● MARŢI, 28 aprilie
Reguli noi în activitatea de întreprinzător
Obligativitate nouă pentru agenţii economici. Din 2017, aceştia vor trebui să utilizeze în cazul ducerii evidenţei financiare, contabile şi fiscale automatizate numai sisteme informaţionale computerizate, softuri pentru maşini de casă şi control certificate de către Comisia de certificare a Ministerului Finanţelor. Ministerul precizează într-un comunicat de presă că toţi agenţii economici care elaborează sau livrează sistemele informaţionale şi computerizate sau softurile pentru maşini de casă şi control vor trebui să certifice aceste sisteme la Comisia de certificare a Ministerului Finanţelor. Data punerii în aplicare a măsurii respective este 1 ianuarie 2017.
●MIERCURI, 29 aprilie
Un program pentru securitatea cibernetică este supus dezbaterilor publice
Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor a lansat pentru discuţii publice Programul pentru securitatea cibernetică a Republica Moldova. Documentul prevede un complex de acţiuni pentru siguranţa procesării, circulaţiei, stocării şi păstrării datelor în spaţiul digital. În urma discuţiilor, programul urmează a fi definitivat şi propus spre aprobare Guvernului. Anunţul a fost făcut de ministrul Pavel Filip într-o conferinţă de presă organizată în cadrul Moldova ICT Summit 2015. Pavel Filip a menţionat că securitatea cibernetică a unui stat poate fi eficientă doar când eforturile sunt conjugate şi este un element foarte important pentru că deja sunt şterse graniţele între viaţa obişnuită şi cea virtuală. Prezent la deschiderea evenimentului, prim-ministrul Chiril Gaburici a spus că în Republica Moldova sectorul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor (TIC) este în plină ascensiune, cu o contribuţie de circa 8% la Produsul Intern Brut naţional, iar volumul vânzărilor pe piaţa comunicaţiilor electronice creşte continuu.
Raportare electronică la ANRCETI
Din 1 mai anul curent, furnizorii de reţele şi servicii publice de comunicaţii electronice vor putea trimite către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) rapoartele statistice despre evoluţia pieţelor pe care activează şi veniturile provenite din activitatea în domeniul comunicaţiilor electronice în format electronic, prin sistemul informaţional „Raportare online”. Acest sistem a fost testat de ANRCETI timp de patru luni şi va fi lansat la 1 mai. Potrivit unui comunicat de presă al ANRCETI, trimiterea rapoartelor în format electronic va fi în beneficiul furnizorilor, întrucât va minimiza costurile şi timpul utilizat de către aceştia pentru raportarea datelor. Implementarea noului sistem informaţional va simplifica procedura de raportare, va reduce povara administrativă şi birocraţia, contribuind astfel la ameliorarea climatului de afaceri în sectorul comunicaţiilor electronice.
● JOI, 30 aprilie
Fondul rutier pentru anul 2015 s-a majorat cu peste 150 de milioane de lei
Primăriile vor primi în acest an 450 mln lei pentru reparația drumurilor intravilane. Banii vor fi alocați din fondul rutier pentru anul 2015, care constituie 1,52 miliarde lei. Potrivit unei decizii, aprobate de Guvern pentru întreţinerea şi reparația drumurilor se va cheltui 1 mlrd 71,7mln lei, inclusiv pentru drumurile naţionale – 678,04 mln lei şi a drumurilor locale – 393,7mln lei. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari a menționat că şi în acest an prioritare vor fi drumurile de acces spre şcoli, centre medicale şi alte obiecte sociale. Premierul Chiril Gaburici a precizat că este necesară efectuarea controlului lucrărilor la toate etapele de construcţie şi reabilitare a drumurilor. „Trebuie să ducem o evidență strictă, de la iniţierea lucrărilor de reparație a drumurilor, până la finalizarea lor”a specificat prim-ministrul. O altă prioritate, în opinia sa este securitatea rutieră. „Vreau să mă refer, în special, la necesitatea separării benzilor pe drumurile renovate recent, dar şi plasarea marcajelor rutiere”, a spus şeful executivului.
Investiţii în 26 de proiecte de dezvoltare regională
Peste 180 de milioane de lei vor fi alocaţi din sursele Fondului naţional pentru dezvoltare regională şi cel al Agenţiei de Cooperare Internaţională a Germaniei, până la sfârşitul anului curent, pentru finanţarea a 26 de proiecte de dezvoltare regională incluse în Documentul Unic de Program pentru anii 2013-2015. Decizia a fost aprobată de membrii Consiliului Naţional de Coordonare a Dezvoltării Regionale. Proiectele ţin de modernizarea infrastructurii drumurilor, aprovizionarea cu apă şi sanitaţie, îmbunătăţirea factorilor de mediu, atractivitate turistică, susţinerea mediului de afaceri etc. Totodată, este prevăzută şi implementarea politicii de dezvoltare regională în regiunea de dezvoltare UTA Găgăuzia. Finanţările vor fi orientate către 23 de proiecte iniţiate în anii precedenţi şi 3 proiecte noi. Printre cele noi este un proiect de aprovizionare cu apă potabilă şi canalizare a locuitorilor com. Parcani, Ocolina şi Rădi Cereşnovăţ din raionul Soroca (7,53 milioane lei), un alt proiect de creare a oportunităţilor de investiţii în turism pe traseul turistic în 9 localităţi din raionul Ialoveni (5 milioane lei) şi încă un proiect de construcţie şi restabilire a sistemului de canalizare în or. Nisporeni, com.Vărzăreşti (10,2 milioane lei.)
Efes Vitanta intenţionează să producă cidru
Efes Vitanta Moldova Brewery este disponibilă să investească într-un nou proiect în Republica Moldova. Este vorba despre lansarea unei băuturi din mere, nouă pe piaţa autohtonă, numită cidru, care capătă tot mai multă popularitate în diferite ţări ale lumii. Intenţia a fost anunţată de directorul general al companiei, Gökçe Yanaşmayan, în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Chiril Gaburici. „Suntem interesaţi să dezvoltăm în Republica Moldova o afacere care va permite crearea noilor locuri de muncă, inclusiv în zona rurală. Considerăm că merele crescute în aceste regiuni sunt de înaltă calitate şi există potenţial promiţător pentru lansarea unui produs care va fi apreciat atât pe piaţa locală, cât şi pe cea internaţională”, a spus Gökçe Yanaşmayan. Potrivit estimărilor companiei, cidrul produs în Moldova ar putea fi exportat în peste 46 de ţări. Un alt obiectiv al proiectului este transformarea Republicii Moldova în furnizor regional de materie primă pentru producerea acestei băuturi.
Agricultorii pot depune cereri pentru împrumuturi din creditul polonez
Agricultorii moldoveni pot depune cereri pentru accesarea împrumuturilor din creditul polonez de 100 de milioane de euro oferit Republicii Moldova. Împrumuturile nu vor depăşi 2 milioane de euro pentru un proiect. Banii vor trebui întorşi în cel mult 12 ani, cu o dobândă de 2%. Directorul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), Petru Maleru, a spus, în cadrul unei conferinţe de presă, că producătorii agricoli vor beneficia de împrumuturi în formă de echipamente, utilaje şi elemente de infrastructură pentru proiecte din agricultură şi industria agroalimentară, cu rambursare în rate. Cererile vor fi depuse la sediul Unităţii de implementare a Creditului Polonez (pe adresa bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, 162, oficiul 1210, oraşul Chişinău). Directorul executiv al unităţii, Igor Goraşov, a menţionat că solicitanţii trebuie să depună un set de documente, printre care în mod obligatoriu planul de afaceri, iar partea proiectului care va fi finanţată de creditul polonez trebuie să fie foarte bine argumentată.
Analist Bank of America: Un miliard de dolari nu putea fi retras din Moldova într-o perioadă scurtă
Din băncile Republicii Moldova nu putea fi retras un miliard de dolari într-un termen atât de scurt, afirmă analistul Bank of America Merrill Lynch, Vadim Khramov într-un material publicat de eureporter.co. Printre argumentele invocate de analist se numără şi lipsa de reacţie a Bank of New York, prin intermediul căreia are loc orice operațiune în dolari americani efectuată în orice loc de pe glob. „Oricare ar fi fost motivele prăbuşirii monedei moldoveneşti retragerea sumei de $1 mlrd, la care se refereau politicienii, cu atât mai mult retragerea banilor din banca unde statul are calitatea de acționar, este de-a dreptul imposibilă. Şi mai incredibil este acest lucru în Moldova, sau în tari similare, bunăoară, în Georgia. Or, în majoritatea dintre fostele republici sovietice sunt impuse anumite interdicții pentru tranzacțiile unice, astfel valoarea lor nu poate depăşi $150 mii. Acest gen de tranzacții este monitorizat strict de către autoritățile de control valutar şi, în primul rând, de către banca centrală a țării”, este de părere analistul Bank of America Merrill Lynch.
● SÂMBĂTĂ, 2 mai
Moldova a inaugurat propriul pavilion la expoziţia „Expo Milano 2015”
Republica Moldova a inaugurat în premieră un pavilion propriu la expoziţia universală „Expo Milano 2015” (Italia). Organizaţia pentru Atragerea Investiţiilor şi Promovarea Exporturilor din Moldova (MIEPO) va prezenta potenţialul investiţional şi comercial al Republicii Moldova în cadrul unul program amplu de evenimente specializate, menite să reflecte activitatea sectoarelor prioritare ale economiei naţionale. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Economiei, din luna mai până în octombrie anul curent, vor fi desfăşurate programe tematice pentru vinificatori, producătorii de fructe, antreprenorii din industria textilă, sectorul turistic etc. În luna octombrie, va avea loc conferinţa mondială a distribuitorilor de vinuri moldoveneşti, care va include o prezentare publică cu degustarea celor mai bune vinuri moldoveneşti, precum şi prezentarea acestora pentru presa de specialitate şi o conferinţă cu participarea distribuitorilor internaţionali, a reţelelor de comerţ şi a producătorilor de utilaj.
Consiliul economic al premierului propune reducerea costurilor la testările de laborator
În Moldova costurile testărilor de laborator pentru a obţine certificate de calitate necesare la export sunt mari, iar producătorii mici nu-şi pot permite asemenea cheltuieli. Ca rezultat, există riscul creării de monopoluri în diverse ramuri. Cea mai bună soluţie pe termen lung ar fi atragerea mediului privat care ar deschide laboratoare. Însă pe termen scurt o soluţie propusă de Consiliul economic al prim-ministrului este reducerea costurilor cu 30% pentru testările de laborator necesare exportului de produse de vinificaţie şi cu 20% pentru alte produse exportate. Într-o discuţie cu presa, şeful Secretariatului Consiliului economic al prim-ministrului, Dumitru Alaiba, a adus exemplul Germaniei, unde costurile testărilor de laborator sunt de 20 de ori mai mici.„În Moldova, în momentul în care un vinificator vrea să exporte 100 de mii de sticle de vin, 3 mii de lei pe care îi achiţi pentru un certificat nu este mult, de fapt este comod, dar în momentul în care exporţi doar 100 de sticle, atunci 3400 lei constituie undeva 30% din costul exportului. Producătorilor mari le convine ca aceste costuri să rămână la nivelul care sunt, pentru a păstra piaţa pentru ei”, a spus Dumitru Alaiba.