RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 25 – 30 iulie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”

[●LUNI, 25 iulie] [Asociaţia Companiilor Aeriene Europene iniţiază negocieri cu Air Moldova] „Air Moldova” şi Asociaţia Companiilor Aeriene Europene (AEA, abreviere din eng. – Association of European Airlines ) iniţiază negocieri în vederea stabilirii unui parteneriat strategic, în cadrul unui nou program de extindere, care va include operatori aerieni cu sediul în alte regiuni decât Europa. Prima rundă de negocieri este programată pentru luna august. Prin semnarea unui acord de parteneriat strategic cu AEA, „Air Moldova” va avea acces la resurse importante din domeniul aeronautic, cum ar fi analiza evoluţiei pieţei, care este una de referinţă în industria transportului aerian din Europa. Asociaţia oferă membrilor săi sprijin în dezvoltarea afacerii, depăşirea dificultăţilor la nivel politic şi analiza impactului acestora. De asemenea, AEA recomandă partenerilor săi strategii de comunicare ce pot avea impact asupra procesului legislativ, se menţionează într-un comunicat de presă dat publicităţii de „Air Moldova”. AEA are o experienţă de peste 50 de ani şi reuneşte în acest moment cele mai importante 36 companii aeriene din Europa. [Primele credite în Programul de susţinere a sectorului vitivinicol vor putea fi accesate din toamnă] Linia de creditare a Programului de susţinere a sectorului vitivinicol, finanţat de Banca Europeană de Investiţii (BEI), va fi pe deplin operaţională din luna septembrie. Informaţia a fost comunicată de către ministrul finanţelor, Veaceslav Negruţa. Potrivit ministrului, toate formalităţile au fost finalizate. În prezent se lucrează la anunţarea concursului şi selectarea băncilor comerciale care vor susţine această linie de creditare. De asemenea, în proces de elaborare este şi un manual privind procedurile de finanţare. BEI oferă Moldovei pentru implementarea Programului de susţinere a sectorului vitivinicol 75 de milioane de euro. Mijloacele vor fi utilizate pentru procurarea echipamentelor necesare laboratoarelor de testare a calităţii vinurilor, deschiderea centrelor de cercetare şi instruire a personalului din acest domeniu, cumpărarea şi oferirea echipamentului în leasing pentru fermierii, precum şi pentru recreditarea companiilor vitivinicole prin intermediul băncilor comerciale, oferirea garanţiilor la credite, completarea mijloacelor circulante ale companiilor vitivinicole etc. [Plăţile faţă de întreprinderile furnizoare din sistemul energetic întârzie cu 3-4 luni] Situaţia la capitolul achitări pentru consumul de energie termică este mai bună decât în alţi ani. Totuşi, plăţile faţă de întreprinderile furnizoare întârzie cu 3-4 luni a spus vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei.Potrivit lui Valeriu Lazăr, această întârziere se reflectă negativ asupra activităţii întreprinderilor, ele nu-şi pot planifica activităţile, iar legislaţia nu le oferă pârghii pentru a influenţa consumatorii. Ministerul Economiei pregăteşte o modificare în legislaţie prin care consumatorii aprovizionaţi centralizat cu energie termică să fie obligaţi să achite în perioada rece a anului, adică atunci când are loc livrarea energiei termice, cel puţin 40 la sută din consum (conform facturii), restul banilor urmând a fi plătiţi pe tot parcursul anului. În septembrie va fi prezentat un plan de restructurare a sistemului termoenergetic din municipiul Chişinău, elaborat cu susţinerea Băncii Mondiale. [Ministerul Economiei îşi menţine prognoza de creştere economică la nivel de 5%] Ministerul Economiei nu intenţionează, deocamdată, să îşi revadă prognoza de creştere economică pe anul curent. Declaraţia a fost făcută de către vicepremierul Valeriu Lazăr, ministru al economiei, solicitat să comenteze pronosticurile făcute de BERD în direcţia majorării procentului de creştere a PIB pe anul curent în ţările europene şi CSI, de la 4,6% la 4,8%, dar şi pericolele ce planează asupra acestei creşteri, determinate de situaţi în unele state din zona euro. Valeriu Lazăr menţionat că şi anul trecut a existat o situaţie similară, când în unele ţări din zona euro creşterea a fost destul de modestă, de exemplu în Italia, unde Republica Moldova efectuează un volum substanţial de exporturi şi de unde vin bani sub formă de remitenţe. Potrivit lui Valeriu Lazăr, deşi PIB pe primele trei luni ale anului a înregistrat în Republica Moldova o sporire de 8,4%, anumiţi factori de risc se menţin. [● MARŢI, 26 iulie] [PARE 1+1 a oferit finanţare nerambursabilă la circa 50 de participanţi la proiect] Din noiembrie 2010, data lansării programului de atragere a remitenţelor în economia naţională PARE 1+1, Organizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii(ODIMM) a semnat 49 de contracte cu persoane care au lucrat un timp peste hotare şi au revenit în ţară sau cu rudele acestora de gradul 1 privind deschiderea unor afaceri în mediul rural. Potrivit datelor Ministerului Economiei, căruia i se subordonează ODIMM, în aceste afaceri s-au făcut investiţii de 23,7 milioane de lei, 14,93 milioane dintre care constituie economiile migranţilor sau rudelor acestora, iar 8,84 milioane – finanţarea nerambursabilă oferită din bugetul de stat, conform formulei de finanţare pusă în baza programului PARE 1+1, adică 1 leu investit din remitenţe este suplimentat cu 1 leu din partea statului, dar nu mai mult de 200 de mii de lei pentru o afacere. PARE 1+1 este un program-pilot, care îşi propune să mobilizeze resursele financiare şi umane ale lucrătorilor migranţi în dezvoltarea economică a ţării. În cadrul PARE 1+1 au beneficiat de instruire în domeniul gestionării unor mici afaceri peste 1500 de persoane. [● MIERCURI, 27 iulie] [Publicitatea băuturilor alcoolice, interzisă] Publicitatea băuturilor alcoolice, inclusiv a berii, la radio şi televiziune, dar şi publicitatea exterioară, va fi interzisă. Modificări în acest sens în Legea cu privire la publicitate au fost aprobate în şedinţa de miercuri, 27 iulie, a Guvernului. La baza modificărilor a stat iniţiativa legislativă a deputatului Valeriu Guma (PDM). În varianta propusă de parlamentar, urma să fie interzisă publicitatea băuturilor cu un procent de alcool mai mare de 25% şi doar în timpul zilei. Potrivit oficialului, estimările internaţionale arată că 60% dintre tineri sunt influenţaţi de publicitatea băuturilor alcoolice, în special a berii. Ministrul a mai spus că alcoolul reprezintă principala cauză a psihozelor alcoolice, hepatitelor, cirozelor hepatice şi mortalităţii în urma accidentelor şi că, în curând, Ministerul Sănătăţii va propune o nouă strategie de combatere a alcoolismului.Solicitat de presă să se pronunţe pe marginea acestui proiect, preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe, Veceaslav Ioniţa (PLDM), a declarat că salută iniţiativa, inclusiv în ceea ce priveşte interzicerea publicităţii la bere. Parlamentarul a mai spus că întotdeauna a avut o atitudine pozitivă faţă de majorarea taxelor la băuturi şi ţigări.Proiectul aprobat de Guvern urmează să obţină şi susţinerea Parlamentului. [Facilităţi în cadrul Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor] Beneficiarii Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor pot utiliza 20% din suma creditelor contactate de la bănci în cadrul acestui program pentru completarea mijloacelor circulante, adică pentru procurarea materiei prime, combustibilului necesar pentru desfăşurarea afacerilor. Iar termenul de întârziere a plăţilor la bănci pentru creditele accesate a fost prelungit de la 5 la 10 zile.Potrivit Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Moldova (ODIMM), creditele în cadrul Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor sunt de până la 300 de mii de lei. Până la 40% din sumă o poate constitui grantul, dacă sunt respectate graficele de rambursare a împrumuturilor faţă de bănci, dar şi alte condiţii din program. Din 2008, când a fost lansat programul, aproape 7 mii de tinerii întreprinzători sau persoane care abia doresc să deschidă o întreprindere s-au adresat la ODIMM pentru consultaţii, iar peste 2 mii au depus cereri pentru a fi admişi la cursurile de instruire în domeniul gestionării afacerilor. [Credite şi granturi pentru tinerii antreprenori de la sate] Întreprinderile care activează în zona rurală şi sunt fondate şi administrate de către tineri, cetăţeni ai Republicii Moldova cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani inclusiv, vor avea posibilitate să beneficieze de credite până la 300 de mii de lei, cu o porţiune de grant de 40%. Finanţările sunt acordate în cadrul Proiectului de Servicii Financiare Rurale şi Dezvoltarea Businessului Agricol (IFAD V), lansat recent în Moldova. Creditele pentru susţinerea tinerilor antreprenori vor fi acordate prin băncile comerciale locale pe termen mediu (până la 5 ani) şi pe termen lung (până la 8 ani). Finanţările urmează a fi utilizate exclusiv pentru procurarea mijloacelor fixe, iar bunurile procurate, potrivit condiţiilor proiectului, vor fi neapărat noi. De asemenea, nu se va permite completarea capitalului circulant al întreprinderilor beneficiare din mijloacele creditelor accesate. Pentru a aplica la IFAD V beneficiarii urmează să contribuie cu mijloace băneşti în volum de nu mai puţin de 10% din costul total al investiţiei. Întreprinderile care deja au beneficiat de finanţare în cadrul Programului Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor (PNAET) nu pot aplica la componenta IFAD V. [● JOI, 28 iulie] [Politica tarifară la gaze va fi cercetată de o comisie parlamentară] Biroul permanent al Parlamentului a decis formarea unei comisii speciale pentru examinarea politicii de calculare a tarifelor la gazele naturale. Comisia va fi creată în cadrul Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe. O comisie parlamentară în cazul „Moldovagaz” a fost creată şi anul trecut, însă aceasta şi-a încetat activitatea deoarece legislativul a fost dizolvat şi au fost organizate alegeri anticipare, la 28 noiembrie 2010. „Moldovagaz” este bănuită că şi-a înşelat clienţii prin filiala ei din capitală. Agenţia Naţională de Reglementare Energetică bănuieşte că SRL „Chişinău- Gaz” ar fi mărit conştient facturile consumatorilor ca să acopere nişte pierderi. [Preşedintele Uniunii Oenologilor, îngrijorat de interzicerea publicităţii la alcool] Politica Guvernului de susţinere a producătorilor vitivinicoli nu este corectă, a declarat preşedintele Uniunii Oenologilor, Gheorghe Arpentin, pentru postul de radio Europa Liberă, solicitat să comenteze proiectul, aprobat de executiv, privind interzicerea publicităţii la toate tipurile de alcool. Gheorghe Arpentin a mai spus că producătorii vinicoli, ca nimeni alţii, înţeleg problemele generate de lipsa culturii consumului, care se soldează cu diverse abuzuri, iar de multe ori cu alcoolism cronic. Aceste fenomene afectează familiile şi societatea. Însă, interzicerea publicităţii nu va schimba situaţia, susţine oenologul. În Republica Moldova se consumă anual 44 de mii de sticle de votcă şi doar 3 mii de sticle de vin, produs de întreprinderi. În opinia sa, o schimbare a situaţiei se poate obţine doar printr-un îndelungat proces educativ, efectuat pe parcursul a mai mulţi ani de către autorităţile publice şi societatea civilă. Gheorghe Arpentin a informat că se întreprind eforturi în vederea lansării brandului de ţară, sub care va fi comercializată producţia moldovenească de vin pe piaţa externă – „Vin de Moldova”. De asemenea, în curând vor fi înregistrate la AGEPI patru mărci de vin cu denumiri de origine. Aceste mărci vor fi lansate oficial de Ziua Naţională a Vinului. [● VINERI, 29 iulie] [BNM a majorat rata de bază la principalele operaţiuni de politică monetară] Banca Naţională a Moldovei a majorat rata de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt cu un punct procentual, de la 8 până la 9 la sută anual. Aceasta este decizia Consiliului de Administraţie al BNM. Ratele de dobândă la creditele overnight şi la depozitele overnight, la fel, s-au majorat cu un punct procentual, de la 11 până la 12 la sută anual şi, respectiv, de la 5 până la 6 la sută anual. Totodată, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi în valută străină se va se menţine la nivelul actual de 14 la sută din baza de calcul. În ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei în perioadele imediat apropiate, BNM susţine că aceasta va fi influenţată atât de factori de risc interni (preţurile reglementate, inclusiv efectele secundare ale acestora), cât şi de factori externi (volatilitatea pieţelor financiare mondiale, determinată de criza finanţelor publice din Europa şi de dinamica preţurilor mondiale la produsele alimentare şi petrol). BNM prognozează o rata anuală a inflaţiei în trimestrul IV la nivelul de 8,4 la sută, iar la finele anului viitor – 7,4 la sută. [● SÂMBĂTĂ, 30 iulie] [ISD în economia Moldovei au început să-şi revină, dar rămân în urma ţărilor vecine] După o scădere dramatică în 2009, până la 128 mln dolari, intrările de investiţii străine directe (ISD) în economia Moldovei au început să-şi revină, constituind în anul 2010 – 199 mln dolari. Însă, această cifră este cu mult sub nivelul celei înregistrate în 2008, înaintea crizei, când ISD în economia Republicii Moldova erau de 713 mln dolari sunt datele Raportului Global al Investiţiilor 2011. Potrivit raportului, în total volumul ISD în Republica Moldova în anii de independenţă s-a ridicat la 2,8 mlrd dolari. Totuşi, Republica Moldova rămâne cu mult în urma ţărilor vecine şi principalilor săi parteneri comerciali. De exemplu, în România stocul ISD a depăşit în 2010 70 mlrd dolari, iar în Ucraina – 57 mlrd. Spre deosebire de ţările din regiune, Moldova a fost mai puţin atractivă pentru achiziţii şi fuziuni internaţionale (la nivel de întreprinderi), valoare tranzacţiilor de acest gen ridicându-se la 15 mln dolari în ultimii cinci ani, în timp ce România a atins cifra de 4,4 mlrd dolari, iar Ucraina – 9,2 mlrd. În 2010, fluxurile globale de investiţii au înregistrat o creştere modestă, cu 5%, atingând cifra de 1,24 trilioane de dolari SUA. ISD în 2010 au fost mai mici cu 15% decât media acestora pentru perioada dinaintea crizei. În ţările din sud-estul Europei cu o economie în tranziţie, fluxul ISD a scăzut brusc în 2010, din cauza micşorării volumului de investiţii care venea din UE, iar în ţările CSI a crescut nesemnificativ. [Ministerul Economie va reactualiza Strategia de atragere a investiţiilor] Ministerul Economiei a revăzut instrumentarul de atragere a investiţiilor străine directe şi locale în economia naţională şi va reactualiza şi Strategia de atragere a investiţiilor, a declarat viceministrul economiei, Octavian Calmâc. Potrivit oficialului, până acum, a fost îmbunătăţită legislaţia privind parteneriatul public-privat, au fost revăzute facilităţile acordate investitorilor ale căror resurse vor fi orientate în producţie. Cu susţinerea organismelor internaţionale, BM şi PNUD, au fost lansate 9 studii de fezabilitate privind instituirea unor parcuri industriale în diverse regiuni ale Moldovei. Fondatori ai acestor parcuri industriale pot fi atât statul, cât şi investitorii privaţi. Octavian Calmâc a mai menţionat că au fost simplificate condiţiile de schimbare a destinaţiei terenurilor pe care vor fi deschise parcuri industriale de tip „greenfield” (pe terenuri în care nu există infrastructură de producţie). Posibilităţi mari de atragere a investiţiilor oferă şi zonele economice libere din Moldova, susţine viceministrul economiei. Ministerul Economiei va reactualiza Strategia de atragere a investiţiilor, cu includerea unor modalităţi noi de atragere a finanţărilor, fără implicarea transferului de capital, a mai spus Octavian Calmâc. [Ponderea statului în sectorul real al economiei este prea mare, ministru] După 20 de ani de trecere la economia de piaţă, ponderea statului în sectorul real al economiei ar trebui să fie mai modestă decât este acum – 24%. Declaraţia aparţine vicepremierului Valeriu Lazăr, ministru al economiei. Potrivit lui Valeriu Lazăr, procesul de administrare a proprietăţii publice de stat este marcat de multiple carenţe. Vicepremierul este de părere că pentru întreprinderile de importanţă socială majoră, de exemplu CET-urile, care se află pe lista întreprinderilor nepasibile privatizării, trebuie gândită o formulă de parteneriat public-privat. Actualmente nivelul de uzură la CET-uri este de 80 la sută şi, fără atragerea investiţiilor private, nu se poate vorbi de modernizări. Valeriu Lazăr a spus că este foarte important ca în trei luni, adică spre sfârşit de an, să ştie ce se va întâmpla cu proprietatea publică de stat. Valoarea activelor nete în economia reală se cifra la sfârşitul anului 2010 la 107 mlrd lei, iar circa 24 la sută din active se aflau în proprietatea statului.