● Marţi, 25 aprilie
AmCham Moldova are un nou președinte și un nou Consiliu Director
Directorul general Grawe Carat Asigurări, Veronica Malcoci, a fost aleasă în calitate de președinte al Camerei de Comerț Americane din Moldova. Consiliul Director nou ales este reprezentat de 11 membri: Octavian Cazac (Turcan Cazac Law Firm), Vitalie Corniciuc (KPMG Moldova), Boris Efimov (Orhei-Vit), Roger Gladei (Gladei & Partners), Constantin Ivas (Petrom Moldova), John Maxemchuk, Tatiana Stavinschi (PwC Moldova), Traian Nechifor (Coca-Cola Hellenic Moldova), Charles Vernon (Vernon | David), Carmina Vicol (Prime Capital). Membrii aleși vor conduce organizația în perioada anilor 2017-2019.
UE susține dezvoltarea economică locală în 898 de localități
898 de unități administrativ-teritoriale din Moldova vor beneficia de suport financiar din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea economică locală, prin crearea locurilor de muncă, dar și prin sprijinirea cooperării APL-urilor cu alți actori locali în scopul susținerii creșterii economice. În acest sens, Uniunea Europeană a lansat proiectul „Primarii pentru creștere economică”, cu un buget inițial de cinci milioane de euro. În cadrul acestei inițiative, Uniunea Europeană va oferi APL-urilor din Moldova granturi în valoare de până la 600 de mii de euro a sprijini cele mai inovative și fezabile idei de relansare economică a localităților.
● Miercuri, 26 aprilie
Pavel Filip: Amenzile pentru traficul ilicit de pasageri trebuie să fie mai dure
Combaterea transportului ilicit de pasageri şi de mărfuri a fost discutată în seara zilei de marți, 25 aprilie, la Guvern. Prim-ministrul, Pavel Filip a declarat că transportatorii de pasageri trebuie să activeze în baza autorizaţiei/licenței şi să plătească impozitele la stat. Amenzile în acest sens trebuie să fie dure, iar regulile şi legea trebuie respectate. Premierul a subliniat importanţa aplicării unor mecanisme cunoscute la nivel internațional pentru identificarea transportului autorizat precum atribuirea plăcuţelor de înmatriculare de culoare galbenă pentru transportul autorizat, aplicarea unor sancţiuni mai rigide pentru practicarea ilegală a activității de antreprenoriat, stabilirea unor reglementări transparente în domeniu, astfel încât să nu existe bariere administrative pentru a legaliza afacerile. Pavel Filip a solicitat crearea unui Grup de lucru care va veni cu soluţiile necesare pentru depăşirea problemelor existente. „Trebuie să luptăm cu acest fenomen pe o cale corectă, stabilită împreună. Abordarea noastră trebuie să fie una inteligentă, pentru a institui un sistem cu reguli clare, transparente și acțiuni de monitorizare bazate pe managementul riscurilor”, a conchis premierul.
Contractul de reabilitare a unei porțiuni din drumul M3 va fi reziliat
Comitetul de supraveghere a Proiectului de susținere a Programului în sectorul drumurilor și a căilor ferate a analizat evoluțiile înregistrate în reabilitarea drumului național M3 Chișinău – Giurgiulești și a decis coordonarea rezilierii contractului de reabilitare a drumului pe segmentul kilometrilor 151 – 171 și 179 – 190. Progresul fizic de realizare a acestuia a atins doar 2,64 %, iar garanția de bună execuție a expirat la data de 24 aprilie. Totodată, a fost coordonată rezilierea contractelor de reparare a drumului național M3 pe sectoarelor kilometrilor 96 – 122 și 122 – 151, în cazul în care până la termenul limită de 15 mai nu va fi atinsă rata de progres suficientă care ar permite finalizarea lucrărilor până la sfârșitul anului curent. Acestea sunt primele contracte de acest gen care urmează să fie reziliate de către Guvern din cauza unei implementări necorespunzătoare. De asemenea, în cadrul ședinței s-a mai discutat despre progresul înregistrat în reabilitarea drumului național R33 Hâncești-Lăpușna-M1. La acest subiect, reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor au raportat că au apărut o serie de dificultăți din cauza construcției neautorizate a unui lac în apropierea drumului, ceea ce cauzează extinderea termenelor de realizare a proiectului și majorarea costurilor. În acest sens, Comitetul a decis expedierea unei solicitări către Procuratura Generală pentru examinarea situației create. La fel a fost discutat şi proiectul de reformare a ÎS „Calea Ferată din Moldova”. Conform datelor prezentate, deja a fost elaborată Foaia de parcurs și Planul de acțiuni privind guvernarea colectivă a CFM. Acestea urmează, în scurt timp, să fie transmise spre avizare și ulterior prezentate pentru aprobare în ședință de Guvern. Măsura ar asigura restructurarea şi modernizarea instituției.
Sancțiuni fiscale de peste un milion de lei au fost aplicate timp de trei săptămâni
În urma unor verificări efectuate în perioada 3-22 aprilie pe întreg teritoriul țării, inspectorii fiscali au aplicat amenzi în sumă de 205 mii de lei agenților economici care nu respect legislația și în mărime de 1,175 milioane de lei persoanele fizice care practică activitatea ilicită de întreprinzător. Serviciului Fiscal de Stat precizează într-un comunicat de presă că Direcțiile generale de administrare Fiscală Chișinău, Nord, Sud şi Centru au efectuat 53 de controale operative la agenți economici, dintre care 49 cu stabilirea încălcării legislației. Cele mai multe abateri vizează neutilizării mașinii de casă și control la efectuarea decontărilor bănești în numerar cu consumatorii și neprezentarea documentelor de proveniență a mărfii la prima cerere colaboratorilor fiscali. Totodată, au fost verificate persoanele fizice care desfășoară activitate ilicită de întreprinzător în domeniul comerțului stradal, prestări servicii de arat și alte lucrări în agricultură, servicii de deservire auto, servicii de transport auto, servicii de frizerie și altele.
Salariul minim garantat în sectorul real al economiei se majorează
Din 1 mai 2017, cuantumul salariului minim garantat în sectorul real, adică în întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de forma de proprietate și cea de organizare juridică, se stabilește în mărime de 14,4 lei pe oră sau 2380 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru de 169 ore pe lună, transmite IPN cu referire la o decizie de Guvern. Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual în funcție de creșterea sumară anuală a indicelui prețurilor de consum și a ratei de creștere a productivității muncii la nivel național. Mărimea salariului minim garantat în sectorul real al economiei stabilită la 1 mai 2016 a fost de 2100 de lei.
Regulament nou de organizare a SFS
Regulamentul privind organizarea și funcționarea Serviciului Fiscal de Stat a fost aprobat de Guvern, în contextul reorganizării structurii prin absorbția celor 35 de inspectorate fiscale de stat teritoriale. SFS devine autoritate administrativă din subordinea Ministerului Finanțelor. Printre funcţiile principale se numără: organizarea sistemului de management în domeniul administrării fiscale, colectarea impozitelor, taxelor şi a altor venituri la bugetul public naţional, prevenirea încălcărilor fiscale, inclusiv a evaziunii fiscale, controlul fiscal, examinarea contestațiilor. SFS va fi condus de către un director și patru directori adjuncți. La fel, va fi instituit Consiliul executiv, un organ colegial decizional. Efectivul limită de personal al SFS va constitui 1892 de angajați, la nivelul numărului de persoane care activează în instituțiile absorbite.
Distribuitorii de semințe pot asigura materialul necesar pentru reînnoirea unor semănături
Distribuitorii de semințe mai au în stoc în jur de 100 de tone de semințe de porumb și 30-35 de tone de semințe de floarea-soarelui, dar sunt dispuși să mai importe dacă va fi necesar. Despre aceasta s-a discutat la o ședință convocată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Potrivit unui comunicat de presă al ministerului, întrevederea cu distribuitorii de preparate de uz fitosanitar și cu distribuitorii de semințe a fost organizată pentru a le solicita să examineze posibilitatea de a veni în ajutorul producătorilor agricoli în cazul în care va fi necesară reînnoirea unor semănături sau efectuarea anumitor tratări fitosanitare suplimentare după ninsorile abundente de săptămâna trecută. Producătorii agricol prezenți la întrevedere au spus că nu dispun de mijloace financiare necesare pentru asigurarea culturilor agricole şi, în acest context, au solicitat ca Ministerul Agriculturii să inițieze elaborarea unui proiect de lege privind calamitățile naturale. Specialiștii ministerului, în comun acord cu oamenii de știință din domeniul agricol, au creat o serie de recomandări producătorilor agricoli care trebuie aplicate în perioada imediat următoare pentru diminuarea riscurilor de pierdere a recoltei în urma intemperiei din 20 şi 21 aprilie curent. În prezent comisiile din teritoriu, la nivel de administrație publică locală, evaluează pagubele totale din agricultură.
● Joi, 27 aprilie
Activitatea serviciilor comercial-economice în Germania și Polonia va fi dinamizată
Guvernul a operat un șir de modificări în anexele la decizia sa ”Cu privire la aprobarea structurilor, efectivelor de personal a și indemnizațiilor de funcție ale instituțiilor serviciului diplomatic din Republica Moldova, din 16 martie 2010. Acestea își propun să dinamizeze activitățile serviciilor comercial-economice în cadrul misiunilor diplomatice ale Moldovei în Republica Federală Germania și Republica Polonă. Dinamizarea este condiționată de necesitatea fortificării platformelor de colaborare și de valorificare a potențialului comercial-economic și investițional al țărilor respective. Inclusiv, în contextul implementării Acordului de Liber Schimb, Aprofundat și Comprehensiv, parte a Acordului de Asociere cu UE. Astfel, se prevede restructurarea birourilor comercial-economice prin transferarea funcției de consilier din Ambasada moldovenească în Germania, cu sediul la Berlin, în cadrul Consulatului general din orașul Frankfurt pe Main, în apropiere de centrele unde este concentrat mediului german de afaceri și investiții ( Stuttgard, Munchen, Hanovra). De asemenea, se propune transferul funcției de secretar I din Ambasada Republicii Moldova în România în Republica Polonă. Consolidarea capacităților birourilor comercial-economice din cadrul misiunilor diplomatice va permite realizare unor proiecte importante în domeniul industriei automobilistice, promovarea exporturilor moldovenești pe piața UE, atragerea investițiilor unor firme germane care activează în Polonia și doresc să se extindă în țări-terțe, în parte în Republica Moldova.
Serviciile de acces la Internet mobil şi la Internet fix – cele mai dinamice în sector
Serviciile de acces la Internet mobil şi la Internet fix au continuat în 2016 să fie cele mai dinamice pieţe în sectorul comunicațiilor electronice. Potrivit unui raport publicat, astăzi, pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI), volumul total al vânzărilor pe cele două pieţe a sporit, faţă de anul 2015, cu 12% și a depășit pragul de 1,8 mlrd lei, ceea ce constituie 27% din valoarea totală a pieței de comunicații electronice. Numărul utilizatorilor de Internet mobil în bandă largă (în baza tehnologiilor 3G, 4G și prin acces dedicat) a crescut cu 30% și a însumat mai bine de 1 milion 893,5 mii de clienți, iar al celor de Internet fix a crescut cu 4,3% și a totalizat peste 557,4 mii. În consecință, rata de penetrare a serviciilor de Internet mobil, raportată la 100 de locuitori, a ajuns la 54%, iar cea a serviciilor de Internet fix – la 15,7%. Creșterea vânzărilor pe pieţele de Internet mobil și de Internet fix, precum și a veniturilor din alte activități în domeniul comunicațiilor electronice (+14,5%) s-a produs pe fundalul unei diminuări accentuate a volumelor de vânzări pe celelalte trei piețe: telefonie mobilă, telefonie fixă, difuzare și retransmisie a programelor audiovizuale. După o perioadă de stagnare de câțiva ani, vânzările pe piaţa de telefonie mobilă au scăzut în 2016, față de anul 2015, cu 4,4% și au totalizat 3,4 mlrd lei, iar cele de pe piaţa de telefonie fixă, care se află în declin de zece ani, s-au micșorat cu 14% şi au constituit 876 mln lei. Volumul vânzărilor pe piața serviciilor de difuzare şi retransmisie a programelor audiovizuale s-au diminuat cu 18,9% şi au alcătuit 297 mln lei. Volumul total al vânzărilor în sectorul comunicaţiilor electronice s-a coborât la 6,7 mlrd lei.
12 companii cu capital străin, pe lista proiectelor de importanță națională
Douăsprezece companii cu capital străin din Republica Moldova au fost incluse pe lista proiectelor investiționale de importanță națională. În practică acest lucru înseamnă că respectivele companii vor beneficia de suportul autorităților în eliminarea deficiențelor birocratice la obținerea actelor permisive sau în soluționarea conflictelor legate de interpretarea legislației. Decizia a fost luată de Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională la ședința din 26 aprilie. Printre companiile selectate se regăsește: „Draexlmaier Automotive” din municipiul Bălți, „La Trivineta Cavi Development” din Strășeni, „Fujikura Automotive” din Chișinău, „Euro Yarns” din Ungheni. Lista completă este disponibilă pe pagina oficială a Guvernului și a Organizației de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova. Pentru a fi inclusă pe această listă compania trebuia să aibă un volum investițional de peste un milion de dolari, să asigure un număr semnificativ de locuri de muncă, să realizeze un proiect inedit pentru Republica Moldova, să utilizeze tehnologii și echipamente inovatoare și să producă mărfuri sau servicii pentru export. Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a fost creat în luna mai 2016 și este condus de prim-ministrul Pavel Filip, iar din componenta acestuia fac parte conducătorii ministerelor şi agențiilor cu care interacționează investitorii.
● Vineri, 28 aprilie
Plan comun de interconexiune a rețelelor de energie și gaze dintre Moldova și România
Până la 15 mai, va fi elaborat și pus în aplicare planul comun de implementare a proiectelor de interconexiune a rețelelor de transport energie electrică și gaze naturale dintre Republica Moldova și România. O decizie în acest sens a fost luată de miniștrii economiei, Octavian Calmâc și Mihai Tudose, în cadrul întrevederii de lucru din seara zilei de 27 aprilie, în orașul Ploiești, România. Ministerul Economiei de la Chișinău menționează într-un comunicat de presă că cei doi miniștri au constatat că proiectul de interconexiune pe segmentul gazelor naturale derulează conform calendarului și către finele anului 2019 gazoductul Ungheni – Chișinău va fi pus în funcțiune. În context, președintele Consiliului de administrație al Societății Naționale de Transport de Gaze Naturale Transgaz SA, Ion Sterian, a informat că săptămâna viitoare la Chișinău, în cadrul reuniunii experților va fi discutat planul de acțiuni pentru perioada următoare a proiectului. Referindu-se la interconexiunea rețelelor de transport energie electrică, cei doi miniștri ai economiei au constatat că există o întârziere de câteva luni, în primul rând din cauza întârzierii realizării proiectului tehnic al interconexiunii. În acest context, ministrul Mihai Tudose a dat asigurări că autoritățile de la București vor aloca 1,8 milioane de euro necesare pentru realizarea acestui proiect, cu prezentarea lui până la mijlocul lunii iulie.
Producerea energiei regenerabile a crescut în şapte ani de la 4% la 15 %
Producerea energiei regenerabile în Republica Moldova a crescut de la 4% în 2010 la aproape 15% în 2017. Majorarea se datorează în mare parte susținerii financiare care a venit din partea Uniunii Europene, prin Proiectul Energie și Biomasă, care se încheie la sfârșitul anului curent. Vineri, 28 aprilie, la un club de presă, ministrul economiei, Octavian Calmâc, a declarat că anul viitor din bugetul de stat se vor aloca 200 de milioane de lei pentru proiecte de eficientă energetică, cu 100 de milioane mai mult faţă de anul curent. Potrivit lui Octavian Calmâc, autoritățile vor spori investițiile în proiectele de eficiență energetică, fiindcă finanțările europene din ultimii şapte ani în acest sens au demonstrat că sunt foarte multe avantaje în sectorul economiei naţionale. Octavian Calmâc spune că urmează anul viitor să fie atrase în economia națională mult mai multe proiecte externe de acest fel. Proiectul Energie şi Biomasă, implementat din 2010, a permis ca în Republica Moldova să fie dezvoltat sectorul energiei pe bază de biomasă, care aduce deja beneficii economiei naţionale. „Implementând tehnologiile europene, vedem la o distanță de şapte ani numeroase avantaje, unul dintre ele este consumul redus de energie”, a subliniat ministrul.
Proiectul urmează să fie finalizat în decembrie 2017. În cadrul acestuia, 100 de întreprinderi producătoare de biocombustibil au generat deja peste 300 de noi locuri de muncă în Republica Moldova, iar mii de consumatori casnici şi-au montat instalații pe bază de biomasă. La fel, asemenea echipamente au fost montate în aproape 200 de instituții publice şi private. Proiectul Energie şi Biomasă, faza a doua, are un buget de 9,41 milioane de euro, bani acordați de Uniunea Europeană. Proiectul este implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. El continuă prima etapă a proiectului, implementat în 2011-2014, cu un buget total de 14,56 milioane euro, oferiți de Uniunea Europeană (14 milioane euro) şi PNUD (560 000 euro).
BNM a aplicat sancțiuni foștilor administratori Moldindconbank
Comitetul executiv al Băncii Naționale a decis aplicarea amenzilor, între 8 și 10 salarii medii pe activități financiare, față de 11 foști administratori ai băncii comerciale „Moldindconbank”. Suma totală a amenzilor constituie 1 719 785 de lei.
Aplicarea sancțiunilor le-a fost dispusă pentru încălcarea, în perioada exercitării funcției de administrator, a prevederilor Legii instituțiilor financiare și ale actelor normative ale Băncii Naționale. Încălcările se referă, în principal, la nerespectarea de către bancă în activitatea de creditare a cerințelor de prudență privind concentrarea riscurilor, evaluarea și clasificarea activelor, acordarea creditelor grupurilor de persoane aflate în legătură.
● Sâmbătă, 29 aprilie
DCFTA a contribuit la creşterea exporturilor către UE și implementarea reformelor
Implementarea Acordului de constituire a Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (DCFTA) a dus la aceea ca ponderea exporturilor pe piața europeană să crească până la 65% din total exporturilor moldovenești. Cu suportul tehnic al UE au fost deschise fabrici noi în Republica Moldova şi au fost atrași investitori străini. Bilanțul DCFTA a fost făcut public ieri, 28 aprilie, în cadrul unei conferințe. Şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola, a menţionat că DCFTA este un acord unic pentru că acesta creează o piaţă comună la standarde comune europene. Pe parcursul a trei ani s-a pus accent pe armonizarea legislativă, dar şi pe implementarea celor mai bune practici UE în Republica Moldova. Proiectul DCFTA a fost implementat pe parcursul a 41 de luni (2013-2017), având un buget de 2,8 milioane de euro.