logo

RETROSPECTIVA SĂPTĂMÂNII 24-29 octombrie. Cele mai importante ştiri din fluxul IPN „Economie & Business”


https://www.ipn.md/ro/retrospectiva-saptamanii-24-29-octombrie-cele-mai-importante-stiri-din-fluxul-ip-7966_1030628.html

● LUNI, 24 octombrie

Privatizarea încăperilor nelocuibile, date în locaţiune, va deveni mai accesibilă

Procedura de privatizare a încăperilor nelocuibile, proprietate publică, date în locaţiune, urmează a fi simplificată. În prezent, pentru a depune cereri de procurare a acestor încăperi persoanele sunt obligate să le deţină în locaţiune cel puţin şase luni. Prin modificarea propusă termenul va fi redus la o lună. Modificarea este promovată de Ministerul Economiei drept răspuns la numeroasele solicitări ale persoanelor care deţin în locaţiune încăperi nelocuibile. Aceste persoane semnalează că este foarte dificil să investească în reparaţia încăperilor, majoritatea aflate într-o stare dezastruoasă, şi să achite concomitent plata pentru locaţiune.

FMI va discuta pe 7 noiembrie solicitarea de finanţare a Republicii Moldova

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internaţional se va reuni, pe 7 noiembrie anul curent, pentru a discuta solicitarea programului de finanţare a reformelor din Republica Moldova pe o perioadă de trei ani, prin intermediul Mecanismului extins de creditare şi a Mecanismului de finanţare extinsă. Aranjamentul financiar prevede accesul la finanţare la un nivel de 75% din cota Republicii Moldova la FMI (circa 182,7 milioane dolari). Acest nou program cu Fondul Monetar Internaţional îşi propune, printre altele, ameliorarea rapidă a guvernării şi supravegherii sectorului financiar-bancar. În special, programul urmăreşte evaluarea şi transparentizarea acţionariatului băncilor comerciale din Republica Moldova. În comunicat se precizează că Banca Naţională a Moldovei şi Guvernul Republicii Moldova au îndeplinit acţiunile prealabile ale Memorandumului de politici economice şi financiare din cadrul acordului la nivel de personal dintre autorităţile Republicii Moldova şi experţii Fondului Monetar Internaţional, încheiat la 26 iulie 2016.

FIA susţine înlocuirea patentei cu activitatea independentă

Asociaţia Investitorilor Străini se pronunţă în favoarea înlocuirii patentei în comerţ cu activitatea independentă. Membrii Asociaţiei susţin noile amendamente la Legea cu privire la patenta de întreprinzător, ce prevăd nu doar anularea patentei pentru activităţile de comerţ, ci şi introducerea unui nou concept în Codul Fiscal al Republicii Moldova, cel de „activitate independentă”. Noţiunea de „activitate independentă” presupune un regim simplificat de impozitare şi de desfăşurare a activităţii comerciale pentru persoanele fizice ce obţin venituri din activitatea independentă de comerţ: înregistrarea activităţii se va face prin depunerea unei cereri la organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat, plafonul veniturilor din vânzări va fi majorat de două ori, iar taxarea va fi de 1% din venitul din vânzări. Întreprinzătorii vor fi totodată scutiţi de plata taxelor locale. Noile modificări presupun şi introducerea obligaţiei utilizării maşinilor de casă şi control, fapt ce va permite, în primul rând, evaluarea corectă a venitului obţinut din activităţile independente şi, concomitent, protejarea drepturilor consumatorilor, care, în caz de necesitate, vor putea apela la Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor.

BERD: În ultima perioadă se atestă schimbări pozitive în Republica Moldova

În ultima perioadă se atestă schimbări pozitive în Republica Moldova şi acţiunile Guvernului dau rezultate. Declaraţia a fost făcută de reprezentanţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în cadrul unei întrevederi cu premierul Pavel Filip. Prim-ministrul Pavel Filip a avut o întrevedere cu o delegaţie a BERD în Republica Moldova, din care fac parte Heinz Kaufmann, director al Consiliului de directori pentru Elveţia, Ucraina, Leichtenstein, Turkmenistan, Serbia, Muntenegru şi Moldova, şi Bruno Balvanera, director regional pentru Caucaz, Moldova şi Belarus.

● MARŢI, 25 octombrie

După o pauză de cinci ani, se întrunește Comisia moldo-rusă pe probleme comercial-economice


Luna următoare va avea loc prima ședință, după o pauză de cinci ani, a Comisiei mixte moldo-ruse pe probleme comercial-economice. Aceasta se va întruni la Moscova. Despre eveniment și ce se va discuta la ședință a comunicat ministrul economiei, Octavian Calmâc. „În ceea ce ţine de Federaţia Rusă, cred că am reuşit în 2016 să stabilim un dialog la nivel înalt. Am avut trei întâlniri cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, ceea ce ne-a permis să lansăm discuţiile privind foaia de parcurs şi avem convingerea că în noiembrie va avea loc, pentru prima dată în ultimii cinci ani, Comisia mixtă pe probleme comercial-economice. În cadrul comisiei urmează semnarea foii de parcurs, care a fost definitivată în linii generale la ultima întâlnire cu Rogozin.”, a spus vicepremierul. Potrivit lui Octavian Calmâc, la această ședință, mergem cu trei mesaje de bază către Federaţia Rusă. Primul: eliminarea taxelor vamale aplicate produselor din Moldova. Sunt 19 categorii de produse care cad sub incidenţă şi au afectat 85% din exporturile spre Federaţia Rusă. A doua măsură ţine de măsurile netarifare aplicate faţă de produsele moldovenești – cerinţe faţă de băuturile alcoolice, faţă de fructe şi legume, liste de companii.

Octavian Calmâc despre finanțările pe care le va debloca noul acord cu FMI

Semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internațional va debloca un șir de finanțări externe care vor sprijini bugetul Republicii Moldova. Numai în prima etapă se preconizează debursarea a circa 70 de milioane de dolari și în jur de 50 de milioane de euro. Despre aceasta a spus ministrul economiei, Octavian Calmâc. „Am avut acel staff agrement în luna iulie. Au fost stabilite un şir de precondiţii, de acţiuni prioritare pentru autorităţi. Aşa cum a menţionat şi reprezentatul FMI, avem un raport pozitiv al echipei de negociatori. Va avea loc board-ul unde de fapt va fi anunţată decizia unui nou program cu Republica Moldova pe un termen de trei ani cu toate finanţările”, a spus ministrul. Imediat se deblochează prima finanţare din partea FMI, apoi din partea Băncii Mondiale şi din partea Comisiei Europene. „În total vor fi 180 de milioane de dolari de la FMI, prima tranşă e de 25 de milioane. După care, 45 de milioane de dolari de la Banca Mondială şi sub 50 de milioane de euro din partea Comisiei Europene. Toate structurile au lansat procedurile interne de debursare a acestor finanţe”, a precizat Octavian Calmâc.

Ministrul economiei: Avem o propunere pentru cei care activează în bază de patentă

Activitatea în bază de patentă a fost un concept potrivit pentru anii 90, când oamenii nu aveau locuri de muncă. Însă în condițiile unei economii moderne, comerțul în baza patentei nu mai este potrivit acestui model economic. În context, Ministerul Economiei a venit cu un proiect de lege care să reglementeze activitatea comercianților ce nu vor mai putea activa din 2017 în bază de patentă. Despre proiectul respectiv a comunicat ministrul economiei, Octavian Calmâc. „Rezervele pe care le avem ţin de activitatea în bază de patentă. Vedem că acest instrument a fost folosit de mulţi comercianţi pentru a-şi legaliza produsele introduse ilegal sau la o valoare mult prea subevaluată la vamă. Am venit cu o propunere pentru deţinătorii de patentă: pe de o parte, extindem accesul acestor antreprenori individuali la mai multe tipuri de activitate, pe de altă parte, am introdus corectitudinea impozitării lor. Taxa unică pe care o propunem este de doar 1% din venituri”, a remarcat oficialul.

La ZEL Bălţi vor fi create peste trei mii de locuri de muncă

Peste trei mii de locuri de munca vor fi create în Zona Economică Liberă (ZEL) Bălţi. Două companii străine, una austriacă şi alta germană, intenţionează să-şi extindă afacerile în Republica Moldova. Aflat într-o vizită la ZEL Bălţi, premierul Pavel Filip a menţionat că Guvernul va susţine activităţile investiţionale ale acestor două companii. Vizita a debutat la compania austriacă Gebauer and Griller, specializată în producerea de cabluri şi cablaje pentru industria auto şi telecomunicaţii. Conducerea întreprinderii a anunţat că îşi extinde investiţiile în Republica Moldova. Investitorii austrieci urmează să construiască o nouă fabrică de productie a cablajelor, cu o suprafaţă de aproximativ zece mii de metri pătraţi şi să creeze peste 500 de noi locuri de muncă. Reprezentanţii companiei austriece au spus că pentru a-şi dezvolta afacerea au nevoie de trei elemente importante: angajaţi calificaţi, condiţii sigure de activitate şi suport din partea autorităţilor.

Procedură simplificată de intrare pe piaţa serviciilor poştale

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) anunţă că, începând cu data de 29 octombrie,  întreprinzătorii care intenţionează să furnizeze servicii poştale pot intra pe această piaţă utilizând o procedură simplificată. Ei vor trebui doar să notifice ANRCETI cu privire la intenţia de a desfăşura activităţi de furnizare a serviciilor respective. Acest regim simplificat de intrare pe piaţă este numit regim de autorizare generală. Persoanele interesate vor realiza notificarea prin completarea unui formular-tip, care poate fi descărcat de pe pagina web oficială a ANRCETI. Persoanele pot alege din cele zece tipuri de servicii poştale din gama de servicii pe care doresc să le furnizeze stabilită în formular.

MIERCURI, 26 octombrie

Ministrul agriculturii explică beneficiile unui birou al Roselhoznadzor în Moldova


Reducerea cheltuielilor de testare a produselor agroalimentare care urmează a fi exportate în Rusia și a celor de logistică, dar și o încredere mai mare a autorităților de la Moscova în siguranța produselor importate din Moldova. Astfel de beneficii ar aduce deschiderea unei filiale a Serviciului federal fitosanitar și veterinar  rus (Roselhoznadzor) în Moldova. Despre aceasta a vorbit ministrul agriculturii și industriei alimentare, Eduard Grama, în cadrul emisiunii „Cod galben” de la postul de televiziune 10TV. Oficialul a menționat că în ultima perioadă s-au creat niște relații mai calde cu Federația Rusă. În context, în ultimele discuții cu omologul său din Federația Rusă, Eduard Grama a propus deschiderea unei filiale a Roselhoznadzor în Moldova. Ministrul a adăugat că și-ar dori și o filială a Rosspotrebnadzor, dar aceasta este o structură aparte și nu s-a reușit abordarea temei în ultima sa vizită în Rusia. Primele mari beneficii a deschiderii unei filiale a Roselhoznadzor țin de micșorarea costurilor de certificare. Astăzi toți producătorii moldoveni care exportă în Federația Rusă sunt supuși unei certificări duble, inițial în Moldov, iar a doua certificare are loc în Federația Rusă. Eduard Grama a specificat că dacă ar exista o filială Roselhoznadzor în Moldova, aceasta ar permite economisirea unor resurse cheltuite pe certificare. Al doilea beneficiu ține de logistică, se vor cheltui mai puțini bani și mai puțin timp pentru verificarea produselor, acestea nu vor mai aștepta zile în șir în vamă.

Nici producătorii, nici consumatorii nu au de câştigat din creşterea producţiei agricole

Chiar dacă producţia agricolă a crescut în primele nouă luni ale anului curent cu aproximativ 20%, producătorii au de câştigat doar cantitativ, nu şi valoric. Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a declarat că majorarea producţiei agricole nu a dus, aşa cum ar părea că este firesc, la reducerea preţurilor la produsele agroalimentare pentru consumatorii finali. „Eu, după cum observ, s-au micşorat preţurile pentru producătorii agricoli şi totodată nu s-au schimbat preţurile pentru consumator. Adică, toată marja se duce în buzunarele intermediarilor”, a spus Alexandru Slusari. Potrivit preşedintelui UniAgroProtect, anul trecut a fost secetos şi culturile de grupa a doua, cum ar fi floarea soarelui, porumbul, soia, sfecla – au suferit foarte mult. Condiţiile climaterice în anul curent au fost mai bune. Precipitaţiile semnificative din primăvară le-a permis agricultorilor să aibă o recoltă mai bună decât anul trecut.

Ponderea creditelor neperformante a crescut, BNM

Pe parcursul a nouă luni ale anului curent, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor a crescut cu 5,8 puncte procentuale faţă de finele anului precedent, constituind pe sector 15,8% la 30 septembrie. Indicatorul menţionat variază de la o bancă la alta, valoarea cea mai mare alcătuind 32,9%. Cele mai mari dinamici ascendente a creditelor neperformante au fost înregistrate de băncile aflate sub supravegherea intensivă (specială) a BNM , şi anume „Moldova - Agroindbank”, „Moldindconbank” şi „Victoriabank”. Conform rapoartelor prezentate la 30 septembrie, s-a constatat că „Moldindconbank” şi „Victoriabank” încalcă limita maximă de 15% stabilită în actele normative ale BNM cu privire la expunerea maximală. Banca Naţională a solicitat întreprinderea măsurilor în scopul conformării indicatorului respectiv cu cerinţele legislaţiei în vigoare în termene restrânse.

● JOI, 27 octombrie

Cabinetul de miniştri a aprobat extinderea listei proiectelor de investiţii capitale

Cabinetul de miniştri a aprobat extinderea listei proiectelor de investiţii capitale pentru autorităţile statului. În bugetul de stat vor fi admise drept proiecte de investiţii capitale şi acele proiecte care au acoperire din sursele financiare acordate de partenerii de dezvoltare în calitate de suport bugetar sectorial. Sub incidenţă cad şi granturile, şi împrumuturile externe destinate construcţiei, renovării, extinderii sau reconstrucţiei clădirilor şi edificiilor publice. În urma modificărilor operate se aşteaptă că numărul proiectelor de investiţii capitale va creşte. Ajustarea în cauză este una dintre condiţiile programului de asistenţă financiară a Băncii Mondiale pentru asigurarea unei transparenţe şi eficienţe în domeniul investiţiilor capitale publice.

Guvernul a repartizat fondul rutier pentru 2016

Cabinetul de miniştri a aprobat în şedinţa de miercuri, 26 octombrie, Programul privind repartizarea fondului rutier pentru anul 2016. Cea mai mare parte din sumă – 755,7 mln lei, este direcţionată pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţie a drumurilor publice naţionale şi locale. Pentru întreţinerea curentă a drumurilor sunt direcţionate 96 de milioane de lei, iar pentru îngrijirea traseelor pe timp de iarnă – 60 de milioane. Aproape 230 de milioane de lei sunt pentru întoarcerea datoriilor pentru lucrările de construcţie şi reparaţie a drumurilor efectuate în anul 2015.

România va oferi Moldovei 550 de mii de euro pentru gazoductul Ungheni-Chişinău

Cabinetul de miniştri de la Chişinău a aprobat o decizie privind semnarea Programului de cooperare pe anul 2016 care stabileşte procedurile juridice de alocare a banilor de către partea română pentru construcția gazoductului Ungheni-Chişinău. Guvernul României va acorda Republicii Moldova o finanţare nerambursabilă de 550 de mii de euro. Gazoductul Ungheni-Chişinău este o extensie a gazoductului Iaşi-Ungheni care interconectează sistemele de transport de gaze naturale din România şi Republica Moldova. Suma nerambursabilă de 550 de mii de euro va fi alocată în baza Acordului semnat la Bucureşti în aprilie 2010, privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în valoare de100 de milioane de euro acordată Republicii Moldova.

Ajutor pentru proprietarii terenurilor amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol

Guvernul va aloca aproximativ opt milioane de lei din fondul său de rezervă executivului Consiliului raional Dubăsari pentru acordarea unor plăți directe proprietarilor de terenuri agricole amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol. La rândul său, Consiliul raional Dubăsari va repartiza mijloacele alocate, câte 1229 de lei per hectar, proprietarilor respectivi, în baza unui regulament elaborat şi aprobat de Consiliu, în coordonare cu Cancelaria de Stat şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

Zbor direct din Chişinău spre Krasnodar

Compania aeriană Air Moldova lansează cursa directă Chişinău – Krasnodar, începând cu 28 aprilie. Cursa va fi operată cu o frecvenţă de patru ori pe săptămână cu o aeronavă Embraer. Potrivit unui comunicat de presă al companiei, în zilele marţi şi vineri, decolarea din Chişinău va fi la ora 07.00, iar aterizarea în Krasnodar la ora 08.40. În aceleaşi zile, decolarea din Krasnodar va fi la 09.30, iar aterizarea în Chişinău la ora 11.00. În zilele de miercuri şi sâmbătă, decolarea din Chişinău seva efectua la ora 20.00, iar aterizarea în Krasnodar la ora 21.40. Tot atunci, decolarea din Krasnodar se va efectua la ora 22.30; iar aterizarea în Chişinău la ora 00.10. Potrivit operatorului aerian, preţurile pentru aceasta cursă încep de la 69 de euro pentru biletele într-o direcţie, cu toate taxele incluse.

BNM a revăzut în scădere rata inflației pentru 2016

În trimestrul trei al anului curent, rata anuală a inflației a fost în diminuare cu 3,4 puncte procentuale comparativ cu trimestrul doi. În luna septembrie, inflația a fost de 3%, a menționat guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Sergiu Cioclea, într-o conferință de presă. Guvernatorul BNM a explicat această diminuare a inflației prin cererea modestă pe piața internă, reducerea temperată a prețurilor la produsele alimentare. Totodată, prețurile la serviciile reglementate, precum şi la combustibil au fost cu 2% mai mici decât cele din septembrie 2015. Aceşti factori au permis ca valoarea medie a inflației să coboare de la 7,4% în luna iunie la 3% în septembrie. Potrivit guvernatorului, acest trend dezinflaționist se va menține, motivul principal fiind activitatea slabă a economiei, sub nivelul său de echilibru. Astfel, valoarea medie anuală a inflației va fi în anul curent de 6,3%, cu 0,4 p.p. mai puțin decât în runda de prognoză din luna august. Pentru anul viitor, 2017 BNM prognozează o inflație de 4,6%, cu o creştere neesențială de 0,2 p.p față de prognoza anterioară. Guvernatorul BNM a spus că reducerea ratei de bază la credite, ultima dată de la 9,5% la 9%, este o premisă pentru ca relansarea economică să se producă mai rapid. Însă deciziile de politică monetară nu se pot reflecta imediat asupra economiei. Totuşi, rata dobânzii la creditele acordate de către sistemul bancar este cu mult mai mică decât anul trecut. Cu referire la numărul mare al creditelor neperformante, Cioclea a spus că este şi aceasta o consecință a stagnării economice. BNM va studia experiența europeană şi instrumentele de ameliorare a acestui indicator. Pe de altă parte, dacă volumul de creditare bancară ar fi mai mare (în cazul unei activități economice susținute), procentul creditelor neperformante ar fi mai mic.