RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 28 martie–1 aprilie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[● LUNI, 28 martie ] [Paradigma de dezvoltare economică a Moldovei trebuie schimbată] Ministerul Economie se arată preocupat în continuare de schimbarea paradigmei de dezvoltare economică a Republicii Moldova. Promovarea unui unor politici investiţionale atractive în domeniul industrial, debirocratizarea şi reducerea presiunii asupra mediului de afaceri, sporirea exporturilor de produse agroalimentare şi valorificarea oportunităţilor în acest sens apărute pe piaţa regională, dezvoltarea serviciilor, în special a celor de transport, de intermediere comercială, a comerţului electronic sunt pilonii, care ar putea asigura schimbarea a modelului economic al Republicii Moldova, a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul Economiei, prezentând în cadrul unei şedinţe publice Planul de activitate a şi priorităţile de reformă pe 2011 ale ministerului. Lazăr a spus că, deşi pe parcursul anului 2010 economia ţării şi-a revenit mai repede din criză decât economiile altor state din regiune, aceasta continuă „să patineze pe modelul vechi”, adică recuperarea a fost bazată mai mult pe creşterea consumului, în special, de la remitenţe. Nici în anul curent nu va fi posibil de trecut la un nou model economic bazat pe investiţii şi majorare a exporturilor, deoarece nu toate sectoarele economice au depăşit perioada de stagnare. Greu se reface domeniului transportului, iar creşterea exporturilor de produse agroalimentare a fost generată în mare parte de creşterea preţurilor la alimentele de bază, a precizat Lazăr. [●MARŢI, 29 martie] [Producţia industrială în Zonele Economice Libere a crescut cu 43% în 2010] Volumul producţiei industriale fabricată în Zonele Economice Libere (ZEL) în 2010 a crescut cu 43% faţă de 2009. Potrivit unui raport al Ministerului Economiei, peste 76,6% din producţia industrială fabricată în ZEL-uri a fost exportată. Volumul total al mărfurilor produse şi serviciilor prestate a constituit peste 1,7 miliarde lei. Volumul investiţiilor în ZEL în 2010 a fost de 12,3 milioane de dolari SUA. Pe parcursul anului trecut s-a majorat şi numărul angajaţilor rezidenţilor zonelor libere, acesta constituind 5177 de persoane. [Mobiasbancă aduce noi servicii bancare clienţilor din regiunile rurale şi oraşele mici din Moldova] Mobiasbancă – Grup Societe Generale a lansat un nou Proiect de produse financiare – „Simplu Finance”, menit să aducă noi servicii bancare clienţilor din regiunile rurale şi oraşele mici din Moldova. Potrivit unui comunicat de presă emis de bancă, proiectul vine să consolideze direcţia de orientare spre client. Sloganul proiectului este: „Servicii financiare rapide pentru voi. Simplu ca 2x2”. Proiectul „Simplu Finance” oferă clienţilor produse bancare accesibile. În regiunile rurale beneficiari pot fi persoanele care au activităţi agricole, cât şi persoanele care au viză de reşedinţă în satele unde îşi desfăşoară activitatea. În regiunile urbane beneficiari pot fi angajaţii cu venituri ce nu pot fi confirmate oficial, persoanele antrenate în comerţul cu ridicata şi persoanele ce se referă la grupul de clienţi ţintă pentru regiunile rurale. [Terminalul de mărfuri al Portului Giurgiuleşti va fi deschis într-o lună] Terminalul de mărfuri al Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti va fi deschis în luna mai. Lucrările de construcţie sunt la etapa finală.Serviciile portuare prestate în 2010 s-au ridicat la 95,7 milioane de lei sau de 3,4 ori mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Volumul comerţului angro a alcătuit 1,2 miliarde de lei în preţuri curente, dintre care 55% au constituit produsele petroliere şi 45% produsele cerealiere. Pe teritoriul terminalului petrolier au fost importate 58,8 mii tone de producţie petrolieră, de 1,5 ori mai mult decât în anul 2009. Prin intermediul terminalului cerealier au fost prelucrate (export/import) 409,2 mii tone de producţie cerealieră. [Moldova îşi propune o nouă abordare a procesului de atragere a investiţiilor] În premieră, în anul curent ministerul Economiei va pilota o nouă strategie de atragere a investiţiilor străine directe. Potrivit viceministrului economiei Sergiu Ciobanu, ministerul a elaborat un proiect de decizie, care a şi fost transmis guvernului şi care prevede crearea unui consiliu, ce va coordona procesul de atragere a investiţiilor şi de implementare a tuturor proiectelor investiţionale strategice. În plin proces de restructurare se află Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor care, în opinia ministerului, trebuie să devină o agenţie specializată, ce ar presta servicii calificate şi diverse potenţialilor investitori străini şi locali. [Remitenţele nu vor fi supuse impozitării] În ultimul timp, atât în presă, cât şi în societate se vorbeşte mult despre metodologia de estimare indirectă a veniturilor persoanelor fizice, însă această metodologie nu va fi aplicată în 2011, a precizat Nicolae Platon, şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS). În opinia şefului IFPS, mass-media a exagerat şi în privinţa remitenţelor. Şeful fiscului afirmă remitenţe nu vor fi impozitate, adică banii trimişi de către rudele care lucrează peste hotare prin bănci, chiar şi sumele mai mari, trimise ca persoanele rămase acasă să-şi deschidă o afacere mică . „Elaborarea şi promovarea cadrului legislativ-normativ privind estimarea indirectă a veniturilor persoanelor fizice se va face în ultimul trimestru al anului curent cu participarea largă a reprezentanţilor societăţii civile şi mediului de afaceri. Iar implementarea acestui cadru e prevăzută din anul 2012. În ce priveşte estimarea veniturilor persoanelor juridice prin metode indirecte, aceasta noi deja facem şi trebuie să spun că modalitatea s-a dovedit a fi foarte eficientă”, a menţionat Platon. [ANPC implementează un proiect de dezvoltare a mediului concurenţial favorabil în Moldova] Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC ) a lansat marţi, 29 martie, proiectului TWINNING - „Suport pentru implementarea şi respectarea politicii în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat în republica Moldova”. Proiectul este finanţat de către Uniunea Europeană şi va dura 18 luni, timp în care la Chişinău se vor afla experţi europeni care vor lucra alături de autorităţile moldoveneşti la implementarea proiectului. Beneficiarii sunt ANPC şi alte autorităţi publice implicate în promovarea politicii în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat din Republica Moldova, inclusiv instituţii publice, judecători, mediul de afaceri, societatea civilă. Obiectivul său principal este de a îmbunătăţi implementarea şi respectarea politicii în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat în Republica Moldova. Proiectul va intensifica comunicarea dintre instituţiile publice în vederea dezvoltării unui mediu concurenţial favorabil în Republica Moldova; va susţine promovarea şi implementarea unei noi legi a concurenţei în Republica Moldova; va contribui la crearea şi aplicarea cadrului normativ în domeniul ajutorului de stat; va intensifica promovarea culturii concurenţiale în Republica Moldova. În realizarea proiectului, instituţiile partenere din cadrul statelor membre ale UE sunt Consiliul Concurenţei din România, Autoritatea Federală de Concurenţă din Austria şi Consiliul Concurenţei din Letonia. [● MIERCURI, 30 martie] [AGROinform are un nou preşedinte] Federaţia Naţională a Agricultorilor din Republica Moldova „AGROinform” are un nou preşedinte. Acesta este Valerian Cecan, primarul satului Mihăileni, raionul Rîşcani. Noul preşedinte a fost ales pentru un mandat de doi ani în cadrul conferinţei naţionale a AGROinform, desfăşurată miercuri la Chişinău. În cadrul conferinţei a avut loc şi alegerea noului consiliu administrativ al Federaţiei, care este constituit din 11 persoane. În componenţa consiliului au intrat toţi candidaţii înscrişi. [● JOI, 31 martie] [21 de milioane de lei pentru susţinerea a 13 întreprinderi mici şi mijlocii din Moldova] Guvernul Japoniei a aprobat utilizarea Fondului partener acumulat în cadrul programului japonez de granturi de tip non-proiect pentru finanţarea Proiectului de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii. Ajutorul a fost acordat cu condiţia ca partea moldovenească să acumuleze mijloace în Fondul partener pentru a fi utilizat în scopul dezvoltării economice şi sociale a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. În luna martie 2011, Ministerul Economiei al Republicii Moldova, care patronează programul, s-a adresat Guvernului Japoniei cu solicitarea de a coordona folosirea mijloacelor Fondului partener, în sumă de 21 de milioane de lei, pentru finanţarea Proiectului de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii. După examinarea cererii, Guvernul Japoniei a decis să aprobe proiectul. 13 întreprinderi mici şi mijlocii urmează a fi selectate pentru a fi finanţate din proiect. [Moldtelecom, obligat să deblocheze concurenţa pe două pieţe relevante] Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) a obligat SA „Moldtelecom” să ofere acces la infrastructura reţelei sale de acces local şi servicii bitstream oricărui furnizor solicitant. Aceste obligaţiuni au fost impuse furnizorului pentru a reduce barierele structurale şi a preveni utilizarea puterii semnificative de piaţă în detrimentul concurenţei. Obligaţiunile au fost elaborate în legătură cu puterea semnificativă a „Moldtelecom” pe piaţa accesului cu ridicata la infrastructura de reţea la un punct fix şi pe piaţa accesului cu ridicata în bandă largă. ANRCETI a obligat SA „Moldtelecom” să publice, în termen de până la trei luni, ofertele de referinţă pentru acces la bucla/subbucla locală şi pentru servicii bitstream. Până la aprobarea mecanismului de control al fundamentării preţurilor pe costuri, Agenţia a stabilit cuantumul preţurilor maximale pe care SA „Moldtelecom” le poate percepe de la furnizorii solicitanţi pentru serviciile sale de acces total şi partajat la bucla/subbucla locală. SA „Moldtelecom” a fost obligată să ofere furnizorilor solicitanţi pentru accesul bitstream la nivel naţional şi regional o reducere de 25% şi, respectiv, de 35% pentru capacităţile de 4/1 Mbps, iar pentru accesul bitstream la nivel local - o reducere de 50% pentru aceleaşi capacităţi. [14 hectare de viţă de vie au fost întoarse în gestiunea Combinatului „Cricova”] Statul va întoarce în gestiunea Combinatului de Vinuri „Cricova” 14 hectare de viţă de vie retrase în urma unor amendamente legislative adoptate în anul 2008. Aceste 14 hectare de viţă de vie urmau să fie schimbate pe un teren cu o suprafaţă similară aflat în proprietatea administraţiei publice locale din Cricova pentru construcţia unui terminal vamal. Însă, terenul respectiv se află în litigiu şi asupra lui este aplicat sechestru. Ministrul agriculturii şi industrie alimentare, Vasile Bumacov , care a prezentat proiectul de lege, a pus la îndoială raţionalitatea acestui schimb de terenuri, chiar dacă nu ar fi existat litigiul în cauză. Ministrul a invocat că plantarea unei noi suprafeţe de viţă de vie va impune cheltuieli suplimentare pentru întreprindere, în mărime de 150 de mii de lei pentru fiecare hectar. [Aderarea la Tratatul Comunităţii Energetice deschide pentru Moldova noi oportunităţi de investiţii în sistemul energetic] Participarea la Tratatul Comunităţii Energetice oferă Republicii Moldova posibilitatea de a atrage mai multe investiţii în sistemul energetic pentru interconectarea la reţele energetice europene şi diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice a ţării. Declaraţia îi aparţine viceministrului economiei, Ilarion Popa. Potrivit viceministrului, în 2011 urmează să fie finalizate lucrările şi să fie dată în exploatare LEA 110 kV pe segmentul Fălciu-Goteşti. Pentru o altă linie de interconectare, Bălţi- Suceava, a fost elaborat studiul de fezabilitate şi există asigurări de la partenerii de dezvoltare pentru finanţarea acestui proiect. În 2011 urmează să înceapă şi lucrările de construcţie la gazoductul Ungheni – Iaşi, cofinanţat din Programul operaţional transfrontalier România – Moldova –Ucraina. Oficialul a mai spus că, în paralel cu îmbunătăţirea infrastructurii energetice, Moldova va identifica şi alţi furnizori de energie electrică. O atenţie mare va fi acordată sporirii eficienţei energetice. În curând îşi va începe activitatea Agenţia pentru Eficienţă Energetică (AEE), pe lângă care va a fi creat şi Fondul de Eficienţă Energetică. Acest Fond va propune întreprinderilor diverse instrumente de finanţare a proiectelor de eficienţă energetică, va stimula proiectele de utilizarea a surselor alternative de energie. Tratatul Comunităţii Energetice a fost fondat în 2005 pentru a forma un spaţiu comun de reglementare a pieţei energetice pe teritoriul UE şi Europei de Sud-Est. Începând cu noiembrie 2006, Republica Moldova a avut statut de observator la această organizaţie, iar în martie curent a semnat aderarea la Tratat. [● VINERI, 1 aprilie] [Farmaciile vor fi deschise la cel puţin 250 de metri una de alta] Farmaciile noi vor fi deschise la o distanţă nu mai mică de 250 de metri una de alta şi 500 de metri de la unităţile de fabricare a medicamentelor. Prevederea se conţine în proiectul de lege cu privire la activitatea farmaceutică, votat vineri,1 aprilie, de Parlament. Autorii iniţiativei argumentează necesitatea de a impune aceste restricţii prin faptul că în acest moment farmaciile sunt concentrate preponderent în centul capitalei, iar la periferii sunt prea puţine. Aceeaşi situaţie se atestă în municipiul Bălţi, oraşele Sângerei, Cahul şi alte urbii ale ţării. Noua lege prevede introducerea noţiunii de „farmacie comunitară”. În nota informativă a proiectului de lege se menţionează că în localităţile rurale farmaciile eliberează medicamente şi pe datorie, rulajul mic condiţionează crearea de datorii creditoare faţă de furnizori, iar în final, se acumulează datorii pentru întreţinere. Prin urmare, s-a decis ca cei care vor înfiinţa acest tip de farmacii să fie scutiţi de taxa de amplasare. [Noul buget este mai mult social, analist] Bugetul pentru anul 2011 este mai mult social. Totuşi, au crescut destul de mult investiţiile capitale, cu peste 20% faţă de anul trecut, notează analistul economic Iurie Gotişan, de la Asociaţia pentru Democraţie Participativă. „La modul general, bugetul este mai mult social. De altfel, cum a fost şi pentru anii trecuţi. Altfel, cred eu, după cum a spus şi ministrul finanţelor, dimensiunea socială a acestuia va prevala încă vreo câţiva ani, deoarece macazul greu se schimbă, adică modelul de alocare a resurselor. Totuşi, creşterea investiţiilor capitale este un aspect foarte important”, a declarat Iurie Gotişan. Analistul subliniază că s-au alocat mai mulţi bani pentru infrastructură: drumuri, aprovizionare cu apă, canalizare, etc., investiţii car, de fapt, au venit şi din partea finanţatorilor externi. Potrivit lui Iurie Gotişan, bugetul pentru drumuri constituie 6,5% din totalul cheltuielilor, ceea ce este mult. Pentru învăţământ şi ştiinţă s-au alocat peste 1miliard de lei din buget. Acestea ar trebui să fie pe termen mediu şi lung priorităţile pentru o economie care se vrea competitivă în faţa investitorilor străini. Mai multe studii şi analize demonstrează că, dacă nu există o infrastructura pe măsură şi un sistem educaţional care să ofere forţă de muncă calificată, investitorii străini nu prea dau buzna în ţară, a remarcat expertul de la ADEPT. Legea bugetului prevede venituri de 19 miliarde de lei şi cheltuieli de 20,03 miliarde. Proiectul a fost aprobat pe 31 martie în lectură finală cu voturile deputaţilor din coaliţia majoritară. Fracţiunea PCRM a votat împotrivă. [Din 1 aprilie Moldova importă energie electrică la preţ mai mare] Din 1 aprilie Moldova cumpără energie electrică cu 6,1 cenţi/Kwt, faţă de 5,5 cenţi/ Kwt până acum. Preţul a fost negociat atât de compania privată RED Union Fenosa, care asigură 70% din necesităţile de energie electrică ale ţării, cât şi de compania de stat Energocom. Tarifele pentru consumatorii finali urmează a fi ajustate după calculele pe care ANRE le va efectua în cel mai apropiat timp. Ministrul economiei, Valeriu Lazăr, menţionează într-o declaraţie de presă că livrarea energiei electrice s-a negociat cu Centrala de la Cuciurgan şi cu întreprinderea ucraineană Power Trade (unica deţinătoare a drepturilor de furnizare spre Moldova). Ca urmare a negocierilor, s-a reuşit reducerea preţului de la 6,3 la 6,1 cenţi/Kwt. Totodată, a fost stabilit un grafic flexibil şi coordonat de livrări, care a permis optimizarea costurilor finale şi reducerea lor faţă de cotele iniţiale. În prezent 30% din energia electrică este furnizată de către producătorii locali (preponderent CET 1, CET 2 din Chişinău şi CET-Nord din Bălţi), care au o generare proprie, puţin eficientă şi costisitoare, bazată pe gaze naturale; 50% sunt furnizate de centrala de la Cuciurgan, care îşi optimizează regimul de producţie a energiei electrice, iar restul 20% sunt furnizate de către partea ucraineană. Contractul cu Centrala de la Cuciurgan a expirat pe 31 martie. [Producătorii autohtoni vor fi privelegiaţi în procesul achiziţiilor publice] Guvernul a aprobat pentru anul 2011 o listă a bunurilor care vor putea fi procurate doar de la producătorii autohtoni în procesul de achiziţii publice. În listă au fost incluse carnea şi produsele din carne de bovină, porcină şi de pasăre, crupele, cu excepţia orezului şi a hriştii, făina de grâu şi porumb, legumele proaspete, pasta de tomate, fructele, în afară de citrice, dulceţurile şi marmelada, ouăle, sucurile, produsele de brutărie şi patiserie, produsele lactate, nucile, precum şi detergenţii pentru spălarea vaselor, săpunul în formă solidă lichidă şi şampoanele. Din listă fac parte şi materiale utilizate în construcţie: stâlpii de beton armat pentru liniile electrice, cu excepţia celor centrifugaţi, tuburile, ţevile, furtunurile şi accesoriile acestora din materiale plastice utilizate în construcţie, în total 49 de denumiri. Aprobarea acestei liste se înscrie în măsurile permise de intervenţie a statului pe piaţa internă pentru estomparea efectelor crizei economice, susţinerii producătorilor autohtoni care se află într-o situaţie defavorabilă comparativ cu agenţii economici din ţările care exportă mărfuri similare pe piaţa Republicii Moldova. [Moldova ratează investiţii din cauza că nu îşi promovează imaginea peste hotare] Participanţii Forumului Uniunea Europeană – Republica Moldova recomandă autorităţilor de la Chişinău să acorde o atenţie mai mare promovării imaginii ţării peste hotare. Gunar Due Gundessen, directorul programului Entranse (Norvegia), a pus accentul pe necesitatea informării exhaustive despre particularităţile climatului de afaceri şi investiţional. „Când am decis să vin în Moldova cu intenţia de a crea un business-incubator la Soroca, toţi mă sfătuiau ce specialişti să iau cu mine, câţi consultanţi, dar am venit de unul singur şi am găsit aici personal calificat, care a reparat în scurt timp o clădire mare pentru a lansa incubatorul. S-au găsit şi manageri care stau la conducerea întreprinderilor business-incubatorului”, a subliniat Gunar Due Gundessen. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul economiei, a declarat că Moldova aşteaptă investiţii în domeniile tehnologiilor informaţionale, transporturilor, logisticii, industriei. Pentru a spori atractivitatea domeniului industrial se acordă o mare atenţie dezvoltării parcurilor industriale. Forumul UE – Moldova a avut loc la Chişinău la 29-31 martie şi a fost organizat de Asociaţia pentru Politică Externă de la Chişinău şi Institutul pentru Studii Estice din Varşovia. Evenimentul a întrunit politicieni, diplomaţi, oameni de afaceri importanţi din străinătate şi din Republica Moldova