcoolice. Implementarea sistemului tichetelor de masă este benevolă. „Tichetele de masă sunt un supliment la salariu, o remunerare neimpozitată din punctul de vedere al persoanelor fizice şi este un cost deductibil pentru angajator”, a subliniat  Adrian Candu. Sistemul tichetelor de masă este aplicat cu succes în România, Germania, Austria și alte state. Tichetele sunt distribuite de un operator licențiat pe piață. Tichetul este element de plată, are elemente de securitate, poate fi pe suport de hârtie sau card.


Acord moldo-belarus de facilitare a comerțului bilateral

Cabinetul de miniștri a aprobat Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Belarus privind sistemul de facilitare a comerțului reciproc. Documentul prevede intensificarea relațiilor de colaborare dintre autoritățile vamale ale celor două state în scopul sporirii eficienței controlului vamal, precum și reducerii timpului de vămuire și de trecere a frontierei. De asemenea, este reglementată modalitatea efectuării schimbului de informații privind deplasarea mărfurilor și a mijloacelor de transport înspre și din Belarus. Acordul a fost semnat la Chișinău, la sfârșitul anului 2016.


A fost creat Consiliul Consultativ pentru IMM

Cabinetul de miniștri a aprobat instituirea Consiliului consultativ pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM). Noua entitate își va desfășura activitatea pe lângă Ministerul Economiei și va constitui o platformă de interacțiune între antreprenori şi autorități, dar şi de lansare a noi programe de dezvoltare a sectorului. În activitatea Consiliului vor fi implicaţi activ reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai societății civile, care vor analiza cadrul de reglementare a activităţii de întreprinzător şi vor veni cu propuneri de îmbunătăţire a acestuia. Totodată, membrii noii entităţi urmează să vină cu recomandări privind implementarea programelor de susținere a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și de dezvoltare a spiritului antreprenorial în Republica Moldova. Conform datelor oficiale, IMM-urile reprezintă peste 97 % din totalul întreprinderilor din Republica Moldova, iar contribuţia acestora la PIB este de aproximativ 32 % . Circa 56 % din totalul persoanelor angajate activează în cadrul întreprinderilor mici şi mijlocii.


● JOI, 2 ianuarie

BNM își propune să efectueze un control total la băncile din țară 


Banca Națională își propune să efectueze în anul curent un control total la băncile care activează în Republica Moldova. Despre aceasta a anunțat guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, într-o conferință de presă, miercuri. „Vom verifica acționarii, calitatea activelor. De asemenea, vom verifica dacă băncile respectă normele de prudență stabilite de legislație”, a specificat Cioclea la solicitarea jurnaliștilor să explice ce are în vedere când vorbește despre „control total”. Guvernatorul a spus că în cazul depistării unor încălcări minore, băncile vor elabora planuri de remediere. Dacă încălcările vor fi mai mari, vor urma sancțiuni.


Un expert FMI va acorda asistenţă Inspectoratului Fiscal de Stat 

Un expert din cadrul Fondului Monetar Internațional în domeniul administrării fiscale va acorda asistenţă Inspectatului Fiscal de Stat, în cadrul Proiectului de asistență tehnică susținut de Guvernul Olandei. Expertul Shawn Gale va activa în cadrul SFS pe întreaga perioadă a derulării proiectului, timp de trei ani. Obiectivele proiectului de asistență tehnică sunt axate pe conformarea fiscală a persoanelor fizice cu venituri mari, administrarea contribuabililor mari şi reforma organizațională a SFS și consolidarea capacităților de contracarare a evaziunii fiscale de proporții.


Agricultorii au cerut anul trecut subvenţii în valoare de peste 640 de milioane de lei 

Agenția de Intervenție şi Plăti pentru Agricultură (AIPA) a recepționat pe parcursul anului trecut 4549 de cereri de subvenționare din partea producătorilor agricoli, în valoare totală de 641 de milioane de lei. Directorul AIPA, Nicolae Ciubuc a declarat într-o conferință de presă că, în comparație cu anul 2015, numărul cererilor depuse pentru subvenționare a crescut. Din sursele disponibile în 2016 s-au achitat toate datoriile faţă de agricultori din 2014 şi 2015. La fel, au fost acceptate spre plată 1700 de dosare depuse în 2016, în valoare de 230 de milioane de lei. Celelalte peste 2800 de solicitări rămase fără acoperire anul trecut sunt achitate din fondul de subvenționare pentru 2017. O mie de producători agricoli au primit deja banii în cont, iar în următoarele două-trei săptămâni restul cererilor aflate pe rol vor fi autorizate spre achitare. Astfel, ca la 1 martie, când va începe recepționarea dosarelor de subvenționare pentru anul curent să nu mai existe datorii pentru anul trecut.


Misiunea FMI va evalua la Chișinău progresul autorităților 

O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional va efectua o vizită de lucru la Chișinău în perioada 14-28 februarie. Misiunea va analiza evoluțiile recente din economie și progresul atins de autorități în implementarea programului. Este prima evaluare în cadrul programului de 3 ani, aprobat la 7 noiembrie 2016, transmite IPN cu referire la un comunicat de presă remis de FMI. Ben Kelmanson o înlocuiește pe Ivanna Vladkova-Hollar la șefia misiunii FMI, începând cu luna ianuarie, și în cadrul misiunii va fi prezentat autorităților țării.


Prevederi noi în acordarea subvențiilor în agricultură 

Începând cu anul curent, procesul de subvenționare în agricultură se va organiza în baza unui nou regulament. Viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Iurie Uşurelu, a spus, în cadrul unei conferinţe de presă, că regulamentul este elaborat pentru cinci ani, astfel că agricultorii își vor putea planifica afacerea şi vor putea să asigure o dezvoltare durabilă a acesteia. Iurie Uşurelu a menţionat că regulamentul de subvenţionare are argumentare economică pentru fiecare categorie şi conţine clasificarea clară a grupurilor de producători: mari, mijlocii şi mici, astfel încât prin activitatea de subvenţionare şi prin activitățile conexe să fie asigurat accesul necondiţionat şi cât mai liber pentru toate grupurile de producători.


Perspectivele fiscale pentru 2017, prezentate agenților economici 

Principalele tendințe în legislația moldovenească și provocările cu care se confruntă companiile din Moldova în domeniul fiscal, vamal și al forței de muncă au fost discutate joi, 2 februarie, în cadrul unei conferințe organizate de către KPMG în Moldova, împreună cu Vernon David. Experți în fiscalitate și în probleme juridice din cadrul celor două companii și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor le-au vorbit celor circa 200 de antreprenori participanți la eveniment despre principalele noutăți fiscale ale anului curent și au răspuns la întrebările oamenilor de afaceri. Prezent la eveniment, ministrul finanțelor, Octavian Armașu, a declarat că politica fiscală pentru anul 2017 vine cu un șir de noutăți. Una dintre ele este Soluția Fiscală Individuală Anticipată (SFIA), care constituie un act emis de autoritățile fiscale în vederea soluționării unei cereri a persoanei fizice sau juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător, referitoare la reglementarea unor situații fiscale specifice. Potrivit ministrului, este vorba despre un instrument suplimentar, pe lângă scrisorile recepționate de Serviciul Fiscal de Stat și Ministerul Finanțelor. Măsura dată are drept scop creșterea gradului de transparență în aplicarea legislației fiscale și îmbunătățirea climatului investițional în Republica Moldova. Octavian Armașu a menționat că prin emiterea unei SFIA, organul fiscal va preciza modul în care urmează a fi aplicate prevederile legislației fiscale pentru o anumită situație sau în cazul unor tranzacții specifice.


Mai mulţi agricultori vor trebui să întoarcă statului subvențiile primite 

Șaptezeci de agricultori care au accesat bani din Fondul de subvenționare sunt obligați să-i întoarcă statului din cauza abaterilor constate de reprezentanții Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA). Suma este de 15 milioane de lei. Directorul AIPA, Nicolae Ciubuc a spus, într-o conferinţă de presă, că neregulile au fost depistate în urma verificărilor efectuate la agricultori. Ca rezultat, peste două milioane de lei au fost returnați benevol. În celelalte cazuri agricultorii au fost acționați în judecată.


Deschiderea pensiunilor agroturistice va fi subvenționată de stat

Cei care vor dori să-şi lanseze o afacere în domeniul agroturismului vor putea accesa subvenții de la stat. O prevede noul Regulament de subvenționare pentru 2017. Viceministrul agriculturii şi industriei alimentare, Iurie Uşurelu, a declarat pentru IPN că pentru fondarea pensiunilor agroturistice sunt prevăzute subvenții în sumă de patru milioane de lei în primii trei ani de la lansarea afacerii, iar suma totală acordată pe parcursul a cinci ani, conform noului Regulament de subvenționare, nu poate fi mai mare de nouă milioane de lei.
 

VINERI, 3 ianuarie

Proiectul de amnistie fiscală are prea multe deficiențe, expert german 


Intenţia de a scădea cota economiei informale, de a stimula evazioniștii fiscali să declare activele ascunse şi de a spori gradul de respectare a obligațiilor fiscale, este un lucru pozitiv. Însă  proiectul de lege înaintat Parlamentului spre adoptare este puţin probabil să-şi atingă scopurile, propuse deoarece are mai multe deficienţe. De această părere este managerul de proiect al Grupului German de Consiliere Moldova, Jorg Radeke, care a fost solicitat de IPN să se expună asupra proiectului de lege care-şi propune „liberalizarea capitalurilor şi stimularea fiscală”. Expertul german a menționat că cele mai bune practici internaţionale definite în „Ghidul privind conformarea fiscală voluntară”, realizat de Grupul de Acţiune Financiara Internaţională (FATF), recomandă programe de conformare voluntară în situaţii extraordinare – de exemplu, o criză economică profundă. Acesta nu este cazul Republicii Moldova, care are un buget public sustenabil şi care aşteaptă suficientă finanţare internaţională în 2017.


Bugetul Chişinăului va fi aprobat în timpul apropiat 

Lucrările asupra proiectului bugetului municipiului Chişinău pentru 2017 au fost definitivate şi urmează a fi supus votului în timpul apropiat. Anunţul a fost făcut în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune Moldova 1. Consilierul CMC din partea PL, Mihai Ceban, susţine că votarea bugetului a fost imposibilă mai devreme. „Sunt de acord că era necesar ca bugetul municipal să fie adoptat mai repede. Dar nu totul este posibil atunci când o doresc primarul şi consilierii. Elaborarea proiectului de buget presupune o procedură. Apoi a fost adoptat Bugetul de stat şi a fost nevoie de timp pentru ajustare. La şedinţa CMC din 2 februarie urma să fie pus la vot în prima lectură proiectul bugetului municipal pentru 2017, dar consilierii nu au reuşit, după ce au avut de discutat şapte chestiuni din ordinea de zi a şedinţei. Cred că săptămâna viitoare proiectul bugetului municipal va fi votat în prima lectură”, a spus consilierul liberal.


Premierul a avut o discuție cu reprezentanții Asociației Investitorilor Străini 

Investitorii străini resimt schimbările în bine care s-au produs în mediul de afaceri din Republica Moldova ca urmare a deciziilor Guvernului de instituire a moratoriului asupra controalelor de stat și de reducere a entităților cu funcții de control. Mesajul a fost transmis de către conducerea Asociației Investitorilor Străini din Moldova (FIA) la o întrevedere cu Pavel Filip. La întrevedere a participat noul președinte al Consiliului de directori FIA, Alexander Koss, şi fostul conducător al Asociaţiei, Ridha Tekaia.


Antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului sunt informați despre comerțul cu UE 

Peste 80 de antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului au discutat despre facilitățile oferite de Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Discuţia face parte din Programul european de consolidare a încrederii. Cele mai importante subiecte abordate au vizat procedurile de vămuire a mărfurilor, activitatea Comitetului pentru Facilitarea Comerțului, bunele practici de import-export și activitatea rețelei Enterprise Europe Network în Moldova. Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, a declarat că UE rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova și cea mai importantă piață de export, iar 64% din produsele moldovenești merg pe piața UE.  „Comerțul cu UE rămâne un pilon important al economiei moldovenești. Mă bucur să văd în această sală antreprenori de pe ambele maluri ale râului Nistru. Este extrem de important să utilizați pârghiile care vi se oferă pentru a face uz de oportunitățile de export pe piața Uniunii Europene, care are cel mai mare potențial de cumpărare”, a spus Pirkka Tapiola.


Un fierar din Ciadâr-Lunga și-a adus la „Fabricat în Moldova” cazanul proiectat de el 

Victor Manastirlî, fierar din Ciadâr-Lunga, este prezent la expoziția „Fabricat în Moldova” cu cazane pe biomasă proiectate de el. Antreprenorul a relatat reporterului IPN că şi-a început activitatea cu producerea porților şi a gardurilor din fier, iar în timp a ajuns să forjeze metalul pentru a produce de la obiecte decorative pentru grădină până la cazane. Ideea de a face un cazan adaptat condițiilor din Republica Moldova i-a venit după ce a văzut că foarte multe deșeuri din biomasă sunt arse pe câmpuri. Victor Manastirlî spune că în Moldova se ard resurse care pot fi folosite pentru încălzirea locuințelor. Cazanul a fost patentat, astfel încât drepturile de producere îi aparțin. Antreprenorul zice că poate încălzi o suprafață de aproximativ 150-200 de metri pătrați cu ajutorul cazanului pe care l-a construit.


Persoanele fizice care practică activitate independentă beneficiază de impozitare simplificată 

Persoanele fizice care practică activitate independentă beneficiază de un regim simplificat de impozitare. Regimul este aplicabil în cazul activităților independente desfășurate în domeniul comerțului cu amănuntul, cu excepția mărfurilor supuse accizelor, de către persoanele fizice rezidente, în urma cărora se obţin venituri în sumă ce nu depășește 600 de mii de lei într-o perioadă fiscală. Noul concept este prevăzut în legislaţia fiscală începând cu 1 ianuarie curent, precizează Inspectoratul Fiscal de Stat din municipiul Chişinău. Persoanele fizice îşi pot înregistra activitatea prin depunerea cererii la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărui rază teritorială de deservire îşi au adresa de domiciliu.


● SÂMBĂTĂ, 4 ianuarie

Taxe de sute de lei la rezilierea contractelor cu distribuitorii de programe TV 

Persoanele care se ghidează exclusiv de ofertă atunci când contractează serviciile unui distribuitor de programe TV riscă să aibă surprize neplăcute dacă decid să rezilieze contractul înainte de termen. Majoritatea distribuitorilor percep taxe de reziliere, iar acestea, în funcție de operator și de pachet, ajung și la 1500 de lei. Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației precizează că taxele de reziliere sunt o practică legală și sunt aplicate și în alte state. Consumatorii trebuie să citească cu atenție prevederile contractului înainte de a-l semna. O analiză a pieței efectuată de reporterul IPN arată că în municipiul Chișinău cele mai mari taxe de reziliere le aplică Starnet, care nu are însă oferte exclusiv pentru televiziune, pachetele fiind comune pentru internet și televiziune. Perioada minimă de contract este de doi ani. Dacă contractul este reziliat de client mai devreme, taxa pe care trebuie să o plătească este de 1500 de lei.


BNM a desemnat un administrator temporar la BC „Moldindconbank” 

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei l-a desemnat pe Sorin Andrei, cetățean al României, în calitate de administrator temporar cu competențe ale Consiliului BC „Moldindcondbank” S.A. Decizia a fost luată după ce lui Nicolae Dorin, care este președinte al Asociației Băncilor din Moldova, i-a expirat mandatul, iar termenul pe care i l-a acordat această organizație pentru cumularea funcției de administrator temporar nu a putut fi prelungit. Potrivit BNM, Sorin Andrei are o bogată experiență în domeniul financiar-bancar, activând anterior în calitate de director executiv de sucursală, director regional-corporate în Banca Comercială Română, vicepreședinte și președinte al Comitetului Director al BCR Chișinău S.A.
 

Se propun modificări la bugetul de stat 

Ministerul Finanțelor a reperfectat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii bugetului de stat pe anul 2017. Se propun majorări cu 385,9 milioane de lei atât la partea de venituri, cât și la partea de cheltuieli a bugetului de stat, fără a modifica deficitul bugetar. Proiectul de lege a fost publicat pe particip.gov.md. Potrivit Ministerului Finanțelor, scopul promovării prezentului proiect este determinat de necesitatea ajustării indicatorilor bugetari, reieșind din majorarea transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale, precum și repartizarea către bugetele locale a unei părți a fondului rutier. La fel, este vorba despre crearea unei rezerve de lichidități în scopul îmbunătățirii gestionării datoriei de stat. În acest context, se propune majorarea soldului datoriei de stat interne și, în mod corespunzător, majorarea soldului de mijloace bănești în conturi la sfârșitul anului 2017.


Condiţiile FMI pentru Moldova 

Pentru a primi finanţarea Fondului Monetar Internațional Guvernul de la Chișinău şi-a luat angajamentul să efectueze reforme care vizează creşterea transparenţei acţionarilor din sectorul bancar, îmbunătăţirea capacităţilor de supraveghere ale Băncii Naţionale, dar și ajustarea tarifelor pentru energie, astfel încât să ajungă la nivelul la care să acopere costurile. Echipa Economică Germană în Moldova (GET Moldova), care consultă executivul în domeniul modelării proceselor necesare pentru reformele economice, a trecut în revistă precondițiile pe care a trebuit să și le asume guvernarea. GET Moldova notează că Guvernul a acceptat ca toate băncile moldoveneşti să treacă prin acelaşi proces de identificare a proprietarilor reali, să auditeze portofoliul de credite şi să scoată la iveală practicile de creditare incorecte. Mai mult, Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar trebuie majorat astfel încât Guvernul să nu mai fie nevoit să garanteze sau să recapitalizeze băncile folosind bani publici, aşa cum sa întâmplat în cazul recentei fraude bancare.