logo

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 28-31 ianuarie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-saptamanii-28-31-ianuarie-cele-mai-importante-stiri-din-7966_1010642.html

● MARŢI, 28 ianuarie

e-Guvernare vine cu noi servicii electronice 

„Factura fiscală electronică” şi „Registrul controalelor” – sunt următoarele două servicii care vor fi disponibile pentru agenţii economici în regim electronic, a comunicat, la o sesiune de dezbateri publice, directorul executiv al Centrului de guvernare electronică, Stela Mocan. De asemenea, se prevede lansarea serviciilor „e-Autorizaţia de folosire a apei” şi „e-Autorizaţia în transport”. La stabilirea priorităţilor s-a luat în consideraţie datele unui sondaj efectuat printre  antreprenori. Oamenii de afaceri au comunicat că îşi doresc să fie creată o platformă comună de autorizaţii şi să fie accesibile în format digital serviciile de înregistrare-lichidare a afacerii, obţinerea autoriţaţiilor pentru construcţii şi programările pentru vămuire. De asemenea, la dispoziţia mediului de afaceri va fi pus şi serviciul electronic de înregistrare a imobilului la Cadastru. Premierul Iurie Leancă a declarat, în cadrul evenimentului, că prestarea a cât mai multor servicii electronice are nu doar obiectivul de a facilita viaţa cetăţenilor şi a agenţilor economici, dar şi de modernizare a economiei naţionale. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Gheorghe Cucu, a spus că este necesar de a acorda o atenţie mai mare şi reducerii costurilor acestor servicii.

MIERCURI, 29 ianuarie

Businessul din stânga Nistrului va avea de suferit dacă nu va implementa prevederile Acordul cu UE 

Businessul din regiunea transnistreană va avea de suferit, dacă nu vor fi implementate prevederile Acordului de Liber Schimb cu UE. Despre aceasta au declarat mai mulţi analişti econimici în cadrul emisiunii „Moldova în Direct”, la postul public de televiziune Moldova 1. Analistul economic, Alexandru Fala, a declarat că problemele vor începe din momentul în care partea dreaptă va implementa prevederile acordului, iar agenţii economici din partea stângă a Nistrului vor refuza să implementeze aceste prevedri, deoarece pentru ei va fi din ce în ce mai greu să corespundă anumitor standarde şi acest lucru ar putea duce la micşorarea exporturilor din raioanele de est. De asemenea, cu timpul ar putea apărea şi anumite probleme în comercializarea anumitor produse fabricate în raioanele din est în partea dreaptă a Nistrului. Analistul econonimic, Adrian Lupuşor, a declarat că, pe moment, reticenţa autorităţilor transnistrene faţă de acest acord este una care poate fi înţeleasă. „Pe moment, situaţia este una destul de confortabilă pentru ei, status-quo este confortabil pentru ei. Pe de o parte, ei beneficiază de piaţa deschisă din partea UE, pentru că agenţii economici pot uşor exporta în UE, fără taxe vamale, în acelaşi timp, la importuri, administraţia regională aplică taxe vamale care sunt extrem de restrictive şi, în aşa mod, ei îşi protejează piaţa internă din regiune”, a spus analistul.

Expoziţia „Fabricat în Moldova” şi-a deschis uşile la Chişinău 

Ajunsă la a XIII-a ediţie, expoziţia naţională „Fabricat în Moldova” şi-a deschis uşile la Chişinău, miercuri, 29 ianuarie. Expoziţia întruneşte peste 270 de agenţi economici, producători autohtoni, care au venit cu o gamă largă de produse alimentare şi nealimentare. În premieră, la expoziţie participă cu un program artistic colective folclorice din raioanele Anenii Noi, Criuleni şi Ialoveni. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Gheorghe Cucu, a menţionat că participanţii expoziţiei reprezintă toate sectoarele economiei naţionale, iar genericul expoziţiei este: „Calitate-Competitivitate”, care este şi un program al Guvernului şi al sectorului real al economiei pentru viitorul apropiat. Prim-ministrul Iurie Leancă a spus că, atunci când vede în străinătate produse cu eticheta „Made in Moldova” are un sentiment de mândrie. Premierului a subliniat că executivul va întreprinde măsuri pentru a îmbunătăţi condiţiile ca producătorii autohtoni să poată investi bani ieftini pe termen lung în creşterea competitivităţii.

● JOI, 30 ianuarie

Moldova are de plătit cotizaţii de membru de peste 50 de milioane de lei 

Moldova urmează să achite în anul curent cotizaţii de membru în organiazaţiile internaţionale şi regionale în sumă de 51,1 milioane de lei. Guvernul a confirmat aceasta prin aprobarea unei decizii. Cele mai mari cotizaţii sunt pentru Consiliul Europei – aproximativ 6 milioane de lei, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – peste 4 milioane de lei, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 3 milioane de lei,  Organizaţia Mondială a Sănătăţii – 2,6 milioane de lei, Organizaţia Mondială a Muncii – 2,2 milioane de  lei şi Adunarea Interparlamentară a CSI – 2,1 milioane de lei etc.

Misiunea FMI şi-a încheiat vizita în Republica Moldova 

Echipa de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), care s-a aflat în Moldova în perioada 15-29 ianuarie, a ajuns la concluzia că economia Republicii Moldova şi-a revenit puternic după seceta gravă din 2012. Misiunea, condusă de Max Alier, a purtat la Chişinău discuţii cu privire la politicile care ar putea sta la baza unui program de finanţare. Potrivit unui comunicat de presă al FMI, în anul 2013, conform prognozei, s-a înregistrat o creştere economică de peste 7%, inflaţia s-a menţinut în jurul cifrei de 5%, iar deficitul bugetului s-a redus până la 1,8%din PIB. La încheierea vizitei, Max Alier a spus că misiunea a înregistrat progres în ceea ce priveşte înţelegerea priorităţilor de politici economice şi financiare ale Guvernului.

Activele băncilor din dreapta Nistrului sunt de 9 ori mai mari decât pe malul stâng 

Activele sistemului bancar din partea dreapta a Nistrului sunt de aproape 9 ori mai mari decât activele băncilor din regiunea transnistreană. Între cele două sisteme bancare se poate observa o disproporţionalitate atât în privinţa mărimii, cât şi a structurii. La aceste concluzii a ajuns Ion Tornea, autorul studiului „Perspectivele reintegrării ţării prin prisma apropierii sectoarelor bancare din Republica Moldova şi regiunea transnistreană”, publicat de IDIS „Viitorul”. Ion Tornea menţionează că sistemul bancar din stânga Nistrului este unul închis, subordonat politicului, care permite creditarea administraţiei publice, fapt interzis de legislaţia Moldovei. Iar informaţia cu privire la acţionarii băncilor lipseşte. Mai mult ca atât, susţine autorul, sistemul bancar al regiunii transnistrene are un cadru de reglementare „împrumutat” din Rusia. Ion Tornea vine cu o serie de recomandări pentru crearea unor mecanisme de interacţiune, formate din reprezentanţi ai comunităţii de afaceri şi ai societăţii civile.

Discuţiile cu FMI vor continua până la şedinţa boar-dului 

Autorităţile de la Chişinău vor discuta cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) despre un nou program de finanţare pentru Moldova până la următoarea şedinţă a board-ului FMI, a declarat Liliana Viţu, purtătorul de cuvânt al premierului Iurie Leancă. Presa locală a scris că Misiunea FMI, care s-a aflat într-o vizită în Moldova, a plecat din ţară fără să ajungă la un numitor comun cu autorităţile. Liliana Viţu susţine că nici nu a existat scopul să se ia o decizie finală privind programul de finanţare. „S-a convenit să continuăm discuţiile până la următoarea şedinţă a board-ului FMI, în următoarele săptămâni”, a subliniat Liliana Viţu.

● VINERI, 31 ianuarie

88 de companii au fost premiate la ceremonia „Marca Comercială a anului” 

88 de întreprinderi din Moldova au fost premiate cu premiul Mercurul de Aur şi cu medalii de aur, argint şi bronz, la cea dea a XI-a ediţie a concursului Marca Comercială a anului, organizată de către Camera de Comerţ şi Industrie şi AGEPI în cadrul expoziţiei „Fabricat în Moldova”. Nominalizările concursului s-au făcut câtorva criterii, inclusiv a celor de consum, adică învingătorii concursului sunt desemnaţi în baza ratingului mărcii stabilit de consumatori. Iar conform criteriilor de profesionalism, juriul apreciază pe cât de eficient au fost selectate instrumentele de marketing, dacă s-a  realizat scopul campaniei de marketing şi cât de impunătoare sunt rezultatele. La concurs au fost selectate 150 de proiecte de mărci comerciale. Acestea au concurat în cadrul a 9 nominalizări: Reputaţie şi încredere; Patrimoniul Republicii; Aprecierea consumatorului; Debutul anului; Export; Inter; Rebranding de succes; Favoritul anului; şi Marca responsabilă social. Preşedintele CCI, Gheorghe Cucu, a declarat că marca este importantă în bătălia care se duce pe piaţă şi marca este cea care poartă greul unei concurenţe acerbe şi complicate. Şefa AGEPI, Lilia Bolocan, a menţionat că marca comercială trebuie să fie un instrument de marketing a produselor naţionale.

MIEPO are statut nou 

Organizaţia de promovare a exporturilor din Moldova se transformă oficial în Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor din Moldova (MIEPO). Guvernul a aprobat o decizie în acest sens, care include şi statutul organizaţiei restructurate. Potrivit statutului, MIEPO nu mai este o instituţie subordonată Ministerului Economiei, ci o instituţie publică, care activează în condiţii de autogestiune. Ministerul Economiei  figurează în calitate de fondator. Directorul executiv al MIEPO, Dona Şcola, a spus, într-o emisiune la Radio Moldova, că organizaţia va oferi susţinere agenţilor economici în valorificarea noilor oportunităţi pentru diversificarea pieţelor, creşterea exporturilor şi dezvoltarea proiectelor investiţionale. MIEPO va contribui şi la formarea imaginii pozitive a Republicii Moldova în străinătate, la creşterea atractivităţii ţării ca destinaţie de investiţii.

PARE 1+1 va diversifica instrumentele de susţinere a migranţilor 

Pe parcursul a 3 ani de implementare a Programului de Atragere a Remitenţelor în Economie PARE 1+1 au fost susţinute prin finanţări nerambursabile 313 afaceri lansate de către migranţi sau rudele acestora, în peste 200 de localităţi. Investiţiile preconizate a fi efectuate sunt de 193 de milioane de lei. Cifrele au fost prezentate în cadrul conferinţei anuale a programului. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a spus că idea PARE 1+1 a fost de a ajuta migranţii la lansarea unor afaceri în toate localităţile republicii, ca acestea să fie un exemplu pentru alţi cetăţeni ai Moldovei care se gândesc să revină în ţară. Programul PARE 1+1  va continua până în 2015. El oferă instruire şi sprijin  antreprenorial migranţilor şi rudelor lor de gradul I, iar formula de finanţare este: la 1 leu remitenţe statul vine cu 1 leu din buget, dar nu mai mult de 200 de mii lei pentru o afacere.

Vienna Insurance Group vine pe piaţa din Moldova 

„Vienna Insurance Group AG Wiener Versicherung Gruppe” vine pe piaţa din Moldova. Compania de asigurări a semnat un contract de achiziţie pentru circa 94% din acţiunile Societăţii de Asigurări-Reasigurări „Donaris Group” SA. „Odată cu intrarea pe piaţa din Moldova, am mărit reţeaua Grupului Vienna Insurance Group la 25 de ţări şi am acoperit una din ultimele pete albe de pe harta noastră geografică a Europei Centrale şi de Est. Donaris oferă o platformă eficientă pentru a ne poziţiona de acum şi pe piaţa de asigurări din Moldova”, a declarat Peter Hagen, directorul general al Vienna Insurance Group, citat într-un comunicat de presă al companiei. Donaris a fost fondată în 1998. Societatea are momentan circa 50 de angajaţi în sediul central şi alţi 70 în filiale. Grupul Vienna Insurance Group este format din aproximativ 50 de companii.

„Franzeluţa” lansează produse noi 

Combinatul de produse de panificaţie „Franzeluţa” a lansat două produse de panificaţie noi. Este vorba de chiflele „Kaiser” şi pâinea cu graham, făcută din făină integrală, fără sare. Produsele au fost lansate la expoziţia „Fabricat în Moldova – 2014”. Potrivit unui comunicat de presă al întreprinderii, pâinea se produce din măciniş integral – necernut, utilizat cu tot cu tărâţe, este bogată în fibre, în magneziu şi vitamina B. Pâinea cu graham este recomandată bolnavilor de constipaţie cronică, de diabet sau obezitate. Chifla „Kaiser” este un produs din făină de grâu de calitate superioară, forma este rotundă. Chifla posedă un miez cu porozitate uniformă, o coajă subţire. Pentru producerea acestei chifle la combinat a fost instalată o liniei de producere „Koning”.  Directorul general al combinatului, Victor Cojocaru, a spus, la o conferinţă de presă, că noile produse deja sunt în vânzare.