● LUNI, 25 noiembrie
Cel puţin 130 de instituţii publice vor avea sisteme termice pe biomasă până în 2014
Până în anul 2014, cel puţin 130 de şcoli, grădiniţe şi alte instituţii publice din Republica Moldova îşi vor instala sisteme termice alternative pe bază de biomasă în cadrul proiectului „Energie şi Biomasă”, derulat cu finanţarea Uniunii Europene şi implementat de PNUD, în parteneriat cu Ministerul Economiei. Ministerul anunţă, într-un comunicat de presă, că ministrul Valeriu Lazăr a avut o întrevedere cu Nicola Harrington- Buhay, coordonator rezident al ONU la Chişinău, la care a menţionat că proiectul are cel mai mare impact din toate proiectele de energie regenerabilă iniţiate în Republica Moldova până acum. Noile sisteme termice de încălzire au creat peste 200 de noi locuri de muncă şi au permis lansarea a zeci de afaceri noi de producere a paletelor şi brichetelor.
Sistemul bancar îşi propune să consolideze măsurile de prevenire şi combatere a fraudelor
67% din fraudele în sistemul bancar se produc din vina angajaţilor băncilor. Datele au fost prezentate de către Doru Bebe Bulata, preşedintele Comisiei de Confirmare a Asociaţiei Române a Băncilor, în cadrul conferinţei internaţionale „Frauda nu are frontiere. Programe, metode şi tehnologii antifraudă”, desfăşurată luni, 25 noiembrie, de către BNM şi Asociaţia Băncilor din Moldova la Chişinău, în contextul Săptămânii antifraudă. Doru Bebe Bulata este de părere că cele mai eficiente modalităţi de combatere a fraudelor bancare pot fi obţinute îmbunătăţind guvernarea corporativă a băncilor, prin planificarea, coordonarea activităţilor şi sporirea eficienţei controlului intern în bănci. Viceguvernatorul BNM, Ema Tăbârţă, a specificat că banca acordă o antenţie deosebită acestei probleme, sunt elaborate diverse instrumente de combatere a fraudelor. „Nu putem spune câte fraude bancare au fost depistate. Noi, la BNM, înregistrăm în Registru doar acele fraude care sunt generate de diverse maşinaţii cu cardurile bancare. Dar există şi fraude gen: furtul de active, prezentarea incorectă a informaţiei de către agenţii economici despre starea lor financiară cu scopul de a obţine credite, falsificare actelor – toate acestea duc la creşterea numărului de credite neperformante. Probabil, va trebui să lărgim registrul sau să elaborăm alte registre. Orice fraudă se soldează nu doar cu prejudicii materiale, dar şi de imagine, şi aici trebuie să fim foarte atenţi”, a spus viceguvernatorul BNM.
O companie aeriană italiană intră pe piaţa Republicii Moldova
Începând de luni, 25 noiembrie, transportatorul aerian naţional Air Moldova va opera 19 zboruri pe săptămână din Moldova spre Italia şi înapoi. Acest lucru a devenit posibil în urma semnării unui acord de colaborare de tip code-share cu operatorul italian „Meridiana Fly”. Colaborarea de tip „code-sharing” înseamnă că zborul este operat de o singură companie în numele mai multor companii. Costul minim al unui bilet spre Italia într-o singură direcţie, cu toate taxele incluse, va fi de 79 de euro. Cele mai ieftine bilete vor putea fi procurate online, pe siteul companiei şi la casele Air Moldova sau la agenţiile autorizate din ţară sau peste hotare. Totodată, din 9 decembrie, Air Moldova va relansa o cursă directă spre Veneţia. Zborurile vor fi operate de două ori pe săptămână, în fiеcare zi de luni şi vineri. Preţul unei călătorii într-o direcţie, cu toate taxele incluse, porneşte de la 79 euro.
● MARŢI, 26 noiembrie
Peste 70 de tineri s-au reunit la Chişinău în cadrul Forumului Tinerilor Antreprenori
Reuşitele înregistrate pe parcursul ultimului an de către tinerii care au iniţiate afaceri sunt discutate în cadrul Forumului Tinerilor Antreprenori, ediţia a III-a. Evenimentul a reunit la Chişinău circa 100 de persoane, printre care peste 70 de antreprenori din întreaga ţară, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, locale şi experţi ai organizaţiilor internaţionale. Ministrul tineretului şi sportului, Octavian Bodişteanu, a spus în deschiderea evenimentului că antreprenorii dintotdeauna au constituit forţa motrice a ţării, contribuind la crearea locurilor de muncă şi la dezvoltarea economiei. Ministrul a menţionat că un rol deosebit în dezvoltarea afacerilor îl are şi dezvoltarea continuă managerială a tinerilor antreprenori, fără de care obiectivele trasate ar fi mult mai greu de implementat. Viceministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei, Ruxanda Glavan, a menţionat că tinerii au un rol social foarte important. Viitorul fiecărei ţări depinde de nivelul de de ocupare a forţei de muncă. De aceea, afacerile iniţiate de tinerii reprezintă un pas înainte pentru Republica Moldova. „Noi suntem cei care apreciem faptul că creaţi locuri de muncă şi tot noi suntem cei care vom veni tot timpul în sprijinul vostru”, a menţionat Ruxanda Glavan.
Guvernarea pune pană la motorul economiei moldoveneşti, Valeriu Cosarciuc
Agricultura este motorul economiei moldoveneşti, la care guvernarea pune o pană şi această pană trebuie lichidată, a declarat copreşedintele Partidului Popular din Moldova (PPRM), Valeriu Cosarciuc. În cadrul unei conferinţe de presă, politicianul a reiterat că PPRM a venit cu un set de propuneri pentru îmbunătăţirea situaţiei în agricultură, însă guvernarea nu acceptat decât câteva. Dar şi acestea nu au trecut încă de Parlament.Valeriu Cosarciuc a menţionat că PPRM mereu a promovat ideea ca agricultorii să fie puşi toţi pe picior de egalitate. Formula în vigoare de administrare a Fondului de subvenţionare este în detrimentul gospodăriilor ţărăneşti. „Deşi 68% din volumul producţiei globale agricole este asigurat de gospodăriile ţărăneşti, lor le revin doar 20% din Fondului de subvenţionare, restul revenindu-le întreprinderilor mari”, a subliniat politicianul.
Procesul de transformare electronică în agricultură se intensifică, ministru
Agricultorii din Moldova vor fi scutiţi de toată birocraţia la obţinerea certificatelor pentru solicitarea subvenţiilor, odată cu transformarea electronică în agricultură. Declaraţia a fost făcută de către ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Vasile Bumacov, la Ziua de e-agricultură, în cadrul căreia s-a comunicat despre intensificarea activităţii Centrului Informaţional Agricol, creat anul trecut prin hotărâre de Guvern. Centrul Informaţional Agricol este principala verigă în procesul de transformare electronică a agriculturii şi reprezintă o platformă pe care vor fi stocate toate informaţiile şi serviciile din domeniul agricol. Centrul a fost creat prin fuzionarea câtorva întreprinderi – „Registrul Animalelor”, „Centrul Republican de Informaţie şi Calcul pentru Colectarea şi Prelucrarea Cerealelor” şi „Întreprinderea Ştiinţifico-Tehnologică „Agroindsistem”. Centrul reprezintă operatorul naţional unic al tuturor sistemelor informaţionale din agricultură, care asigură înregistrarea, veridicitatea şi interconexiunea datelor din domeniu. Sarcinile de bază ale Centrului Informaţional Agricol includ: implementarea principiului e-Agricultură, implementarea principiului „Ghişeul unic” prin asigurarea infrastructurii comune, care consolidează sistemele informaţionale în e-Agricultură, stocarea şi menţinerea tuturor sistemelor informaţionale din sectorul agro-industrial.
ÎMM le revine în rol important în schimbarea modelului de creştere economică, Iurie Leancă
Întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) le revine în rol important în schimbarea modelului de creştere economică, a declarat premierul Iurie Leancă în deschiderea Conferinţei internaţionale „Competenţe, competivitate, creştere”. Evenimentul s-a desfăşurat, marţi, la Chişinău, în contextul Săptămânii Europene a ÎMM. Potrivit premierului, întreprinderile mici şi mijlocii sunt mai dinamice şi mai adaptabile la cerinţele pieţei, dar şi la şocurile economice. Pe de de altă parte, ele pot contribui la reducerea fenomenului migraţiei, prin crearea locurilor atractive de muncă, inclusiv pentru tineri. În acest context, prim-ministrul a promis întreprinzătorilor că Guvernul va da dovadă de perseverenţă în îmbunătăţirea condiţiilor de activitate a ÎMM. Va oferi noi oportunităţi de dezvoltare a afacerilor pentru acest segment de business, prin retragerea statului din unele sectoare economice în care prezenţa acestuia nu este strict necesară. Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, a spus că îmbunătăţirea mediului de afaceri şi eliminarea constrângerilor în calea activităţii antreprenoriale este un obiectiv permanent al executivului. Dar şi întreprinderile necesită să lucreze în acest sens.
Medalie de argint pentru Cricova în cadrul competiţiei Efervescents du Monde 2013
Vinul de struguri special efervescent spumant clasic de colecţie brut alb CRICOVA GRAND VINTAGE a câştigat medalia de argint în cadrul celei de-a 11 competiţii internaţionale a celor mai bune vinuri spumante - Efervescente du Monde 2013 din Franţa. Cea de-a 11-a competiţie internaţională a celor mai bune vinuri spumante - Efervescente du Monde 2013 a reunit 28 de ţări, ceea ce face din această competiţie una din cele mai mari din lume la categoria de concursuri pentru vinuri spumante. Scopul acestui concurs internaţional de vinuri spumante este de a selecta cele mai bune vinuri, pe baza calităţilor intrinseci. Pe parcursul a trei zile, peste 100 de experţi internaţionali au degustat 594 de vinuri spumante intrate în concurs. Diversitatea şi calitatea sunt cuvintele de ordine pentru câştigătorii ediţiei 2013. În total, anul acesta au fost acordate 198 de medalii: 46 de aur şi 152 de argint.
●MIERCURI, 27 noiembrie
FAO susţine dezvoltarea domeniului semincer în Moldova
Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie a Naţiunilor Unite (FAO) susţine dezvoltarea sectorului de producere a seminţelor în Moldova. La sfârşitul anului curent, se încheie un proiect finaţat de FAO cu 475 de mii de dolari pentru producerea soiurilor de plante rezistente la schimbările climaterice. În cadrul unui atelier internaţional, Mihai Suvac, şef de departament la Ministerul Agriculturii, a menţionat că în ultimii 10 ani Moldova s-a confruntat cu mai multe calamităţi pronunţate, cum ar fi seceta şi inundaţiile. Anume acesta a fost motivul pentru care ţara a solicitat susţinerea financiară a FAO. Proiectul a început în 2011. Beneficiarii principali ai proiectului au fost Centrul de certificare a materialului semincer şi Comisia de stat pentru testarea soiurilor de plante. De asemenea, potrivit lui Mihail Suvac, FAO a susţinut cu fondurile sale aproape 200 de agricultori moldoveni care au suferit din cauza secetei din anul 2012. Din acest ajutor au fost procurate 270 de tone de seminţe calitative cu care s-au semănat circa 700 de hectare de teren.
Desfiinţarea Termocom va lovi în peste 160 de mii de consumatori, BM
Peste 160 de consumatori casnici din municipiul Chişinău, conectaţi la sistemul centralizat de încălzire, riscă să îngheţe în această iarnă dacă SA „Termocom” va fi lichidată la sfârşitul lunii decembrie, când expiră perioada de insolvabilitate. Abdoulaye Seck, directorul Reprezentanţei Băncii Mondiale (BM) în Republica Moldova, a menţionat, în cadrul unui club de presă, că acest scenariu poate fi evitat dacă Termocom va fuziona cu CET-1 şi CET-2 pentru a crea o nouă companie. Oficialul BM a spus că situaţia de la Termocom este gravă. Compania a acumulat datorii de circa 138 de milioane de dolari faţă de furnizorii săi, CET-1, CET-2 şi Moldovagaz. Acest lucru s-a întâmplat din cauza tarifelor sub nivelul de recuperare a costurilor. Potrivit lui Abdoulaye Seck, lipsa fondurilor necesare pentru modernizarea sistemului energetic din municipiul Chişinău a adus centralele electro-termice într-o stare deplorabilă, iar numărul de scurgeri la reţele este de 10 ori mai mare comparativ cu statele vecine. Problemele existente pun în pericol sistemul şi securitatea energetică a Republicii Moldova.
Guvernul a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pentru 2014
Bugetul de stat pentru 2014, aprobat astăzi, 27 noiembrie, de Guvern, prevede venituri de 25,6 mlrd lei, cu 14,1% mai mult faţă de anul curent, şi cheltuieli de 28,05 mlrd lei, în creştere cu 18,9%. Deficitul bugetar se estimează la 2,4 mlrd lei sau 2,3% în raport cu PIB. Ministrul finanţelor, Anatol Apapu, a menţionat că deficitul va fi acoperit din împrumuturi externe, din vânzarea valorilor mobiliare de stat, plasate pe piaţa internă, în sumă de 430 mln lei, şi din mijloacele obţinute din privatizarea patrimoniului public în sumă de 240 mln lei. Cheltuielile economice în bugetul pe anul viitor vor constitui 16,1%. Vor creşte considerabil cheltuielile pentru educaţie, cu 80% faţă de anul curent. Se prevede majorarea burselor pentru elevi, studenţi şi doctoranzi, finanţarea Agenţiei de asigurare a calităţii în învăţământul superior şi de cercetare, crearea centrelor de excelenţă în învăţământul secundar profesional.
Moldovenii vor putea importa bunuri de o valoare mai mare fără achitarea taxelor
De la 1 ianuarie, moldovenii vor putea introduce în ţară bunuri în valoare de până la 300 de euro fără să achite taxe de import. În acest an limita neimpozabilă este de 200 de euro. O altă modificare aprobată de Guvern, care vizează politica fiscală pentru anul viitor, ţine de scutirea de TVA a agricultorilor care vor importa tractoare. „Ne străduim să eliminăm discrepanţa care există pe piaţă. Fermierii mici importă tractoare cu aplicarea TVA, iar tehnica adusă prin diverse proiecte nu este supusă acestei taxe. De acum încolo, fermierii vor fi la acelaşi nivel cu producătorii mari”, a menţionat ministrul finanţelor, Anatol Arapu. Totodată, se prevede revenirea la cota redusă de 8% TVA la producţia agricolă primară şi zahărul din sfeclă. O altă modificare prevede prelungirea termenului de plată a TVA şi a taxei vamale în limita de 180 de zile din momentul importului de materie primă, accesorii, ambalaje primare şi articolele de completare utilizate la fabricarea în exclusivitate a mărfurilor destinate exportului.
● JOI, 28 noiembrie
Valeriu Lazăr la Vilnius: Asocierea Moldovei cu UE va da posibilitatea modernizării ţării
Asocierea politică şi economică a Republicii Moldova cu UE este mai mult o prioritate a politicii interne, decât a politicii externe. Asocierea cu UE va oferi posibilitatea modernizării Republicii Moldova. Prin această asociere ne angajăm să respectăm valorile europene, a declarat vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, la un forum economic desfăşurat în cadrul Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Valeriu Lazăr a spus că pentru Republica Moldova este o prioritate să preia modelul european, care presupune atragerea investiţiilor, crearea condiţiilor pentru ca cetăţenii să muncească şi să trăiască la ei acasă, întrucât prea mare este numărul celor plecaţi peste hotare. Potrivit vicepremierului, o Moldovă atractiva va atrage după sine şi cetăţenii din regiunea transnistreană. Oficialul a mai spus că pentru guvernare este important să accepte regulile europene, care sunt cunoscute de investitori. Moldova are nevoie de investiţii străine pentru modernizarea infrastructurii, susţinerea exportului şi alte priorităţi. La 27 noiembrie, Guvernul de la Chişinău a aprobat Foaia de Parcurs privind ameliorarea competitivităţii, prin care Republica Moldova se conectează la spaţiul economic european. „Avem nevoie de modernizare, cetăţenii au nevoie de perspectivă. Sperăm să facem reformele necesare”, a mai spus vicepremierul.
Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli se va majora până la 500 mln lei
În 2014, fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli se va majora până la 500 de milioane de lei, comparativ cu 400 de milioane în acest an. Din suma de 500 de milioane 46 de milioane reprezintă grantul Comisiei Europene. Pentru măsurile de protecţie antigrindină se prevede alocarea a 74,1 milioane de lei, pentru serviciile de extensiune rurală – 20 de milioane de lei. Susţinerea pentru gospodăria silvică va constitui 14,9 milioane de lei, iar pentru gospodăria apelor 15,5 milioane. Pentru activităţi sanitar-veterinare se va aloca suma de 23,6 milioane de lei. Construcţia laboratorului Centrului republican pentru Diagnostică Veterinară va fi finanţată cu 3,5 milioane de lei.
Termenul de testare a culturilor agricole va fi redus
Termenul de testare a culturilor agricole de câmp pentru a fi introduse în Catalogul soiurilor de plante din Republica Moldova va fi redus de la 3 la 1 an. De asemenea, urmează să fie redus de la 2 la 1 an termenul de testare pentru culturile legumicole şi de la 3 la 1 an termenul de fructificare pentru culturile horticole. Decizia vizează soiurile de culturi care sunt înregistrate în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole al UE. Modificările în cauză la Regulamentul privind testarea şi admiterea soiurilor în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova au fost aprobate de Guvern.
Prognoze de creştere economică pentru anul viitor
Guvernul prognozează pentru anul viitor o creştere economică de 4%. Produsul Intern Brut va atinge 106,1 mlrd lei, faţă 97,6 mlrd lei – valoarea scontată în 2013. Prezentând prognozele indicatorilor macroeconomici în şedinţa executivului, Valeriu Lazăr a spus că pentru anii 2015-2016 se aşteaptă o creştere economică de 5 % şi, respectiv, 4,5%. Vicepremierul a spus că scenariul este unul moderat. În opinia sa, creşterea economică ar putea fi mai mare. „Noi sperăm să devină mai sesizabile rezultatele reformelor structurale efectuate în unele ramuri, a investiţiilor publice mari pe care le facem, în special în infrastructură. Îşi va spune cuvântul parafarea şi, ulterior, semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv cu UE. Sperăm că va fi un semnal pentru potenţialii investitori de a alege Moldova drept destinaţie pentru investiţiile lor”, a spus oficialul. Pentru anii 2014-2016 se prognozează fluctuaţii neesenţiale ale cursului de schimb al leului – între 12,9 şi 13 lei pentru un dolar SUA. La finele anului curent, cursul prognozat este de 12,57 lei pentru un dolar SUA.
● VINERI, 29 noiembrie
Veniturile din vânzarea serviciilor de telefonie fixă continuă să scadă
Veniturile provenite din vânzarea serviciilor de telefonie fixă au continuat să scadă în perioada ianuarie – septembrie 2013. Veniturile s-au micşorat, faţă de nouă luni ale anului 2012, cu 15,6% şi au însumat 988,6 milioane de lei. Totodată, a scăzut şi traficul în reţelele de telefonie fixă către reţelele internaţionale. Potrivit unui comunicat de presă al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), diminuarea celor doi indicatori s-a produs pe fundalul unei creşteri nesemnificative a numărului de abonaţi la serviciile de telefonie fixă. Creştere se datorează exclusiv furnizorilor alternativi de telefonie fixă. Ei au conectat la reţelele proprii peste 15,6 mii de clienţi noi, iar baza de abonaţi a SA „Moldtelecom” s-a redus cu peste 3,3 mii. La 1 octombrie 2013, SA „Moldtelecom” avea peste 1,1 milioane de abonaţi, iar furnizorii alternativi – 98 de mii. La această dată rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă la 100 de locuitori era de 34,2%.
● SÂMBĂTĂ, 30 noiembrie
De Acordul de Asociere cu UE vor beneficia în primul rând agricultorii, oficial
Agricultorii şi muncitorii din industria de prelucrare din Moldova vor beneficia în primul rând de prevederile Acordului de Asociere cu UE. Odată cu implementarea acordului, produsele moldoveneşti vor fi exportate pe cea mai mare piaţă de consum din lume, iar Moldova va primi mai multă susţinere financiară din partea UE pentru a dezvolta agricultura. Declaraţii în acest sens au fost făcute de către premierul Iurie Leancă şi ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, la festivitatea prilejuită de Ziua profesională a lucrătorului în agricultură şi industria prelucrătoare. Premierul Iurie Leancă a declarat celor prezenţi în sală că ei sunt adevărata piesă a ceea ce se numeşte securitate alimentară. „Ieri (29 noiembrie) am parafat documentul de importanţă crucială la Vilnius (Acordul de Asociere cu UE n.r.). Am convenit cu UE ca acordul să fie semnat şi parafat în 2014. Acesta prevede o integrare economică profundă în UE. Este vorba de cea mai mare piaţă care înglobează peste 500 de milioane de consumatori”, a comunicat oficialul. Iurie Leancă a mai spus că oficialii europeni au anunţat că, la 10 decembrie anul acesta, vor fi finalizate toate procedurile privind lichidarea cotelor la exportul vinului moldovenesc pe piaţa UE, iar de la 1 ianuarie 2014 Moldova va putea exporta fără nicio barieră vin pe piaţa UE.