● LUNI, 29 august
MAIA anunţă că au fost achitate integral datoriile la compensaţiile oferite producătorilor de fructe
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare informează, cu referire la datele Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), că a fost finalizat procesul de achitare a plăţilor pentru compensarea pierderilor producătorilor de fructe care au avut de suferit de pe urma embargoului impus de Federaţia Rusă la export în 2014. Plăţile au fost efectuate pentru un număr de 109 dosare, fiind transmise spre executare la Trezoreria de Stat, ordine de plată în valoare de 43 de milioane de lei. AIPA a gestionat compensarea pierderilor producătorilor agricoli înregistraţi în calitate de persoane juridice şi care sunt deţinători ai plantaţiilor pomicole de mere şi prune cu o suprafaţă ce depăşeşte 15 ha de teren.
● JOI, 1 septembrie
Curtea Europeană de Conturi critică utilizarea fondurilor europene acordate Moldovei
Lipsa voinţei politice şi factorii externi au făcut ca nu toate rezultatele obţinute în mai multe domenii susţinute financiar de UE să fie întotdeauna sustenabile. De asemenea, acordarea unor fonduri suplimentare ca stimulent nu a fost justificată pe deplin. Acestea sunt doar câteva concluzii ale Curţii Europene de Conturi publicate în Raportul special „Asistenţa acordată de UE pentru consolidarea administraţiei publice în Republica Moldova”. Potrivit Curţii Europene de Conturi, Comisia Europeană ar trebui să îmbunătăţească modul în care utilizează condiţionalitatea, să stabilească condiţii clare şi indicatori de performanţă pentru a evalua mai bine rezultatele. Totodată, Comisia ar trebui să aibă o reacţie fermă, proporţională şi rapidă în cazul în care Guvernul Republicii Moldova nu dă dovadă de un angajament suficient în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor convenite. Eşantionul de audit al Curţii a fost constituit din patru programe de sprijin bugetar acordat în sectoarele: justiţie, finanţe publice, sănătate şi apă. Întrucât se înregistraseră puţine progrese în sectoarele către care a fost direcţionat sprijinul bugetar, concluzia Curţii este că acesta a avut un impact limitat asupra consolidării administraţiei publice. În eşantion au fost incluse, de asemenea, douăzeci de proiecte implementate în cadrul a diferite autorităţi publice.
Principalii indicatori ai pieţei serviciilor publice de telefonie fixă au continuat să scadă
În perioada ianuarie-iunie 2016, pe piaţa serviciilor de telefonie fixă a continuat diminuarea numărului de abonaţi, a traficului de voce şi a vânzărilor serviciilor respective. Această tendinţă marchează piaţa în ultimii trei ani. Datele statistice publicate de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), arată că numărul de abonaţi a scăzut, faţă de finalul anului 2015, cu mai bine de 11 mii şi a totalizat peste un milion. Volumul total al traficului de voce s-a diminuat, comparativ cu primul semestru al anului 2015, cu 109,7 milioane de minute şi a însumat 967,3 milioane de minute. Volumul vânzărilor de servicii a scăzut cu 41,2 milioane de lei şi a alcătuit peste 466,6 milioane de lei. Potrivit datelor ANRCETI, micşorarea numărului total de abonaţi a fost cauzată de diminuarea bazei de abonaţi a SA „Moldtelecom” cu 15,8 mii. Micşorarea volumului total al traficului de voce în reţelele fixe a fost determinată de diminuarea tuturor tipurilor de trafic. Diminuarea volumului total de vânzări ale serviciilor de telefonie fixă a fost cauzată de scăderea vânzărilor realizate de majoritatea operatorilor de pe piaţă.
● VINERI, 2 septembrie
În foarte multe state viteza internetului este mult mai mică decât în Moldova, Vasile Botnari
Ramura IT şi a comunicaţiilor este una relativ tânără în Moldova, principalele schimbări producându-se începând cu anii 2000. Despre aceasta a vorbit ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, Vasile Botnari, într-un interviu realizat cu ocazia celei de a 25-a aniversări a Independenţei Republicii Moldova. Oficialul a menţionat că datorită eforturilor pe multiple planuri şi a deschiderii societăţii spre tot ce este nou, sectorul IT şi al comunicaţiilor a cunoscut o evoluţie pe alocuri spectaculoasă, iar astăzi a ajuns printre cele mai dezvoltate şi dinamice din ţară. Ministrul a precizat că acum cota domeniului TIC în Produsul Intern Brut (PIB) al ţării constituie circa 8%, cu o valoare de piaţă de peste 8,6 miliarde lei. „În ultimii ani, bunăoară, au fost efectuate investiţii importante în serviciile şi reţelele de comunicaţii mobile, iar în prezent este deja asigurată acoperirea a peste 35% din teritoriul ţării şi 65% din populaţie cu reţelele şi servicii de generaţie nouă 4G. Aceasta înseamnă viteză de acces şi transfer de date la viteză înaltă care, în funcţie de regiune, poate ajunge până la 300 Mbps. Pentru comparaţie, vă pot spune că, la nivel mondial, în foarte multe state viteza internetului de mare viteză constituie doar 2 Mbps”, a comparat Vasile Botnari. În acelaşi timp, este în plin proces extinderea reţelelor de fibră optică pe întreg teritoriul ţării, astfel, ca până în 2020, cel puţin 60% din gospodării să aibă acces la internet rapid cu o conexiune de minim 30 Mbps. Ministrul menţionează că acţiunile realizate până acum îl fac să creadă că acest obiectiv va putea fi atins şi mai repede.
Moldova poate să concureze pe piaţa internaţionala de comunicaţii şi produse IT, Vasile Botnari
Ratele de creştere, dar şi de absorbţie a noilor servicii şi interesul pe care-l manifestă faţă de acest domeniu noua generaţie oferă siguranţa că Moldova are oportunităţi mari de dezvoltare în această direcţie, nu doar în calitate de consumator, dar şi de generator de produse TIC. De această părere este ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, Vasile Botnari, care s-a expus într-un interviu realizat cu ocazia celei de a 25-a aniversări a Independenţei Republicii Moldova. „Întrebarea şi marea provocare pentru Moldova este dacă poate să concureze cu succes pe piaţa internaţionala de comunicaţii şi produse IT, respectiv dacă poate să-şi găsească propria nişă pe piaţa globală şi să facă uz de cea mai bună resursă a sa – oamenii instruiţi şi creativi?”, a specificat oficialul. Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi-a fixat scopul, ca Moldova să se regăsească printre primele 50 de ţări care sunt importante din punct de vedere al domeniului IT şi comunicaţii la nivel global. Pentru a avansa însă în dezvoltarea unei societăţi moderne digitizate, trebuie să se acţioneze perseverent, conform unei viziuni clare, a spus ministrul. „Suntem siguri că sectorul TIC din Republica Moldova are un potenţial real de creştere, însă considerăm că această creştere va fi cu adevărat semnificativă la nivelul economiei naţionale doar atunci, când vom reuşi asigurarea competitivităţii produselor şi serviciilor IT. Pentru atingerea acestui obiectiv, eforturile noastre vor trebui concentrate pe dimensiunea dezvoltării infrastructurii de comunicaţii electronice, dezvoltării conţinutului digital local şi a serviciilor, educaţiei TIC, consolidării încrederii şi siguranţei în spaţiul virtual”, a spus ministrul. De asemenea, oficialul precizează că o atenţie specială necesită stimularea creşterii cotei industriei IT, cantităţii şi calităţii de specialişti pregătiţi în domeniu, promovării produselor şi serviciilor IT – atât pentru piaţa internă, dar mai cu seamă orientată spre export.
În doi ani Moldova a exportat în UE produse în valoare de peste 2 miliarde de dolari
Pe parcursul a doi ani, din momentul aplicării Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat dintre Republica Moldova şi UE (DCFTA), Moldova a exportat pe piaţa comunitară produse şi mărfuri în valoare de peste 2,2 miliarde dolari. După punerea în aplicare a DCFTA a fost înregistrată o schimbare în structura exporturilor Republicii Moldova către UE, pe primele poziţii situându-se mărfurile industriale, care ocupă 65% din totalul mărfurilor exportate. Analizele statistice denotă şi o creştere semnificativă a exporturilor de cereale prin aplicarea mecanismului anti-circumvention. Doar în primul semestru al anului 2016 s-a exportat: grâu peste 178 de mii de tone (ce constituie 237 % din totalul cotei stabilite de 75 de mii de tone), cereale prelucrate peste 10 mii de tone (420 % din totalul de 2 500 tone), zahăr 38 de mii de tone (104% din totalul de 37 de mii de tone.). Principalii parteneri europeni în derularea exporturilor sunt România (23,8%), Italia (10%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda de Nord (6,5%), Germania (6,5%), Franţa (2,5%) şi Polonia (3,3%). Principalii investitori străini sunt – Olanda, Cipru, Franţa şi Spania. În anul 2015 în economia naţională au fost făcute investiţii străine directe în valoare de 228,5 milioane de dolari cu 14% mai mult comparativ cu anul 2014.
Circa 60% din totalul acumulărilor la bugetul de stat sunt generate de Serviciul Vamal
În prezent, circa 60% din din totalul acumulărilor la bugetul de stat sunt generate de către Serviciul Vamal. În discursul său susţinut la ceremonia de aniversare a 25 de ani de activitate a Vămii, directorului Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, a menţionat că în cei 25 de ani instituţia a reuşit să se remarce printr-o ascensiune continuă şi în prezent Serviciul este capabil să facă faţă provocărilor. Vitalie Vrabie a menţionat că zilnic în Serviciul Vamal sunt la datorie circa 1050 de angajaţi, iar media zilnică de acumulare a drepturilor de import este de circa 65 de milioane de lei. Astfel, fiecăruia îi revine circa 62 de mii de lei pentru o zi bancară. Calculele simple relevă că într-o lună unui colaborator vamal îi revine 1,3 milioane de lei, iar într-un an acesta acumulează în bugetul de stat circa 15 milioane de lei. „Şi acum hai să raportăm toate aceste cifre la remunerarea modestă de astăzi a unui colaborator vamal. Or, considerând contribuţia acestuia la acumularea la bugetul de stat ar trebui să ne gândim şi la o remunerare corespunzătoare”, a declarat Vitalie Vrabie.
În doi ani Moldova a exportat în UE produse în valoare de peste 2 miliarde de dolari
Pe parcursul a doi ani, din momentul aplicării Zonei de Comerţ Liber Cuprinzător şi Aprofundat dintre Republica Moldova şi UE (DCFTA), Moldova a exportat pe piaţa comunitară produse şi mărfuri în valoare de peste 2,2 miliarde dolari. După punerea în aplicare a DCFTA a fost înregistrată o schimbare în structura exporturilor Republicii Moldova către UE, pe primele poziţii situându-se mărfurile industriale, care ocupă 65% din totalul mărfurilor exportate. Analizele statistice denotă şi o creştere semnificativă a exporturilor de cereale prin aplicarea mecanismului anti-circumvention. Doar în primul semestru al anului 2016 s-a exportat: grâu peste 178 de mii de tone (ce constituie 237 % din totalul cotei stabilite de 75 de mii de tone), cereale prelucrate peste 10 mii de tone (420 % din totalul de 2 500 tone), zahăr 38 de mii de tone (104% din totalul de 37 de mii de tone.). Principalii parteneri europeni în derularea exporturilor sunt România (23,8%), Italia (10%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda de Nord (6,5%), Germania (6,5%), Franţa (2,5%) şi Polonia (3,3%). Principalii investitori străini sunt – Olanda, Cipru, Franţa şi Spania. În anul 2015 în economia naţională au fost făcute investiţii străine directe în valoare de 228,5 milioane de dolari cu 14% mai mult comparativ cu anul 2014. Pe parcursul aplicării DCFTA, în vederea armonizării sistemului naţional de standardizare la cel al UE, au fost adoptate circa 8 500 standarde europene/internaţionale. Consecutiv, în perioada 2014-2016 au fost anulate peste 11 400 standarde moldoveneşti conflictuale cu cele europene, dar şi depăşite ca termen.
Societatea civilă, în așteptarea schimbărilor în desfășurarea achizițiilor publice
Deși a fost elaborată și a intrat în vigoare noua Lege privind achizițiile publice, care transpune directivele europene, parțial elaborate regulamentele, prevăzute de legea nominalizată, schimbări esențiale în procesul de achiziții publice nu au intervenit, au menționat mai mulți participanți la o dezbatere publică, prilejuită de lansarea Raportului de monitorizare a achizițiilor publice: carențe identificate și recomandări de politici, prezentat vineri de IDIS Viitorul. „Reforma inițiată de Ministerul Finanțelor și Agenția Achiziții Publice în 2016 are obiective ambițioase: procese de achiziții transparente, fără corupție, utilizarea optimă a banilor din buget în interesul publicului, promovarea responsabilității instituționale, precum și personale a membrilor grupurilor de lucru pentru achizițiile publice, stimularea unui mediu de afaceri competitiv”, a menționat Diana Enachi, una din autorii Raportului. Au fost monitorizate 9 autorități contractante, de la care s-au solicitat informații despre desfășurarea achizițiilor publice. E vorba de consiliile raionale Anenii Noi, Hâncești, Soroca, Sângerei, Drochia, Căușeni, Stefan-Vodă, Cahul și Criuleni. Consiliul raional Criuleni n-a răspuns la solicitare. Au fost desfășurate 11 activități, la care au participat circa 500 de persoane, care au evaluat diferite aspecte ce vizează calitatea procesului de achiziții. Principalele noutăți pe care le aduce Legea privind achizițiile publice, intrată în vigoare de la 1 mai anul curent, ține de mărirea pragurilor și termenelor de depunere a documentației și contractelor de achiziții, crearea Agenției Naționale de Soluționare a Contestațiilor (în afara Agenției Achiziții Publice), care trebuia să-și înceapă activitatea de la 1septembrie, dar o va începe în 2017, extinderea atribuțiilor și responsabilităților grupurilor de lucru pentru achiziții, atribuirea unui rol mai activ pentru societatea civilă în procesul de monitorizare a achizițiilor publice, acces larg la informațiile cu privire la procedura și rezultatele achizițiilor publice.
● SÂMBĂTĂ, 3 septembrie
Femeile, încurajate să dezvolte afaceri în industria turismului
Avantajele, dar şi responsabilităţile pe care le presupune iniţierea unei afaceri în industria turismului au fost discutate la un eveniment numit Expert Battle (confruntarea experţilor), la care au participat femei antreprenoare care deţin pensiuni sau alte structuri de cazare, precum şi absolvente ale facultăţii de turism şi alte femei care doresc să iniţieze o afacere în domeniul turismului. „Aportul femeilor în dezvoltarea industriei turismului poate fi mult mai mare, deşi şi în prezent contribuţia lor este importantă. Cine, dacă nu femeile, înţelege ce înseamnă ospitalitate, gastronomie autentică, acurateţe, căldură, cu care aşteaptă să fie întâmpinaţi turiştii care vizitează Moldova? De aceea am susţinut această iniţiativă”, a spus Natalia Ţurcanu, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale pentru Turism Receptor.
Finanţare nerambursabilă pentru 34 de întreprinderi în cadrul Programului PARE 1+1
Comitetul de Supraveghere a Programului de Atragere a Remitenţelor în Economie PARE 1+1 a aprobat 34 de cereri de finanţare nerambursabilă, în sumă totală de 6,8 milioane de lei. Douăzeci de afaceri sunt create de lucrătorii migrați, care s-au întors de peste hotare, iar 14 întreprinderi sunt constituite de rudele de gradul I ale acestora. Circa 30% din afaceri sunt create şi administrate de către femei, iar 59% sunt create şi administrate de tineri. Din totalul solicitărilor de finanţare nerambursabilă, 23 de afaceri sunt lansate în agricultură, opt întreprinderi activează în domeniul prestării serviciilor şi trei – în industria prelucrătoare.
Suport financiar pentru agricultorii afectaţi de calamităţile naturale
Statul oferă suport financiar pentru a acoperi cheltuielile pentru măsurile fitosanitare agenţilor economici care au înregistrat prejudicii în urma calamităţilor naturale din anul curent, în particular, îngheţurile târzii de primăvară. Mijloacele financiare vor fi alocate din Fondul de Rezervă al Guvernului. Anunţul a fost făcut de către ministrul agriculturii, Eduard Grama, în cadrul unei şedinţe la care a participat conducerea mai multor asociaţii de ramură. „Suportul va fi alocat pentru acoperirea cheltuielilor la măsurile de protecţie fitosanitară a plantaţiilor pomicole pe suprafaţa de circa 10 mii de hectare afectate, dintre care 6,5 mii de hectare în urma îngheţurilor şi alte circa 3,5 mii de hectare de livezi şi viţă de vie afectate de grindină mare şi ploi torenţiale”, a declarat Eduard Grama, citat într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. Mijloacele financiare vor fi alocate în baza unui regulament care urmează a fi elaborat în timpul apropiat de către specialiştii din cadrul ministerului şi care va fi consultat cu asociaţiile de profil.
Finanţare din Fondul naţional pentru dezvoltare regională pentru 19 proiecte
Consiliul Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale (CNCDR) a aprobat spre finanţare 19 proiecte de infrastructură, în sumă de 149 de milioane de lei din Fondul naţional pentru dezvoltare regională. „Ținând cont de faptul că suntem deja pe sfârşit de an şi este o problemă de absorbţie a resurse financiare, am pus accentul pe susţinerea proiectelor care au fosta anterior susţinute şi sunt în derulare”, a declarat vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei, care este şi preşedintele CNCDR. Pentru zona Nord vor fi alocaţi 54 de milioane de lei, pentru zona Centru – 34,3 de milioane de lei, pentru Sud – aproape 46 de milioane de lei, iar pentru UTA Găgăuzia – 5 milioane de lei.
